25 mai 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CCR A JUDECAT DOAR CE I-A CONVENIT – Avocata Silvia Uscov solicita CCR sa completeze Decizia 391/2021 prin care a respins exceptia de neconstitutionalitate a intregii Legi 55/2020: „Se retine c-am formulat critica de incalcare a art. 1 alin. 3 si 5 prin raportare la art. 141 din Constitutie si art. 2 din Legea 248/2013 – nesolicitarea avizului CES... Din considerente lipsesc mentionarea acestei critici si analiza ei. E retinuta gresit spre analiza alta critica, vizand doar incalcarea art. 141”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

6 august 2021 17:45
Vizualizari: 5104

Curtea Constitutionala a Romaniei a avut ocazia sa desfiinteze intreaga Lege nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (Legea pandemiei), dar a ales sa rastalmaceasca exceptia de neconstitutionalitate a avocatei Silvia Uscov (foto), astfel incat sa para ca aceasta a adus argumente gresite si astfel CCR sa aiba pretextul de a i le respinge in ceea ce a devenit Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021.



Uscov a formulat aceasta acuzatie vineri, 6 august 2021, in cererea de completare a Deciziei CCR 391/2021. Mai precis, avocata reclama faptul ca si-a formulat principalul argument de neconstitutionalitate extrinseca a Legii pandemiei pornind de la adoptarea actului normativ fara avizul Consiliului Economic si Social (CES). Pana aici, nimic in neregula. Partea proasta este ca instanta de contencios constitutional a reformulat critica legata de avizul CES, Curtea pretinzand ca Silvia Uscov ar fi invocat alte pasaje din Constitutie.

Si mai exact, avocata a explicat ca Legea pandemiei incalca art. 1 alin. 3 si 5 din Constitutie, prin raportare la art. 141 din legea fundamentala. Or, CCR a sustinut eronat ca Uscov ar fi invocat doar incalcarea articolului 141 din Constitutie. Nu vom relua intreaga exceptie, intrucat am prezentat-o cu ocazia dezvaluirii raportului judecatoarei CCR Livia Stanciu (click aici pentru a citi) si am aratat de asemenea sesizarea amicus curiae pe care Coalitia pentru Apararea Statului de Drept – ONG condus de avocata Elena Radu – a depus-o la CCR in sprijinul Silviei Uscov (click aici pentru a citi).


Iata mai intai ce prevad aceste pasaje constitutionale:


- art. 1 alin. 3: „Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate”;

- art. 1 alin. 5: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”;

- art. 141: „Consiliul Economic si Social este organ consultativ al Parlamentului si al Guvernului in domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organica de infiintare, organizare si functionare”.


Inainte sa va prezentam cererea de completare a Deciziei CCR 391/2021, mentionam ca avocata Uscov invoca jurisprudenta a Curtii Constitutionale favorabila in legatura cu desfiintarea unor acte normative pe motiv de lipsa a avizului Consiliului Economic si Social, concretizata in cel putin sapte decizii unde CCR mergea exact pe aceasta logica: a incalcarii art. 141 din Constitutie – dar nu de sine statator, ci coroborat cu alineatele 3 si 5 din articolul 1 al legii fundamentale.

De asemenea, va punem in vedere sa nu faceti confuzia intre Decizia CCR 391/2021 si Decizia CCR 381/2021, pronuntata tot in data de 8 iunie 2021, dar care viza printre altele obligativitatea de purtare a mastii pe strada si unde Curtea Constitutionala si-a argumentat intr-un hal fara de hal decizia cu privire la aceasta problema (click aici pentru a citi).


Posibila premiera la CCR


Daca un asemenea demers (o cerere de completare a unei decizii CCR) nu este un lucru neobisnuit in instantele ordinare, la CCR este foarte probabil sa fie unul in premiera. Pentru cei curiosi cu privire la partea procedurala, mentionam ca avocata Silvia Uscov si-a intemeiat demersul pe:


- art. 444 din Codul de procedura civila:


Completarea hotararii

(1) Daca prin hotararea data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara, dupa caz, apel sau recurs impotriva acelei hotarari, iar in cazul hotararilor date in caile extraordinare de atac sau in fond dupa casarea cu retinere, in termen de 15 zile de la pronuntare. In cazul hotararilor definitive pronuntate in apel sau in recurs, completarea acestora se poate cere in termen de 15 zile de la comunicare.

(2) Cererea se solutioneaza de urgenta, cu citarea partilor, prin hotarare separata. Prevederile art. 443 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.

(3) Dispozitiile prezentului articol se aplica si in cazul cand instanta a omis sa se pronunte asupra cererilor martorilor, expertilor, traducatorilor, interpretilor sau aparatorilor, cu privire la drepturile lor”;


- art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale:


Procedura jurisdictionala prevazuta de prezenta lege se completeaza cu regulile procedurii civile, in masura in care ele sunt compatibile cu natura procedurii in fata Curtii Constitutionale. Compatibilitatea se hotaraste exclusiv de Curte”;


- art. 20 din Constitutia Romaniei:


Tratatele internationale privind drepturile omului

(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.

