Directia Nationala Anticoruptie nu a operat cu acuzatii solide, ci cu simple banuieli in dosarul fabricat impreuna cu Serviciul Roman de Informatii in care in 2014 l-a retinut pentru 24 de ore pe presedintele din acel moment al Consiliului Judetean Braila, Gheorghe Bunea Stancu (foto), apoi i-a obtinut o luna de arest la domiciliu.

---

Nu o spunem noi, ci judecatoarea Carmen Comanescu de la Tribunalul Vrancea, cea care la 7 aprilie 2021, prin sentinta nr. 32/2021, a pronuntat o solutie catastrofala pentru DNA: achitari pentru toate capetele de acuzare nu doar pentru Bunea Stancu, ci si pentru ceilalti 18 inculpati, dintre care 3 firme. Achitarile au fost pronuntate atat pe „fapta nu exista”, cat si pe „fapta nu este prevazuta de legea penala” si pe „nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea” (literele a, b teza I, respectiv c din art. 16 alin. 1 Cod procedura penala). Unul dintre inculpati nu a mai apucat sa auda sentinta, murind inainte de pronuntarea din prima instanta. Totusi, magistrata de la Tribunalul Vrancea l-a achitat si pe el, nedispunand incetarea procesului penal pe motiv de deces (click aici pentru a citi).

Miza dosarului fabricat de Binomul DNA-SRI o constituie abuzul in serviciu – adica jucaria preferata a DNA cand parchetul nu este in stare sa formuleze acuzatii de coruptie propriu-zise (luare sau dare de mita, trafic sau cumparare de influenta). Mai exact, asa-zisul abuz in serviciu a constat in favorizarea firmelor SC Tancrad SRL Galati, SC Concivia SA Braila si SC Tancrad Construct SRL Braila la mai multe licitatii organizate de catre CJ Braila.

Crancena motivare

Lumea Justitiei va prezinta argumentele prin care judecatoarea Carmen Comanescu a facut tandari intregul esafodaj al DNA.

Mai precis, magistrata a subliniat ca simpla castigare pe banda rulanta a unei licitatii de catre o companie sau alta nu inseamna ca acea societate este favorizata de catre autoritatile publice, cata vreme tu, parchet, nu esti in stare sa dovedesti ca la mijloc nu sta altceva decat pura capacitate a acelei firme de a oferi servicii conforme cerintelor.

In plus, Directia Nationala Anticoruptie a dovedit ca asa-zisul abuz in serviciu a constat in incalcarea, de catre inculpati, nu a legislatiei primare (adica a vreunei legi sau ordonante, asa cum a dictat Curtea Constitutionala in Decizia nr. 405/2016), ci a legislatiei secundare (mai precis, a unei hotarari de Guvern). Concret, parchetul nu a putut proba vreo fapta a inculpatilor in conflict cu OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, ci doar incalcarea HG 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din OUG 34/2006.

Cat priveste cealalta acuzatie retinuta in sarcina lui Gheorghe Bunea Stancu (respectiv conflictul de interese), judecatoarea de la Tribunalul Vrancea a explicat ca parchetul anticoruptie a facut o deductie fortata – si anume: a acuzat ca simpla relatie de prietenie dintre seful CJ Braila si Vasile Soare (administratorul SC Concivia SA) nu inseamna automat ca edilul l-a favorizat pe omul de afaceri. Dimpotriva: asa ceva ar fi fost extrem de greu, dat fiind caracterul complex al circuitului birocratic pe care trebuia sa-l parcurga decizia de selectare a unei companii sau alta pentru efectuarea unor lucrari publice – implicand numerosi functionari publici, de la variate departamente. Or, declaratiile si probele de la dosar atesta tocmai invers – si nume: ca seful consiliului judetean si-a indeplinit corespunzator atributiile, nefavorizand vreo firma in legatura cu atribuirea contractelor de lucrari publice.

Redam principalul pasaj din sentinta 32/2021 din dosarul 2610/91/2014:

„Analizand si in ansamblu aspectele deduse judecatii instanta constata ca din perspectiva favorizarii, faptul ca s-au atribuit mai multe contracte de lucrari celor trei societati, nu inseamna automat ca au fost favorizate, o astfel de situatie putand depinde si de factori obiectivi, ce tin de pregatirea angajatilor din cadrul societatii care se ocupa de intocmirea documentatiei pentru a participa la astfel de proceduri, de straduinta si interesul firesc al societatilor de a obtine cu precadere lucrari in zona teritoriala in care isi au sediile/punctele de lucru.

In acest sens, se constata din mai multe rapoarte de proceduri, ca in principal societati de pe raza judetului Braila s-au inscris la licitatiile autoritatii din cauza (vol. 10 dos. inst. filele 520-714), subintelegandu-se un interes firesc al acestora de a obtine lucrari cat mai aproape de punctele principale de lucru.

Conform adresei nr. _____/17.11.2011 a Consiliului Judetean Braila, au fost mai multe contracte de achizitie publica atribuite in perioada 2009-2010 cu referire la Spitalul de Pneumoftiziologie Braila, mai exact 16 contracte, prezentate in adresa, din care ________________ avut atribuite 2 contracte (138 si 259), restul fiind atribuite catre alte firme (vol. 2 dos. u.p. filele 296-297).

Un alt exemplu documentat este castigarea in martie 2009 de catre _____________________ SA Braila a unei licitatii cu o oferta de 3.190.241,00 lei fara TVA (877.042 Euro) oferind un pret mai mic decat asocierea ________________ Stradale Tebi Enzo si ___________________ a ofertat la un pret de 4.924.317 lei fara TVA (1.353.764,12 Euro) (vol. 13 dos. inst filele 100-102).

In aceeasi idee, se constata ca achizitia publica constand in lucrarile de la Spitalul de Pneumoftiziologie Braila au facut obiectul altor proceduri, fiind anterior castigata de ______________________ cu _______________ B_____ (vol. 10 dos. u.p. filele 548-594), cand oferta Conciviei SA a fost declarata neconforma, _______________ notificand ulterior ______________ si Consiliul Judetean Braila ca nu mai poate semna contractul urmare aparitiei unei situatii de incompatibilitate, nemaifiind indeplinite conditiile care au dus la declararea ofertei ca fiind castigatoare. In cazul acestei societati se poate observa si ca s-a procedat in aceeasi modalitate ca si in cazul societatilor pretins favorizate, cu privire la faptul ca executarea lucrarilor va incepe conform ordinului de incepere a lucrarilor. Procedura cu acelasi obiect derulata anterior celei in care a castigat ______________ a fost anulata (vol. 10 dos. u.p. filele 521-547), ca si procedura derulata imediat dupa renuntarea ______________ (vol. 10 dos. u.p. filele 595-616).

Se sustine ca in perioada 2009-2010 au fost incheiate 8 contracte cu societatile Tancrad, ceea ce ar demonstra un monopol al acestora asupra achizitiilor publice in judetul Braila si, in consecinta, ar demonstra si faptul ca au fost favorizate in procedurile analizate in cauza.

Analizand aceasta situatie, la o simpla verificare instanta constata ca, potrivit programului anual de achizitii, in 2009 au fost 22 de achizitii publice, iar in 2010 au fost 41 de achizitii publice, deci un total de 63 de achizitii publice in 2 ani, fiind avute in vedere doar programele anuale de achizitii lucrari, nu si cele de furnizare ori de servicii.

Si daca s-ar lua in calcul raportarea unor achizitii de la un an la altul, tot nu raman doar cele 8 castigate de societatile Tancrad, pentru a putea aprecia ca acestea au avut un monopol.

De mentionat ca din cele 22 de achizitii in 2009, un numar de 8 achizitii aveau ca obiect lucrari privind drumurile, in cele 8 intrand si cea privind lucrarile de intretinere a drumurilor judetene pe timp de iarna, iar in 2010, din cele 41 de achizitii publice, un numar de 17 aveau ca obiect doar lucrari privind drumurile inclusiv cea de intretinere a drumurilor pe timp de iarna.

Totodata, societatile Tancrad nu rezulta ca depindeau de lucrarile de pe raza jud. B_____, la dosar fiind depuse acte privind activitatea acestora, lucrarile executate in timp, resursele de care dispun, din care rezulta ca au efectuat nenumarate lucrari pe raza mai multor judete, in Republica M______, in cursul procesului depunand si acte privind invitarea in Republica Kazahstan pentru a participa la derularea unor lucrari de infrastructura majore, acte care sustin faptul ca societatile sunt competitive, axate pe propria dezvoltare tehnologica si recrutarea de personal calificat, astfel ca rezultatele licitatiilor nu pot fi interpretate in sensul sustinut de acuzare.

Si capacitatile __________________ fi observate chiar din documentele de oferta care exista in cauza, unde se gasesc date privind dotarea tehnica a acesteia si personalul calificat, mai ales din contractele de munca incheiate pe perioada nedeterminata cu anumiti specialisti, dar si din documentele societatii aflate la filele 148-403 din vol. 4 dos. u.p.

Pe langa aceste aspecte, care nu sustin favorizarea societatilor inculpate in cauza, instanta are in vedere si cele declarate de martorul |___ |______, audiat in instanta la solicitarea unor inculpati, fost director in 2009-2010 la Directia Strategii, Relatii Europene si Integrare din cadrul Consiliului Judetean Braila.

Acesta a aratat ca inculpatii M_____, B______ si B_______ au desfasurat activitate in cadrul consiliului in subordinea martorului, atributiile martorului neavand legatura cu componenta achizitiilor publice-activitatea comisiei de evaluare a ofertelor si nu stie sa se fi intamplat vreodata ca activitatea membrilor comisiei sa fi fost influentata cu scopul de a se atinge un anumit rezultat in cadrul acestor proceduri, martorul apreciind potrivit propriei evaluari ca rezultatul activitatii acestor comisii a fost unul obiectiv, al unor evaluari strict tehnice si economice si nu a auzit ca la nivelul Consiliului Judetean Braila sa fi existat societati preferate sau favorizate in cadrul unor astfel de proceduri.

Martorul a precizat ca la nivelul directiei pe care o conducea, varietatea contractelor arata ca nu a existat asa ceva, orice proiect de la directia pe care o conducea fiind supus procedurilor de achizitie publica. A aratat si ca nu a existat niciodata vreo situatie in care presedintele consiliului judetean sa fi impus vreo ceva ori sa fi indus vreo idee in legatura cu aceste proceduri (vol. 24 dos. inst. filele 108-109).

Instanta apreciaza ca aspectele cauzei trebuie privite si prin prisma faptului ca domeniul achizitiilor publice a reprezentat si reprezinta un domeniu supus modificarilor si adaptarii atat din perspectiva evolutiei legislative in combaterea fraudelor in legatura cu acestea, armonizarea legislatiei nationale cu prevederile legislatiei europene, dar si pentru perfectionarea si flexibilizarea sistemului de achizitii publice pentru eliminarea riscului diminuarii gradului de cheltuire a fondurilor publice alocate, fiind apreciata ca o consecinta grava si amanarea/intarzierea implementarii unor proiecte de investitii majore, cu impact social si economic la nivel national sau local, urmarindu-se inlaturarea riscului pierderii finantarii, intarzierea implementarii unor proiecte de interes general si evitarea disfunctionalitatilor in activitatea unor institutii.

De asemenea, in materia achizitiilor publice, odata cu trecerea timpului, au fost identificate diverse riscuri, elemente care sunt de natura sa sublinieze/accentueze o frauda in materie de achizitii publice, printre acestea incadrandu-se si parte din aspectele indicate in rechizitoriu, cum ar fi cele privind stabilirea cerintelor tehnice, a criteriilor de evaluare, intocmirea deficitara a documentatiei de atribuire, etc.

De la ceea ce constituie insa un risc in general, ca pericol posibil, la ceea ce ar trebui sa se confirme ca si certitudine de manipulare a elementelor procedurii de achizitie publica, cu scopul de a castiga o anumita societate, dupa cum se sustine, se poate insa ajunge doar pe baza atingerii standardului probei dincolo de orice indoiala rezonabila.

In cauza nu sunt probe pe baza carora sa se retina ca judecata membrilor comisiei de evaluare, la momentul derularii procedurilor, in situatii de marja mai mare de apreciere, a constituit altceva decat o atitudine de adoptare de masuri corective si de efectuare de diligente rezonabile pentru a lamuri aspectele neclare ori aflate in discutie din alte motive, activitatea acestora nefiind de natura sa duca la incalcarea principiilor prevazute de art. 2 alin. 2 din OUG nr. 34/2006.

Aprecierile cu privire la diverse criterii de selectie, cerinte, privind lucrarile care au facut obiectul contractelor de achizitie publica, in special cele privind drumurile, nu pot fi acceptate ca baza a atragerii raspunderii penale in special, avand in vedere ca inculpatii pe intreg parcursul procedurilor, si chiar de la initierea acestora, au fost nevoiti sa tina cont de legislatia specifica lucrarilor respective, de ordine, de normative ori stasuri, cum de exemplu au fost depuse cu titlu exemplificativ la dosar, in vol. 14 inst. filele 197-209, precum si de opiniile exprimate de proiectanti ori experti pe parcursul procedurii de achizitie ori pe parcursul executiei contractelor.

Se are in vedere si faptul ca unele dintre proceduri au fost fie monitorizate in timpul derularii (cum este cea finalizata cu incheierea contractului nr. 169), fie verificate ulterior de anumite institutii, fara a se constata nereguli in derularea acestora, cu exceptia celor mentionate la anumite proceduri si analizate in concret, ceea ce a avut ca efect, printre altele, si intarirea convingerii celor implicati ca modul in care procedeaza este conform cu legislatia.

In acest sens au fost efectuate verificari de catre Curtea de Conturi- Camera de Conturi B_____, ANAF-UCVAP B_____, ANRMAP, ______________________ Management SRL, ________________________ SRL, Asociatia de Dezvoltare Regionala (ADR) 2 Sud-Est, prezentate in cadrul analizei fiecarei proceduri acolo unde au existat.

Se impune a se vedea, in raport si cu aspectele apreciate ca nelegale in executia contractelor, mai ales din perspectiva documentelor financiare, raspunsul Curtii de Conturi a Romaniei-Camera de Conturi B_____, dat prin adresa nr. 1461/26.05.2016 la solicitarea apararii prin instanta (vol. 11 dos. inst. fila 8).

Aceasta a comunicat, ca potrivit Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, prin activitatile specifice de audit public extern, desfasurate in perioada 2009-2015, la nivelul Consiliului Judetean Braila, s-a urmarit modul de formare, de administrare si de intrebuintarea resurselor financiare ale unitatii administrativ-teritoriale, precum si acuratetea si veridicitatea datelor din conturile de executie verificate.

In cadrul activitatilor specifice desfasurate s-a efectuat un control ex-post al achizitiilor publice, in legatura cu executarea contractelor de achizitie publica, pentru care au fost angajate, lichidate, ordonantate si efectuate plati din fondurile publice nationale, raportate in situatiile financiare audiatate, nefiind constatate abateri de la legalitate si regularitate in ceea ce priveste contractele de achizitie publica prezentate in solicitarea adresata de instanta (192, 193, 101, 102, 160, 169, 170, 198, 47 si 138- adresa instanta aflata la fila 18 din vol. 8).

Se mai arata prin raspuns ca potrivit functiei sale de baza, definita prin lege si prin reglementarile aplicabile in domeniu, auditul efectuat de Curtea de Conturi are loc dupa perioada de executie a bugetului de venituri si cheltuieli si nu este un control operational.

S-a mai mentionat in raspuns ca prin misiunile de audit public extern desfasurate s-au avut in vedere si activitatile institutiilor cu responsabilitati in domeniul achizitiilor publice, urmarindu-se evitarea suprapunerilor intre activitatile desfasurate de diferite institutii, care pot conduce la diferente de interpretare a legislatiei.

Curtea de Conturi a comunicat la dosar si documentele intocmite cu ocazia efectuarii activitatilor specifice de audit public extern, respectiv audit financiar, audit de performanta si audit de conformitate (control), detaliate pe ani, perioada 2009-2015 (vol. 11 dos. inst. filele 62-180), din actele intocmite rezultand ca au fost identificate diverse deficiente, cu indicarea concreta a acestora, a persoanelor responsabile, fara a se constata deficiente in legatura cu contractele din prezenta cauza, cu exceptia celor mentionate si analizate la contractul nr. 169/2009, din continutul actelor rezultand ca a sesizat si a dispus masuri de remediere corespunzatoare, deficiente care nu sustin acuzatiile din cauza.

Instanta apreciaza ca se impune a se avea in vedere, la intreaga analiza din cauza, ca ar fi fost necesar ca aprecierile comisiei sa demonstreze fara dubiu ca eventualele exagerari ori neatentii sunt rezultatul unei conivente frauduloase intre functionarii din cadrul Consiliului Judetean Braila si cele trei societati prin administratorii de drept si respectiv de fapt, ori in legatura cu alte fapte penale, ceeea ce nu rezulta din probe, mai ales ca se sustine existenta unui scop.

De exemplu, daca ar fi existat o coniventa frauduloasa intre presedintele consiliului judetean, membrii comisiilor de evaluare si societatile comerciale inculpate si administratorii acestora, cu scopul vadit de a favoriza societatile din cauza, in situatia certificatelor fiscale de exemplu care au fost apreciate de acuzare ca un element de deficienta, mai ales acolo unde nu s-au depus si pentru punctele de lucru ale societatii, caz in care considera acuzarea ca trebuiau toate ofertele declarate si respinse ca neconforme, cum ar fi procedurile vizand contractele cu lucrari de reabilitare a drumurilor judetene, ar fi putut fi anuntate societatile pretins favorizate sa depuna si certificatele fiscale pentru punctele de lucru, ceea ce ar fi dus la consecinta ca acestea sa ramana de cele mai multe ori singure in licitatie. Cu atat mai mult cu cat pentru ______________ G_____ nu ar fi fost ceva dificil avand un alt punct de lucru doar in ________________________.

Nu sunt probe in dosar privind astfel de relationari intre inculpatii din cauza.

Trebuie avut in vedere ca oricat ar fi de dorit ca derularea unor proceduri ori a unor relatii contractuale sa aiba loc in conditii perfecte, pe parcursul acestora apar diverse circumstante din cauza partilor participante ori contractante, ori din cauza unor factori exteriori, iar procedurile si contractele de achizitii publice nu sunt ocolite prin natura lor de astfel de situatii, fara ca problemele ivite, ori solutiile gasite la rezolvarea acestor probleme, sa constituie o fapta penala doar pentru ca sunt in legatura cu un contract finantat de bani publici.

Evident ca se impune o conduita cat mai diligenta, in conditiile stabilite prin lege, dar nu orice greseala ___________________________ penale, tocmai de aceea legiuitorul a prevazut si diverse posibilitati de remediere a unor disfunctionalitati ori cai de atac, fiind previzibil ca pot interveni si greseli.

In acest sens si Curtea Constitutionala a Romaniei, tot prin Dec. nr. 405/2016, a retinut ca din perspectiva principiului "ultima ratio" in materie penala, nu este suficient sa se constate ca faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci aceasta atingere trebuie sa prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care sa justifice sanctiunea penala

Astfel, si daca solutiile/masurile/aprecierile celor implicati in derularea procedurilor si chiar si in partea de executare a contractelor s-ar dovedi ca sunt nelegale, ori netemeinice, ori si una si alta, nu pot fi apreciate ipso facto ca fiind rezultatul unei infractiuni de abuz in serviciu.

In speta, nu au fost identificate alte fapte penale, cu caracter conex/adiacent celor deduse judecatii, cum ar fi de exemplu dare sau luare de mita, trafic de influenta, falsuri, etc., care sa duca la concluzia ca activitatea membrilor comisiei de evaluare a ofertelor in procedurile de achizitie publica, ori alte activitati desfasurate de aceeasi inculpati in legatura cu aceste achizitii, precum si cea a presedintelui consiliului judetean, a fost desfasurata in scopuri contrare legii si in interesul unor firme, ori care sa altereze perceptia asupra corectitudinii acestor activitati.

Singura situatie de fals, este cea analizata in cadrul procedurii finalizata cu contractul 169, cu privire la care s-a constatat in raport de mai multe aspecte prezentate pe larg, ca este doar un fals partial pe aspecte care nu prezentau o importanta deosebita si nu poate fi decat rezultatul neatentiei inculpatei S_____ S_____ in conditiile expuse.

Relatia existenta intre GHEORGHE BUNEA STANCU si ___________________ intermediul _____________________________ prezentate pe larg mai sus, nu poate justifica a se retine favorizarea societatilor, mai ales ca GHEORGHE BUNEA STANCU nu dispunea direct in cadrul procedurii, iar avizarea sau aprobarea unor lucrari nu rezulta ca ar fi fost facuta in mod discretionar. Inclusiv semnarea contractelor trebuia facuta potrivit obligatiilor prevazute de lege, neputand sa aleaga partea cu care contracta, aceasta fiind clar stabilita in raport de rezultatul procedurii de catre comisia de evaluare, continutul contractelor fiind in general conform formularelor, iar acolo unde s-a intervenit nu s-a constatat aspecte favorizante societatilor. Inculpatul GHEORGHE BUNEA STANCU nu putea refuza semnarea actelor decat pentru motive de nelegalitate ori netemeinicie, daca le observa, iar astfel de motive nu rezulta ca au existat, activitatea presedintelui de consiliu judetean fiind bazata pe activitatea de specialitate a unui intreg aparat administrativ cu o organizare complexa.

De altfel, s-a aratat prin declaratiile unor inculpati ca acesta nu alegea el personal membrii comisiilor de evaluare, acestia fiind propusi de reprezentantul compartimentului achizitii publice, el semnand actul de desemnare cum proceda pentru fiecare comisie, indiferent care era obiectul de activitate al acesteia, in calitate de reprezentant al autoritatii.

Faptele prezentate in rechizitoriu nu demonstreaza, nici singure, nici prin alaturarea unora cu altele, o activitate ilicita de natura penala.

Instanta constata si ca daca a intervenit incalcarea vreunei dispozitii de lege trebuie sa rezulte ca a avut loc cu stiinta, care nu poate fi stabilita pe presupuneri, intrucat, desi vizeaza mai mult latura subiectiva, aceasta este stabilita in raport de atitudini obiective manifestate in lumea materiala din care sa se poata desprinde concluzia ca inculpatii au manipulat procedura cu scopul de a castiga anumite societati.

A considera ca in anumite situatii comisia ar fi dat dovada de formalism exagerat, ori ca putea evalua altfel, nu poate sta la baza aprecierii ca acest lucru ar constitui o fapta penala, reaprecierea unei proceduri, ulterior desfasurarii ei, dupa ce au fost parcursi toti pasii, fiind facil a genera mai multe critici decat in faza derularii, cand opiniile se impune a fi formate repede, situatie care se deruleaza in acelasi timp cu intocmirea actelor, fiind firesc sa apara si erori, mai ales daca sunt implicate mai multe persoane.

In acest sens sunt avute cele retinute si de Curtea Constitutionala a Romaniei in considerentele Deciziei nr. 405/2016, prin care a constatat ca dispozitiile art. 246 din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma "indeplineste in mod defectuos" din cuprinsul acestora se intelege "indeplineste prin incalcarea legii".

Astfel, a retinut ca ”neindeplinirea unui act si indeplinirea defectuoasa a unui act reprezinta modalitati de realizare a elementului material al laturii obiective a infractiunii de abuz in serviciu. Astfel, Curtea apreciaza ca acestea sunt elemente care contribuie la configurarea infractiunii de abuz in serviciu. Din aceasta perspectiva, Curtea observa ca, privitor la indatoririle legate de o anumita functie sau de un anumit loc de munca, exista un complex de norme, unele cuprinse in acte normative cu caracter general, privind indatoririle angajatilor in genere, altele, in acte normative cu caracter special. Indeplinirea unei atributii de serviciu implica manifestarea de vointa din partea persoanei in cauza, care se concretizeaza in actiunile efective ale acesteia si care are ca scop ducerea la bun sfarsit/realizarea obligatiei prescrise. Realizarea acestui demers se raporteaza atat la un standard subiectiv/intern al persoanei care exercita atributia de serviciu, cat si la un standard obiectiv. Standardul subiectiv tine de forul intern al persoanei respective, iar masura in care acesta este atins tine de autoevaluarea actiunilor intreprinse. Standardul obiectiv are ca element de referinta principal normativul actului care reglementeaza atributia de serviciu respectiva”.

Curtea retine ca, desi cele doua standarde coexista, standardul subiectiv nu poate exceda standardului obiectiv, in analiza modalitatii de executare a unei atributii de serviciu acesta din urma fiind prioritar. Totodata, Curtea retine ca, intrucat standardul obiectiv este determinat si circumscris prescriptiei normative, reglementarea atributiilor de serviciu si a modalitatii de exercitare a acestora determina sfera de cuprindere a acestui standard. Acesta nu poate, fara a incalca principiul previzibilitatii, sa aiba o sfera de cuprindere mai larga decat prescriptia normativa in domeniu. Pe cale de consecinta, unei persoane nu i se poate imputa incalcarea standardului obiectiv prin constatarea neindeplinirii de catre aceasta a unor prescriptii implicite, nedeterminabile la nivel normativ. Mai mult, Curtea retine ca, chiar daca anumite actiuni, ce insotesc exercitarea unei atributii de serviciu, se pot baza pe o anumita uzanta/cutuma, aceasta nu se poate circumscrie, fara incalcarea principiului legalitatii incriminarii, standardului obiectiv ce trebuie avut in vedere in determinarea faptei penale.

A mai retinut Curtea ca organelor judiciare, in misiunea de interpretare si aplicare a legii si de stabilire a defectuozitatii indeplinirii atributiei de serviciu, le revine obligatia de a aplica standardul obiectiv, astfel cum acesta a fost stabilit prin prescriptia normativa.

Curtea a apreciat si ca raportarea la prescriptia normativa trebuie realizata si in ipoteza analizei neindeplinirii unui act, cu atat mai mult cu cat, in domeniul penal, o inactiune dobandeste semnificatie ilicita doar daca aceasta reprezinta o incalcare a unei prevederi legale exprese care obliga la un anumit comportament intr-o situatie determinata.

Curtea a mai retinut ca ilicitul penal este cea mai grava forma de incalcare a unor valori sociale, iar consecintele aplicarii legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel ca stabilirea unor garantii impotriva arbitrariului prin reglementarea de catre legiuitor a unor norme clare si predictibile este obligatorie. Comportamentul interzis trebuie impus de catre legiuitor chiar prin lege (inteleasa ca act formal adoptat de Parlament, in temeiul art. 73 alin. (1) din Constitutie, precum si ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern, in temeiul delegarii legislative prevazute de art. 115 din Constitutie, respectiv ordonante si ordonante de urgenta ale Guvernului) neputand fi dedus, eventual, din rationamente ale judecatorului de natura sa substituie normele juridice.

Astfel, eventuala incalcare a dispozitiilor HG nr. 925/2006 asa cum s-a aratat in rechizitoriu, ca efect al deciziei aratate, nu poate constitui element material al vreunei infractiuni de abuz in serviciu, fiind act de reglementare secundara, iar ca act de punere in aplicare a OUG 34/2006 nu poate fi preluat din aceasta hotarare decat ceea ce se afla reglementat si in ordonanta.

Instanta primeste favorabil si sustinerile apararii, care a aratat, referitor la dispozitiile art. 2 alin. 2 din OUG nr. 34/2006, ca incalcarea acestora de fapt poate rezulta din incalcarea dispozitiilor de lege care reglementeaza clar conduita ce trebuie urmata ori care interzice o anumita conduita, principiile fiind regulile care formeaza baza de apreciere, de ghidare in activitate, interpretarea si aplicarea dispozitiilor de lege in materie de achizitii publice fiind facuta in raport de acestea. Toate regulile prevazute de OUG nr. 34/2006 si alte dispozitii din alte acte normative in legatura cu achizitiile publice sunt subsumate, instituite, pentru respectarea limitelor stabilite prin principiile de la art. 2 din OUG nr. 34/2006. Pentru a putea retine incalcarea acestor dispozitii se impune identificarea incalcarii dispozitiilor care obliga la ceva ori care interzic ceva si aceste ultime dispozitii se impune sa fie din acte normative de rang primar.

Fata de cele constatate, in cauza nu se poate retine incalcarea legii de catre vreunul dintre inculpatii acuzati de abuz in serviciu nici pentru situatiile in care pot fi emise anumite critici privind modul de indeplinire a unor atributii de serviciu, cum ar fi de exemplu motivarea sumara a unor cerinte tehnice, avand in vedere ca abuzul in serviciu, in raport de dispozitiile textului incrimianator, presupune constientizarea conduitei obligatorii, pozitive ori negative, care se impune cu evidenta dintr-un text de lege primara si contrar conduitei impuse, subiectul alege sa procedeze altfel, cauzand prin aceasta un prejudiciu ori o vatamare unei persoane juridice ori fizice, in cauza nefiind identificate astfel de situatii.

Din perspectiva aspectelor care pot suporta anumite critici in activitatea inculpatilor, asa cum au fost retinute in analiza, instanta are in vedere si faptul ca probele cauzei nu demonstreaza ca sunt urmarea unor actiuni/inactiuni cu intentie calificata prin scopul de a avantaja in orice mod pe oricare dintre cele trei societati.

Totodata, infractiunea de abuz in serviciu este o infractiune de rezultat, urmarea imediata a incalcarii dispozitiilor de lege care impun o anumita conduita fiind cauzarea unei pagube ori a unei vatamari a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, lipsa prejudiciului/pagubei ori a vatamarii constituind si lipsa unei conditii de tipicitate a infractiunii.

Niciuna dintre persoanele vatamate nu a facut dovada ca a suferit, sufera sau risca sa sufere un prejudiciu ca o consecinta a vreunuia dintre actele autoritatii contractante dat in procedurile analizate in prezenta cauza si mai ales ca urmare a activitatilor inculpatilor functionari din cadrul autoritatii contractante.

Oricat s-ar prezuma un interes legitim la orice ar putea obtine un operator economic prin simpla participare la o procedura de achizitie, precum si un interes legitim al Consiliului Judetean Braila ca lucrarile in intersul local sa fie facute la preturi cat mai mici, in lipsa unor sustineri clare din partea persoanelor vatamate ca au suferit o vatamare sau un prejudiciu, cu indicarea in ce consta acesta, care este faptul ilicit si actul generat prin savarsirea acestuia, cu indicarea legaturii de cauzalitate dintre faptul ilicit si prejudiciul/vatamarea suferit/suferita, nu poate fi atrasa raspunderea penala, fiind esentiala identificarea in concret a prejudiciului ori a vatamarii.

Astfel, instanta constata ca aceasta conditie de tipicitate a infractiunilor de abuz in serviciu deduse judecatii lipseste in cazul tuturor infractiunilor de abuz in serviciu din cauza, in raport de aspectele reliefate in cazul analizei facuta la fiecare procedura in parte, constatand si ca nu exista incalcari de lege care sa duca la astfel de consecinte.

De asemenea, probele cauzei sustin cele constatate de instanta, rapoartele de constatare identificand situatii care fie au fost retinute gresit potrivit celor constatate cu ocazia analizei procedurilor, fie sunt de natura interpretabila si nu pot sustine o acuzatie penala.

Mai mult, atingerea adusa intereselor legale ale unei persoane trebuie sa prezinte o anumita gravitate.

In acest sens, instanta are in vedere si ca referitor la ce inseamna "vatamare a drepturilor sau intereselor legitime", tot prin Dec. nr. 405/2016, Curtea Constitutionala a aratat ca aceasta presupune afectarea, lezarea unei persoane fizice sau juridice in dorinta/preocuparea acesteia de a-si satisface un drept/interes ocrotit de lege. S-a retinut ca vatamarea intereselor legale ale unei persoane presupune orice incalcare, orice atingere, fie ea fizica, morala sau materiala, adusa intereselor protejate de Constitutie si de legile in vigoare, potrivit Declaratiei Universale a Drepturilor Omului. Asadar, gama intereselor (dorinta de a satisface anumite nevoi, de preocuparea de a obtine un avantaj etc.) la care face referire textul legal este foarte larga, ea incluzand toate posibilitatile de manifestare ale persoanei potrivit cu interesele generale ale societatii pe care legea i le recunoaste si garanteaza. Este totusi necesar ca fapta sa prezinte o anumita gravitate. In caz contrar, neexistand gradul de pericol social al unei infractiuni, fapta atrage, dupa caz, numai raspunderea administrativa sau disciplinara.

In cauza nu s-a indicat de persoanele vatamate o vatamare concreta, fiind cel mult indicat generic faptul ca ar fi trebuit sa castige licitatiile si, asa cum s-a aratat la fiecare contract, nu se identifica o atingere in concret a vreunui interes, putand cel mult prezuma o vatamare de pierdere a unei sanse, dar asta doar daca se retinea ca desfasurarea procedurilor ar fi fost contrara legii, iar vatamarea/atingerea unui interes era urmarea unei conduite nelegale.

Instanta a avut in vedere in analiza faptul ca, desi in partea dispozitiva a rechizitoriului se mentioneaza in ceea ce priveste pe inculpatii membri ai comisiilor de evaluare ca in aceasta calitate ar fi savarsit abuzul in serviciu, in sustinerea existentei infractiunilor a fost prezentata si implicarea inculpatilor in initierea procedurii achizitiei, desfasurarea acesteia, cat si in incheierea, respectiv derularea contractului, in cauza nefiind constatate aspecte de exercitare abuziva nici a acestor atributii, fata de dispozitiile legii.

Fata de cele aratate, raportand standardul probei dincolo de orice indoiala rezonabila si la standardul in dubio pro reo, care, la randul sau, constituie o garantie a prezumtiei de nevinovatie si reflecta modul in care principiul aflarii adevarului, consacrat la art. 5 C.pr.pen., este aplicat in materia probatiunii, instanta constata ca pe baza probelor din cauza nu se poate forma o convingere care sa se constituie intr-o certitudine si, de aceea, trebuie in cauza sa concluzioneze in sensul nevinovatiei celor acuzati si a lipsei elementelor de tipicitate in ceea ce priveste infractiunile de abuz in serviciu, asa cum s-a aratat.

Referitor la infractiunile de instigare la savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu, instanta constata ca instigarea este o forma a participatiei penale ce consta in fapta de determinare cu intentie, prin orice mijloc, de catre o persoana, numita instigator, a altei persoane, numita instigat, sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala.

Activitatea de determinare presupune o operatie de transplantare, de inoculare in constiinta instigatului a hotararii de a savarsi o fapta prevazuta de legea penala, determinarea presupunand si insusirea hotararii de a savarsi fapta prevazuta de legea penala de instigat.

Mijloacele prin care se obtine determinarea instigatului pot fi dintre cele mai diverse: rugaminti, indemnuri, promisiuni, oferire de cadouri, diverse modalitati de constrangere.

In cauza nu s-a indicat in ce ar consta mijloacele prin care a fost efectuata determinarea si nici nu s-au identificat astfel de mijloace de determinare.

Nici un inculpat si nici un martor nu au indicat existenta unei astfel de operatiuni si nici nu au auzit sa fi existat asa ceva.

Cele trei societati comerciale prin administratorii acestora, de drept sau de fapt, rezulta ca nu ii stiau prea bine pe membrii comisiei de evaluare, iar pe unii chiar deloc.

In cauza nu a rezultat existenta vreunei relatii intre inculpatii pretins instigatori si inculpatii membri ai comisiilor de evaluare.

Administratorii nici nu au participat la vreuna dintre sedintele de deschidere a ofertelor, acestia imputernicind in acest sens alte persoane.

Singura legatura mai serioasa rezulta ca exista intre VASILE SOARE si GHEORGHE BUNEA STANCU, acestia cunoscandu-se de mai mult timp, cel mai probabil urmare relatiilor existente intre societatile acestora.

Relatia de cunoscuti, poate chiar amici/prieteni, nu este suficienta pentru a retine pe baza acesteia ca VASILE SOARE a intervenit in vreun fel la GHEORGHE BUNEA STANCU, iar acesta si-ar fi desfasurat activitatea de presedinte al Consiliului Judetean Braila conform solicitarilor lui VASILE SOARE, care ar fi actionat si in numele si pentru SC Concivia SA prin intermediul lui GHEORGHE BUNEA STANCU ar fi influentat masurile/solutiile comisiilor de evaluare in cadrul procedurilor, ori indeplinirea altor acte.

Inculpatul GHEORGHE BUNEA STANCU a efectuat toate operatiunile din cadrul procedurilor si din partea de executie a contractelor pentru ca acestea erau firesti si obligatorii in desfasurarea activitatii de presedinte al autoritatii, aceste operatiuni fiind elemente ale unui amplu circuit de operatiuni administrative/financiare in care erau angrenati mai multi functionari, de la mai multe departamente/compartimente diferite, cu specializari diferite.

Astfel, GHEORGHE BUNEA STANCU a desfasurat aceste activitati in baza obligatiilor de serviciu pe care le avea si nu pentru ca a fost instigat in vreun fel, iar scopul acestor activitati rezulta ca a fost cel prevazut de lege.

Din nici o proba nu rezulta ca a impus membrilor comisiilor de evaluare o anumita atitudine sau anumite modalitati de desfasurare a activitatii in cadrul comisiei, cum nu rezulta ca ar fi impus vreo alta masura/elemente/date in legatura cu alte atributii ale functionarilor din cadrul consiliului prin care sa fie speculate procedurile.

Nu rezulta ca acesta ar fi avut o relatie apropiata cu societatile Tancrad sau administratorii acestora.

Totodata, si daca ar fi existat o astfel de relatie, nu rezulta ca aceasta a influentat in vreun fel activitatea acestuia ca presedinte al CJ Braila, ori ca aceasta s-ar fi intins in mod necorespunzator asupra relatiei lui cu functionarii din cadrul CJ Braila si in special cu cei care au fost membri in comisiile de evaluare.

In rechizitoriu, sustinerea favorizarii in ceea ce o priveste pe _____________________ in special de la situatia retinuta ca baza a conflictului de interese dedus judecatii, cu privire la care instanta a dezvoltat subiectul la analiza acestei fapte, precum si la analiza elementelor care ar demonstra favorizarea _______________________>

Chiar daca in relatie cu aceasta apare o situatie de natura sa atraga suspiciunea unui subiectivism in anumite aprecieri privind participarea societatii la licitatii, instanta constata ca, in raport de derularea procedurilor asa cum s-a retinut mai sus, nu sunt elemente concrete de favorizare a _________________ acest lucru nici nu poate demonstra instigarea care presupune actiuni de genul celor mai sus expuse, rezultand ca membrii comisiilor de evaluare a ofertelor si-au indeplinit atributiile de serviciu potrivit propriilor convingeri si nu urmare vreunei determinari din partea inculpatilor pretins instigatori in cauza.

VASILE SOARE a aratat cu ocazia audierii in instanta ca nu tine legatura cu GHEORGHE BUNEA STANCU, ca ii mai spunea din problemele societatii, insa acesta ii solicita sa nu ii mai spuna lui astfel de lucruri.

Mai exista si declaratia lui VASILE PUIA (n.r. inculpatul decedat inainte de pronuntarea sentintei) care a facut referiri ca ______________ G_____ si ___________________ impuse de B___ B_____ ca intermediar al lui GHEORGHE BUNEA STANCU, insa si aici se impune a se retine cele aratate cu privire la analiza declaratiei de suspect a lui PUIA VASILE si prezentate in cadrul procedurilor finalizate cu incheierea contractelor 192 si 193, si pe baza carora se apreciaza ca nu exista elemente pe care sa se sprijine vreo activitate de instigare.

Avand in vedere cele retinute mai sus cu privire la infractiunile de abuz in serviciu, indiferent de forma de participatie pentru fiecare inculpat, este evident ca nu pot fi intrunite nici conditiile prevederilor art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, fata de raportul de corelare ori de complementaritate a acestora cu art. 246/248 C.pen. de la 1968 ori art. 297 C.pen., intrucat nu exista baza de raportare a acestora, situatia premisa necesara, faptele inculpatilor nefiind prevazute de legea penala prin lipsa conditiilor de tipicitate a abuzului in serviciu, astfel ca nu se mai justifica a analiza situatia avantajelor/foloaselor ce ar fi fost obtinute de functionari pentru ei ori pentru alte persoane.

Pe scurt, din probe se poate retine doar ca inculpatii functionari publici si-au indeplinit corect atributiile prevazute de lege si cu buna-credinta, urmarind doar scopurile prevazute de lege si nu sunt probe care sa dovedeasca faptul ca au existat influentari ale activitatii acestora din partea societatilor si a administratorilor acestora.

Referitor la sustinerile inculpatului D_____ D______ ca nu ar fi semnat anumite acte din proceduri in perioada octombrie – decembrie 2009, conform concluziilor expertizei grafice efectuate in cauza nu s-a putut stabili daca semnaturile ce figureaza in dreptul numelui acestuia au fost sau nu executate de catre inculpat, iar conform situatiei concediilor depuse de acesta la dosar pentru perioada 2008-2014, in perioada vizata nu figureaza in concediu (vol. 18 dos. inst. f.112-123 si vol. 26 dos. inst. filele 203-204).

Referitor la solicitarea inculpatei M______ M_____ de a se constata ca fapta de abuz in serviciu nu exista, intrucat in procedura finalizata cu incheierea contractului nr. 198/2009 nu a fost niciun ofertant descalificat, fapta pentru care a fost trimisa in judecata constand in descalificarea unui agent economic prin declararea ofertei ca neconforma, instanta constata ca in descrierea faptei acestei inculpate, in partea finala a rechizitoriului, se mentioneaza ca infractiunea consta in faptul ca a dispus cu intentie descalificarea unui agent economic inscris la procedura, prin declararea ofertei ca neconforma si inacceptabila, ceea ce ar fi dus la incalcarea principiilor achizitiei publice.

Intr-adevar, in procedura finalizata cu atribuirea contractului nr. 198/2009, nu a fost descalificat niciunul dintre cei trei ofertanti, fiind declarate admisibile toate cele trei oferte depuse. Avand insa in vedere referirile din cuprinsul rechizitoriului cu privire la aceasta procedura, instanta apreciaza ca fapta inculpatei trebuie analizata in raport de toate aspectele prezentate in actul de sesizare ca avand legatura cu activitatea inculpatei, pentru o completa analiza a situatiei faptice privind pe aceasta, concluzia instantei fiind aceea ca aceasta nu si-a indeplinit atributiile de serviciu cu incalcarea dispozitiilor legii, prin faptele sale nu a cauzat prejudicii ori vatamari, lipsind conditiile de tipicitate ale abuzului in serviciu.

Situatia retinuta de instanta in cauza are la baza probele asa cum au fost prezentate cu ocazia analizei faptelor si care in mare sunt:

-rapoartele de constatare tehnico-stiintifice de natura financiara intocmite in cauza si care se regasesc in vol. 6 si 8 dos. u.p;

-procese-verbale de efectuare a perchezitiilor domiciliare si a perchezitiei informatice;

-proces-verbal de efectuare a cercetarii la fata locului insotit de planse foto: file 294-383, vol. 9 dos. u.p;

-documentatia privind procedurile de achizitie publica analizate in cauza aflate in dosarul de urmarire penala si care in principal se regasesc astfel: pentru procedura privind contractul 101 volumele 13-16; pentru procedura privind contractul 102 volumele 17-22; pentru procedura privind contractul nr. 160 volumele 23-25; pentru contractul nr. 170 volumele 26-32; pentru contractul 169 volumele 33-44; pentru contractul 198 volumele 48-49; pentru contractul 47 volumele 50-62, 101-108; pentru contractul 138 volumele 64-69, 97-100;

-declaratiile date in calitate de suspecti, in calitate de inculpati atat la urmarirea penala cat si in instanta, declaratiile martorilor mentionati cu ocazia analizei pe larg, procese-verbale de ridicare inscrisuri de la ________________________ si Primaria comunei Vadeni, jud. Braila, si inscrisurile ridicate, registrul original de evidenta intrari/iesiri documente aferent perioadei 2009-2010 ridicat de la Primaria ________________________, acesta din urma constituind vol.12 dos.u.p;

-inscrisurile privind procedurile si executia contractelor si verificarile in legatura cu acestea depuse de inculpati atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii, precum si alte documente depuse de inculpati privind situatia personala a acestora in anumite momente – concedii ori situatii privind alte proceduri;

-expertiza contabila dispusa si efectuata in cursul judecatii la ale carei concluzii s-au raliat si expertii consilieri si punctul de vedere suplimentar depus de expertul consilier T____ V_______;

-documentatiile comunicate la dosar de Curtea de Conturi - Camera de Conturi Braila, ANAF – Braila si ADR S-E privind verificarile efectuate la Consiliul Judetean Braila;

-expertiza grafica privind executarea unor semnaturi de catre inc. D_____ D______ in proceduri din toamana-iarna anului 2009.

Instanta constata ca nenumarate documente se regasesc in mai multe exemplare in

cauza, atat in copie, cat si in original, atat in dosarul de urmarire penala, cat si in dosarul instantei, cele in original doar in dosarul de urmarire penala.

Acuzarea a sustinut prin concluziile scrise si orale ca administrarea probei cu expertiza contabila prezinta aspecte de nelegalitate, impunandu-se inlaturarea acesteia din ansamblul probator al cauzei.

Se sustine ca desi obiectul cauzei il constituie verificarea indeplinirii/neindeplinirii conditiilor legale, tehnice si economice cuprinse in ofertele celor care au participat la licitatii, ale celor care au incheiat contractele si modalitatea in care acestea s-au executat si nu in ultimul rand rezultatul financiar, s-a dispus in conformitate cu art. 172 alin. 1 C.pr.pen. doar verificarea elementului financiar din cadrul achizitiilor publice cu scopul de a ”clarifica sau evalua fapte ori imprejurari ce prezinta importanta pentru aflarea adevarului iar in cauza este necesara opinia unui expert”, si contrar dispozitiei de clarificare doar a partii financiare, expertul s-a subrogat instantei de judecata in ceea ce priveste analizarea laturii legale a achizitiilor publice care fac obiectul cauzei.

In primul rand se constata ca legalitatea administrarii unei probe face parte din criteriile avute in vedere la analizarea cererii prin care se solicita administrarea acesteia, alaturi de pertinenta, concludenta si utilitate, iar in speta, fiind vorba despre probe propuse si admise in cursul judecatii in prima instanta, chestiunea legalitatii nu mai poate fi reluata in aceeasi faza procesuala dupa administrarea probei, decat eventual pentru aspecte aparute/identificate ulterior. Astfel, legalitatea administrarii probelor prin expertiza contabila a fost avuta in vedere la discutarea in contradictoriu a acesteia.

Totodata, din actele cauzei se constata ca obiectivele expertizei contabile, care au fost discutate in contradictoriu cu toti participantii procesuali, au fost cu mult peste ceea ce poate constitui clarificarea partii financiare a achizitiilor publice din cauza, expertul respectand limitele expertizei dispuse (vol. 15 filele 167-177 si vol. 16 filele 3-13- dos. inst).

Conform incheierii din 25.11.2016 prin care au fost stabilite obiectivele initiale de principiu si conform incheierii din 23.12.2016 prin care au fost stabilite obiectivele finale pentru expertiza, la termenul din 23.12.2016 fiind prezent si expertul, expertiza a avut 10 obiective principale (unul dintre acestea este notat cu indice) care au vizat aspecte privind derularea tuturor procedurile de interes din cauza, precum si aspecte privind situatia folosului ce ar fi fost obtinut din contractele incheiate cu __________________ asemenea, expertiza a avut si mai multe subpuncte la obiectivele principale cu privire la anumite contracte, dar si procedurile in urma carora au fost incheiate acestea, in final adresa cu obiective catre expert intinzandu-se pe 9 pagini (vol. 16 dos. inst. filele 20-25 fata-verso).

S-a sustinut, ca alt aspect de nelegalitate a expertizei, ca expertul contabil desemnat in cauza nu are o specializare tehnica sau legala asupra conditiilor de legalitate in care s-au desfasurat licitatiile de achizitii publice si in care au fost incheiate si executate contractele, aspecte care, in conformitate cu Decizia CCR nr. 802/05.12.2017, par. 33, sunt doar in atributul judecatorului care este considerat ”expert in aplicarea legii”, astfel ca, concluziile acestuia pot fi apreciate ca subiective, solicitandu-se inlaturarea lor din ansamblul probator in conformitate cu disp. art. 100 alin. 4 lit. a C.pr.pen., intrucat rezultatul acesteia in ceea ce priveste obiectivele I, II, III, III, IV, VII, VIII, nu sunt relevante in raport de obiectul probatiunii in cauza.

Specializarea expertizei a fost discutata si stabilita in cauza la termenul din 04.11.2016 (vol. 12 dos. inst. filele 104-117- fila 108 verso), in raport de nomenclatorul specializarilor expertizei tehnice judiciare aprobat prin Ordinul nr. 199/C/2010 al Ministrului Justitiei si listele de experti autorizati comunicate de Biroul de Expertize Tehnice din cadrul Tribunalului Vrancea, avandu-se in vedere si ca specializarea ”contabilitate” cuprinde la randul ei specializari ca institutii publice, audit financiar si avandu-se in vedere ca ceea ce se verifica in cauza este o activitate de natura economica-financiara, fiind vorba despre verificarea unor chestiuni in raport de legislatia care priveste cheltuirea resurselor publice.

Astfel, un expert care interpreteaza datele de evidenta si furnizeaza opinii cu privire la problemele investigate pe baza legilor si a actelor normative care reglementeaza domeniul de activitate respectiva poate parea ca trece limita in domeniul pur juridic si care, in orice cauza, este atributul instantei si anume cel al analizei legislatiei si al interpretarii unui text de lege.

Aici intervine insa cenzura instantei daca prin opiniile expuse s-a depasit competenta expertului, acolo unde si daca s-a depasit, care poate interveni intr-o modalitate expresa sau nu, important fiind ca instanta sa nu retina aspectele juridice care sunt strict in competenta acesteia pe motiv ca asa a concluzionat expertul.

Se observa insa in cauza, ca atat obiectivele, cat si analiza expertului, au vizat in principal, printre altele, daca desfasurarea procedurilor s-a facut cu respectarea dispozitiilor legale in materie, situatie intalnita in mod obisnuit la formularea si stabilirea obiectivelor in domeniul financiar-contabil, dar si la efectuarea expertizelor, astfel de expertize interpretand informatiile obtinute dintr-o documentatie in consonanta cu reglementarile legale in domeniul economico-financiar, fiind dificil a se elimina referirile la legislatia specifica si opiniile in raport de aceasta.

Ca este asa, se poate observa si din obiectivele stabilite si avute in vedere la intocmirea rapoartelor de constatare unde se regasesc obiective pe acelasi tipar, ca de exemplu: raport de constatare aflat la filele 99-188 vol. 6 dos. u.p. cu obiectiv ”Verificarea respectarii dispozitiilor legale privind atribuirea si executia unor constracte de lucrari de intretinere a imbracamintii asfaltice incheiate cu Tancrad Galati”; raport de constatare aflat la filele 271-325 vol. 6 dos. u.p. cu obiectiv ”Verificarea legalitatii incheierii derularii si executarii contractelor de achizitie publica incheiat de CJ Braila in perioada 2009-2011”; raport de constatare aflat la filele 190-269 in vol. 6 dos. u.p. avand ca obiectiv ”Modul in care au fost respectate dispozitiile legale privind organizarea si derularea procedurilor de achizitii publice cu privire la contractele 169, 192, 193”.

Prin urmare, aspectele reliefate in concluzii ca s-ar impune ca rapoartele de constatare sa prevaleze expertizei contabile nu pot fi retinute, probele in cauza fiind supuse liberei aprecieri, si sunt retinute de instanta conform aspectelor detaliate la fiecare situatie in parte, instanta avand in vedere toate probele din cauza.

Fata de cele aratate, avand in vedere ca probele administrate nu sustin acuzatiile aduse inculpatilor, instanta urmeaza sa dispuna achitarea inculpatilor, avand in vedere la infractiunile de abuz in serviciu, fata si de retinerea lipsei formei de vinovatie ceruta de lege, ca lipsa prevederii in legea penala a faptelor ca temei al achitarii are prioritate fata de cel al lipsei formei de vinovatie”.

* Cititi aici intreaga motivare

sursa foto: Agerpres