Cunoscutul avocat Viorel Mocanu (foto) desfiinteaza punct cu punct circulara prin care sefa PICCJ Gabriela Scutea preseaza procurorii sa nu respecte si sa nu aplice Decizia CCR 358/2022 privind prescriptia speciala, o decizie obligatorie potrivit art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei (click aici pentru a citi). Mocanu catalogheaza Nota procurorului general al Romaniei Gabriela Scutea drept o anomalie juridica.

Intr-o reactie trimisa in exclusivitate Lumea Justitiei, Mocanu sustine ca circulara lui Scutea este o sinteza abominabila a tuturor motivelor pentru care decizia CCR ar trebui nesocotita. De asemenea, avocatul Viorel Mocanu considera ca punctul de vedere al Gabrielei Scutea reprezinta de fapt o desconsiderare a rolului, importantei si semnificatiei CCR in sistemul juridic national. “Evidentiaza o pozitie univoca, de ignorare completa a fortei obligatorii a Deciziilor Curtii Constitutionale si o retrogradare a acestora in sfera unor simple acte consultative”, afirma Mocanu.

Iata reactia avocatului Viorel Mocanu privind circulara prin care sefa PICCJ Gabriela Scutea incita procurorii la nerespectarea Deciziei CCR 358/2022:

“Punctul de vedere al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie referitor la criteriile unitare de aplicare a Deciziei CCR nr. 358/2022 si a OUG 71/2022 reprezinta, in esenta, o pura distopie juridica, un exercitiu de imaginatie contaminat de absenta totala a parametrilor constitutionali. Pe scurt, o sinteza abominala a tuturor motivelor pentru pentru care decizia instantei de contencios contitutional este lipsita de finalitate sau nu ar trebui aplicata.

In primul rand, PICCJ realizeaza in mod artificial o disociere intre regimul juridic aplicabil 'prescriptiei' si regimul juridic aplicabil 'actului intrerupator de prescriptie', pentru a justifica, ulterior, necesitatea includerii in sfera conceptului de lege penala mai favorabila doar a primei notiuni.

Se conchide astfel in mod eronat ca examinarea neconstitutionalitatii art. 155 alin. 1 Cod penal nu antreneaza principiul aplicarii legii penale mai favorabile si implicit, al efectului retroactiv al acesteia.

Analiza este pur formala deoarece prescriptia si cazurile in care aceasta poate fi intrerupta sunt concepte unitare, indisolubil legate, parte din acelasi intreg al normelor substantiale, supuse principiului aplicarii legii penale mai favorabile.

Analiza naturii particulare a fiecarui act procedural prin care prescriptia este intrerupta si includerea sa, subsecventa, strict in categoria normelor de procedura pentru a justifica, ulterior, excluderea sa din sfera legii penale mai favorabil are la baza un rationament de tip sofistic. Astfel, este irelevant ca actul de procedura care conduce la intreruperea prescriptiei are o anumita reglementare procedural, de vreme ce din perspectiva prescriptiei prezinta importanta vitala atribuirea unui asemenea efect unor anumite categorii de acte.

In al doilea rand, creionarea unui mecanism complex de eludare a efectului obligatoriu al deciziei CCR nr. 358/2022 prin invocarea, in ceea ce priveste anumite tipuri de cauze, a unei pretinse vatamari a intereselor financiare ale Uniunii Europene si a suprematiei dreptului Uniunii si necesitatea sesizarii astfel a CJUE cu trimiteri preliminare care sa puna in discutie incompatibilitatea reducerii termenului de prescriptie cu obiectivele generale ale Uniunii in materia Spatiului de Libertate, Securitate si Justitie demonstreaza negarea si suprimarea completa a rolului, importantei si semnificatiei instantei de contencios constitutional in cadrul sistemului juridic national.

In al treilea rand, interpretarile trunchiate in sensul ca inainte de publicarea deciziei Curtii Constitutionale legiuitorul delegat ar fi intervenit si ar fi corectat dispozitiile art. 155 alin. 1 Cod penal in sensul celor retinute in Decizia nr. 297/2018 iar in aceste conditii dispozitivul deciziei nr. 358/2022, prin interventia legislativa, ar fi lipsit de efecte iar considerentele nu ar putea avea un efect independent si retroactiv evidentiaza o pozitie univoca, de ignorare completa a fortei obligatorii a Deciziilor Curtii Constitutionale si o retrogradare a acestora in sfera unor simple acte consultative”.