(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile”.


- art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului:


1. Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia, in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei.

2. Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia sa va fi legal stabilita.

3. Orice acuzat are, mai ales, dreptul:

a. sa fie informat, in termenul cel mai scurt, intr-o limba pe care o intelege si in mod amanuntit, despre natura si cauza acuzatiei aduse impotriva sa;

b. sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale;

c. sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el si, daca nu dispune de mijloacele necesare remunerarii unui aparator, sa poata fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci cand interesele justitiei o cer;

d. sa audieze sau sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii;

e. sa fie asistat gratuit de un interpret, daca nu intelege sau nu vorbeste limba folosita la audiere”.


Redam principalul pasaj din cererea de completare a Deciziei CCR 391/2021:


Prin Decizia nr. 391/08 iunie 2021, CCR a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate invocata de catre subsemnata.

In prima parte a deciziei (parag. 6) se retine ca subsemnata am formulat critica de neconstitutionalitate referitoare la incalcarea art. 1 alin. 3 si 5 prin raportare la art. 141 din Constitutia Romaniei si art. 2 din Legea nr. 248/2013 pentru nesolicitarea avizului CES, asa cum rezulta si din raportul Curtii realizat de catre judecatorul-raportor Livia Stanciu.

Insa, din considerentele privind analiza exceptiilor invocate lipseste atat mentionarea acestei critici (fiind retinuta spre analiza, in mod gresit, o alta critica de neconstitutionalitate care viza numai incalcarea art. 141 din Constitutia Romaniei), cat si analiza ei.

Astfel, observand considerentele Deciziei nr. 391/2021, cu ocazia efectuarii controlului a posteori a Legii nr. 55/2020, CCR a analizat numai criticile extrinseci privind neconstitutionalitatea acestei legi ca urmare a nerespectarii principiului bicameralismului, neanalizand criticile mele privind nesolicitarea avizului CES sub aspectul incalcarii dispozitiilor art. 1 alin. 3 si 5 prin raportare la art. 141 din Constitutia Romaniei si art. 2 din Legea nr. 248/2013.

In privinta obligatiei de solicitare a avizului CES, in cadrul parag 36-39 este prezentata o analiza in acest sens, insa analiza CCR s-a facut numai prin raportare la dispozitiile art. 141 din Constitutia Romaniei, aceasta nefiind critica de neconstitutionalitate invocata de subsemnata.

Subsemnata am formulat o cu totul alta critica de neconstitutionalitate fata de cea retinuta in considerentele Deciziei nr. 391/2021, respectiv ca Legea nr. 55/2020 incalca dispozitiile art. 1 alin. 3 si 5 prin raportare la art. 141 din Constitutia Romaniei si art. 2 din Legea nr. 248/2013, aceasta critica nefiind analizata de catre CCR.

Or, potrivit jurisprudentei CCR, in privinta nesolicitarii avizului Consiliului Economic si Social:

- in cazul in care s-a invocat numai incalcarea dispozitiilor art. 141 din Constitutia Romaniei, exceptiile de neconstitutionalitate au fost respinse;

- in cazul in care s-a invocat incalcarea dispozitiilor art. 1 alin. 3 si 5 raportat la art. 141 din Constitutia Romaniei si art. 2 din Legea nr. 248/2013 exceptiile de neconstitutionalitate au fost admise. (A se vedea deciziile CCR nr. 722/2020, nr. 140/2019, nr. 141/2019, nr. 393/2019, nr. 239/2020, nr. 139/2019, nr. 681/2018.)

In speta, cu toate ca la parag. 36 din Considerentele Deciziei nr. 391/2021, CCR a retinut ca a solicitat si a primit raspunsuri de la Senat si Camera Deputatilor potrivit carora nu s-a solicitat si nu a fost primit avizul Consiliului Economic si Social, precum si faptul ca in expunerea de motive a Legii nr. 55/2020 initiatorul, respectiv Guvernul, nu a mentionat la sectiunea a 6-a pct 5 ca ar fi solicitat avizul Consiliului Economic si Social, CCR nu a analizat critica de neconstitutionalitate invocata de catre subsemnata privind incalcarea dispozitiilor art. 1 alin. 3 si 5 raportat la art. 141 din Constitutia Romaniei si art. 2 din Legea nr. 248/2013. Mai mult decat atat, chiar Guvernul, in punctul de vedere transmis la dosarul cauzei la data de 20 mai 2020, recunoaste implicit la pct IV.2 ca nu a solicitat un asemenea aviz.

Fata de cele retinute la parag. 36-39 din aceasta decizie, potrivit carora CCR a facut o analiza succinta numai cu privire la dispozitiile art. 141 din Constitutie, fara a analiza, asa cum am solicitat, incalcarea dispozitiilor art. 1 alin. 3 si 5 prin raportare la art. 141 din Constitutia Romaniei si art. 2 din Legea nr. 248/2013, se poate constata ca nu a fost analizata de catre CCR critica de neconstitutionalitate formulata de subsemnata, respectiv NU a analizat un capat de cerere.

Drept urmare, avand in vedere si practica conturata in jurisprudenta CCR potrivit careia analiza incalcarii coroborate a dispozitiilor art. 1 alin. (3) si (5) prin raportare la art. 141 din Constitutia Romaniei si art. 2 din Legea nr. 248/2013 duce la o alta concluzie decat analiza separata numai a incalcarii dispozitiilor art. 141 din Constitutie, este necesar ca CCR sa analizeze critica de neconstitutionalitate extrinseca invocata de catre subsemnata.

Potrivit dispozitiilor art. 55 Legea nr. 47/1992, 'Curtea Constitutionala, legal sesizata, procedeaza la examinarea constitutionalitatii, nefiind aplicabile dispozitiile Codului de procedura civila referitoare la suspendarea, intreruperea sau stingerea procesului si nici cele privind recuzarea judecatorilor'.

In interpretarea data acestui articol, chiar de catre Curtea Constitutionala, aceasta fiind legal sesizata, procedeaza la examinarea constitutionalitatii, nefiind aplicabile dispozitiile Codului de procedura civila referitoare la […] stingerea procesului […]. Exceptia de neconstitutionalitate este o exceptie de ordine publica, prin invocarea ei punandu-se in discutie abaterea unor reglementari legale de la dispozitiile Legii fundamentale, iar solutionarea acesteia este de interes general. Prin urmare, exceptia de neconstitutionalitate nu ramane la dispozitia partii care a invocat-o, cu consecinta ca aceasta nu poate renunta la solutionarea exceptiei.

Drept urmare, exceptia de neconstitutionalitate fiind o exceptie de ordine publica, de interes general, motiv pentru care odata sesizata in mod legal Curtea Constitutionala cu o exceptie de neconstitutionalitate, nici macar autorul exceptiei nu mai poate renunta la ea, cu atat mai mult Curtea Constitutionala nu poate sa ignore sau sa refuze analiza criticii de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.

Neanalizarea de catre Curtea Constitutionala a tuturor criticilor de neconstitutionalitate invocate de catre subsemnata echivaleaza cu incalcarea dreptului subsemnatei la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO, avand in vedere atat dispozitiile art. 20 din Constitutia Romaniei, cat si faptul ca solutia pronuntata de CCR cu privire la neconstitutionalitatea Legii nr. 55/2020 are o incidenta decisiva asupra rezultatului litigiului in care s-a ridicat aceasta exceptie (dosar nr. 6274/2/2020).

CCR nu a procedat la analizarea cererii mele in conformitate cu petitul, respectiv nu a analizat nesolicitarea avizului CES ca viciu de neconstitutionalitate intemeiat pe art. 1 alin. 3 si 5 prin raportare la art. 141 din Constitutia Romaniei si art. 2 din Legea nr. 248/2013, aflandu-ne astfel in situatia omisiunii privind analizarea unui capat de cerere principal.

In privinta admisibilitatii prezentei cereri de completare a Deciziei nr. 391/2021, arat ca, potrivit dispozitiilor art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale: 'Procedura jurisdictionala prevazuta de prezenta lege se completeaza cu regulile procedurii civile, in masura in care ele sunt compatibile cu natura procedurii in fata Curtii Constitutionale'.

In concluzie, este admisibila si intemeiata cererea de completare a deciziei CCR nr. 391/2021 intemeiata pe omisiunea analizarii unuia dintre capetele de cerere cu care a fost sesizata, respectiv adoptarea Legii nr. 55/2020 cu incalcarea art. 1 alin. 3 si 5 prin raportare la art. 141 din Constitutia Romaniei si art. 2 din Legea nr. 248/2013, ca urmare a nesolicitarii avizului Consiliului Economic si Social.

In drept, art. 444 NCPC, art. 14 Legea nr. 47/1992, art. 6 CEDO coroborat cu art. 20 din Constitutia Romaniei si Constitutia Romaniei”.


* Cititi aici intreaga cerere

Comentarii

# Lita date 6 august 2021 19:07 +49

CCR s-a pus intr-o situatie delicata prin ignorarea analizarii unei dispozitii imperative din Legea 248/2013: "Consiliul Economic şi Social este consultat obligatoriu asupra proiectelor de acte normative" ... Felicitari si succes doamnei avocat!

# Bsran Gheorghe date 7 august 2021 18:52 +34

Excelent motivata cererea doamnei avocat. Cred ca de la inceput CCR a avut decizia completa si clara, trunchierea a fost politica. Pacat. Acum nu mai are motive sa omita. CCR a mai facut nefacute, vezi erata din August 2012 pentru invalidarea referendumului de demitere a dulapului. Pacat CCR!!! In tine poporul asta isi pune ultima speranta!!! Vino ti pe cale si declara neconstitutionala 55!

# Zri date 9 august 2021 20:31 +27

Felicitari doamnei avocat ! PS. Sa-l informeze cineva si pe prostul de la Cotroceni, reprezentantul #******t, de art. 1 alin. 5

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 24.05.2022 – Procurorul DNA a lesinat la ICCJ

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva