3 December 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

ANOMALIA LUI SCUTEA – Avocatul Viorel Mocanu desfiinteaza circulara sefei PICCJ Gabriela Scutea prin care procurorii sunt presati sa nu respecte Decizia CCR 358/2022 privind prescriptia speciala: “Reprezinta, in esenta, o pura distopie juridica, un exercitiu de imaginatie contaminat de absenta totala a parametrilor constitutionali... Demonstreaza negarea si suprimarea completa a rolului, importantei si semnificatiei instantei de contencios constitutional”

Scris de: George TARATA | pdf | print

16 June 2022 17:14
Vizualizari: 3883

Cunoscutul avocat Viorel Mocanu (foto) desfiinteaza punct cu punct circulara prin care sefa PICCJ Gabriela Scutea preseaza procurorii sa nu respecte si sa nu aplice Decizia CCR 358/2022 privind prescriptia speciala, o decizie obligatorie potrivit art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei (click aici pentru a citi). Mocanu catalogheaza Nota procurorului general al Romaniei Gabriela Scutea drept o anomalie juridica.


 

Intr-o reactie trimisa in exclusivitate Lumea Justitiei, Mocanu sustine ca circulara lui Scutea este o sinteza abominabila a tuturor motivelor pentru care decizia CCR ar trebui nesocotita. De asemenea, avocatul Viorel Mocanu considera ca punctul de vedere al Gabrielei Scutea reprezinta de fapt o desconsiderare a rolului, importantei si semnificatiei CCR in sistemul juridic national. “Evidentiaza o pozitie univoca, de ignorare completa a fortei obligatorii a Deciziilor Curtii Constitutionale si o retrogradare a acestora in sfera unor simple acte consultative”, afirma Mocanu.


Iata reactia avocatului Viorel Mocanu privind circulara prin care sefa PICCJ Gabriela Scutea incita procurorii la nerespectarea Deciziei CCR 358/2022:


Punctul de vedere al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie referitor la criteriile unitare de aplicare a Deciziei CCR nr. 358/2022 si a OUG 71/2022 reprezinta, in esenta, o pura distopie juridica, un exercitiu de imaginatie contaminat de absenta totala a parametrilor constitutionali. Pe scurt, o sinteza abominala a tuturor motivelor pentru pentru care decizia instantei de contencios contitutional este lipsita de finalitate sau nu ar trebui aplicata.

In primul rand, PICCJ realizeaza in mod artificial o disociere intre regimul juridic aplicabil 'prescriptiei' si regimul juridic aplicabil 'actului intrerupator de prescriptie', pentru a justifica, ulterior, necesitatea includerii in sfera conceptului de lege penala mai favorabila doar a primei notiuni.

Se conchide astfel in mod eronat ca examinarea neconstitutionalitatii art. 155 alin. 1 Cod penal nu antreneaza principiul aplicarii legii penale mai favorabile si implicit, al efectului retroactiv al acesteia.

Analiza este pur formala deoarece prescriptia si cazurile in care aceasta poate fi intrerupta sunt concepte unitare, indisolubil legate, parte din acelasi intreg al normelor substantiale, supuse principiului aplicarii legii penale mai favorabile.

Analiza naturii particulare a fiecarui act procedural prin care prescriptia este intrerupta si includerea sa, subsecventa, strict in categoria normelor de procedura pentru a justifica, ulterior, excluderea sa din sfera legii penale mai favorabil are la baza un rationament de tip sofistic. Astfel, este irelevant ca actul de procedura care conduce la intreruperea prescriptiei are o anumita reglementare procedural, de vreme ce din perspectiva prescriptiei prezinta importanta vitala atribuirea unui asemenea efect unor anumite categorii de acte.

In al doilea rand, creionarea unui mecanism complex de eludare a efectului obligatoriu al deciziei CCR nr. 358/2022 prin invocarea, in ceea ce priveste anumite tipuri de cauze, a unei pretinse vatamari a intereselor financiare ale Uniunii Europene si a suprematiei dreptului Uniunii si necesitatea sesizarii astfel a CJUE cu trimiteri preliminare care sa puna in discutie incompatibilitatea reducerii termenului de prescriptie cu obiectivele generale ale Uniunii in materia Spatiului de Libertate, Securitate si Justitie demonstreaza negarea si suprimarea completa a rolului, importantei si semnificatiei instantei de contencios constitutional in cadrul sistemului juridic national.

In al treilea rand, interpretarile trunchiate in sensul ca inainte de publicarea deciziei Curtii Constitutionale legiuitorul delegat ar fi intervenit si ar fi corectat dispozitiile art. 155 alin. 1 Cod penal in sensul celor retinute in Decizia nr. 297/2018 iar in aceste conditii dispozitivul deciziei nr. 358/2022, prin interventia legislativa, ar fi lipsit de efecte iar considerentele nu ar putea avea un efect independent si retroactiv evidentiaza o pozitie univoca, de ignorare completa a fortei obligatorii a Deciziilor Curtii Constitutionale si o retrogradare a acestora in sfera unor simple acte consultative”.

Comentarii

# Laci date 16 June 2022 18:07 +372

1. Nu mergeti dupa fenta. Circulara e semn de disperare. Multi prescrisi sunt prin puscarii. Cineva trebuie sa raspunda. 2. Uitati-va la ordonantele de clasare pe decizia 297/2018, sunt cu miile, aplicata retroactiv, cu mentiunea ca actele de procedura necomunicate nu au intrerupt prescriptia. Toate validate judiciar. Practic doamna PG contesta legalitatea la tot ce au facut in ultimii 4 ani. 3. Judecatorii care au aplicat un cod penal abrogat si au trimis la puscarie fapte prescrise ar trebui sa raspunda. 4. Daca nu se mai respecta deciziile ccr si constitutia, totul este in aer, de la dreptul de proprietate la pensiile speciale ale securistilor. Nu poti vrea cu ccr doar cand iti convine.

# Cris date 16 June 2022 20:09 -109

Cred ca trebuie un echilibru in orice aspect. Eu vad putin diferit decat dnul avocat Mocanu, in ceea ce priveste infractiunile ce pot afecta interesele UE. 1) As considera o posibila ignorare a unei decizii CCR de interpretare numai pentru infractiunile adoptate dupa 09.2015 cand TARICCO a fost adoptata. De la aceea data, cetateanul era constient de ce i se poate intampla din acest punct de vedere. 2) Chiar si pentru infractiunile realizate dupa aceasta data as considera solutia CJEU doar daca fapta a fost descoperita inainte de 5 ani, avand in vedere standardul acceptabil de 5 ani din Directiva PIF. Astfel, "as da cu piciorul" la sistemul juridic national daca fapta a fost descoperita mai devreme de 5 ani si exista riscul de nepedepsire. 3) Chiar si intr-un astfel de caz, daca ar fi individual, as evita o astfel de decizie contra sistemului juridic national pana cand o instanta ca CSM sau ICJ sa declare risc sistemic...adica zeci-sute de cauze la risc... Dar eu nu judec...

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 29.11.2022 – Argentina Campeon!

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva