14 April 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

DANDANAUA LUI MIRICA, RADIOGRAFIATA DE ICCJ – Cititi fabuloasa motivare a Inaltei Curti, care a facut praf dosarul protejatei lui Kovesi, procuroarea Florentina Mirica, impotriva fostului vicepremier Gabriel Oprea: „Pretul autoturismului pe care DIPI intentiona sa-l achizitioneze, 410000 lei, se incadra-n limita creditului bugetar aprobat pana la acea data, nedepasind nici plafonul in limita caruia ordonatorul principal de credite putea aproba pentru DIPI fondurile pentru cheltuielile operative”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

16 May 2023 20:02
Vizualizari: 4218

Fostul vicepremier si ministru al Afacerilor Interne Gabriel Oprea (foto 1) nu a incalcat nicio lege cand a aprobat in 2015 achizitionarea unui automobil Audi A8 cu scopul declarat al asigurarii protectiei demnitarilor, au stabilit judecatoarele Elena Barbu, Lucia Tatiana Rog, Oana Burnel, Simona Elena Cirnaru si Ana Hermina Iancu de la Inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia nr. 44/2023 din dosarul nr. 2997/1/2021, prin care l-au achitat definitiv pe Oprea pentru acuzatia de abuz in serviciu ticluita de procuroarea DNA Florentina Mirica (foto 3), protejata Laurei Kovesi.



Ne referim la celebrul dosar „Limuzina”, in care Mirica i-a trimis in judecata, pe langa Oprea, pe patru fosti sefi din MAI, si ei achitati definitiv de catre ICCJ (click aici pentru a citi).


Lumea Justitiei prezinta pasajul din motivare referitor la achitarea lui Gabriel Oprea. Picand acuzatia de abuz in serviciu, au cazut si invinuirile aduse fostilor subordonati ai ministrului. Altfel spus: argumentatia achitarii celorlalti patru inculpati decurge din cea folosita de catre ICCJ la achitarea lui Oprea.

In esenta, Completul de 5 al instantei supreme explica faptul ca ex-ministrul nu a incalcat nici legislatia primara, nici pe cea secundara cand a aprobat cumpararea limuzinei Audi A8. In acest sens, judecatorii demonteaza pas cu pas acuzatiile Directiei Nationale Anticoruptie, expunand pe larg normele din legislatia primara si cea secundara pe care DNA sustine ca Oprea le-a incalcat, Inalta Curte aratand ca rechizitoriul parchetului este lipsit de orice fundament.

Concret, ICCJ arata ca achizitionarea masinii a fost facuta „din fondurile operative repartizate de ordonatorul principal de credite in limita creditelor de angajament, fara sa fi fost depasit plafonul anual stabilit de CSAT, fiind, totodata, respectata si destinatia legala a acestor fonduri, respectiv utilizarea lor in vederea realizarii securitatii nationale”.

Chiar daca poate ridica semne de intrebare pretul ridicat al autoturismului (410.000 de lei), aceasta chestiune este strict una de oportunitate, si nu de legalitate, putand face eventual obiectul unei anchete administrative sau civile – nicidecum penale, puncteaza ICCJ.


Nu scrie niciunde ca masina nu putea fi folosita si in afara serviciului


In plus, Completul de 5 arata ca nu exista nicio norma care sa interzica folosirea automobilului Audi A8 pentru transportul demnitarilor in afara atributiilor de serviciu. De aceea, nu are caracter penal nici acuzatia DNA potrivit careia Gabriel Oprea a utilizat limuzina pentru folosul lui personal.


DNA a inchis cu manuta ei un dosar asemanator


Foarte important de precizat este ca Inalta Curte a constatat ca Directia Nationala Anticoruptie a dat dovada de dublu standard: l-a trimis in judecata pe Gabriel Oprea pentru asa-zisa risipa a banilor publici in cazul limuzinei Audi, dar a clasat alt dosar (cu numarul 546/P/2016) care viza achizitionarea unei autoutilitare Mercedes Sprinter, chiar daca spetele erau identice.

Inainte de a va lasa sa cititi cel mai important fragment din motivarea ICCJ, mentionam ca Oprea a fost aparat de catre avocatul Dan Lupascu (foto 2).


Redam principalul pasaj din decizia Inaltei Curti:


III. Analizand hotararea atacata, prin prisma motivelor de apel, cat si sub toate aspectele de fapt si de drept, conform prevederilor art. 417 alin. (2) din Codul de procedura penala, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori apreciaza ca apelurile formulate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie si partea civila Ministerul Finantelor Publice sunt fondate, urmand a fi admise, pentru urmatoarele considerente:

Apelul Ministerului Public vizeaza gresita achitare a inculpatului Oprea Gabriel sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu prevazuta de art. 297 alin. (1) din Codul penal, raportat la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 si a inculpatilor Nicolae Gheorghe, si Pavel Gabriel Nicolae, sub aspectul savarsirii infractiunii de complicitate la abuz in serviciu, prevazuta de art. 48 Cod penal, raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal, raportat la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000.

De asemenea, apelul parchetului vizeaza gresita achitare a inculpatului Nicolae Gheorghe, pentru savarsirea a doua infractiuni de deturnare de fonduri, prevazute de art. 307 alin. (1) din Codul penal si de art. 307 din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal (11 acte materiale) si a inculpatilor Zarnica Nelu si Iacob Marian Danut pentru savarsirea infractiunii de deturnare de fonduri prevazuta de art. 307 din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal (2 acte materiale-inculpatul Zarnica Nelu si 3 acte materiale – inculpatul Iacob Marian Danut).

Motivele de apel ale DNA evidentiaza si critica, in esenta, inlaturarea de catre prima instanta ca irelevante a unor probe (declaratiile martorilor cu identitate protejata), preluarea de catre prima instanta a argumentatiei din ordonantele de clasare nr. 546/P/2016 din data de 18.05.2020 si nr. 280/P/2016 din data de 09.11.2018 dispuse de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, Sectia de combatere a coruptiei si interpretarea diferita oferita de prima instanta legislatiei aplicabile in cauza.

O alta critica in motivele de apel formulate de parchet vizeaza aprecierea probatoriului de catre prima instanta, interpretarea diferita a inscrisurilor aflate la dosarul cauzei (invocate de acuzare, dar si de inculpati), in special acte normative care reglementeaza activitatea D.I.P.I., solicitand instantei de apel valorificarea tuturor probelor administrate in cauza.

In ceea ce priveste critica parchetului referitoare la gresita inlaturare ca irelevante a unor probe de catre prima instanta, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 Judecatori constata ca este neintemeiata.

In mod justificat, prima instanta a apreciat ca nu se impune evidentierea in sentinta a continutului declaratiilor martorilor audiati care au confirmat aspectele relevate de inscrisuri (cele intocmite sau rezolutionate de inculpati), in contextul in care inculpatii nu au negat faptele in materialitatea lor.

Totodata, se poate observa ca prima instanta a analizat intregul material probator, constatand ca probele in raport cu care s-au formulat acuzatiile nu sunt apte sa rastoarne prezumtia de nevinovatie, iar la aprecierea temeiniciei declaratiilor denuntatorilor colaboratori cu identitate protejata Ionescu Claudiu, Mihalcea Ionel si Manea Victor a avut in vedere dispozitiile art. 103 alin. (3) din Codul de procedura penala, precum si ordonanta nr. 15/P/2020 din 2.06.2020 (clasarea cauzei privind infractiunea de razbunare pentru ajutorul dat justitiei, acuzatie adusa inculpatului Nicolae Gheorghe de catre cei trei martori). Prin urmare, Inalta Curte – completul de 5 judecatori constata ca prima instanta a realizat o analiza judicioasa a probatoriului in conformitate cu dispozitiile art. 103 din Codul de procedura penala.

Referitor la critica parchetului privind preluarea in motivarea sentintei a argumentelor din ordonantele de clasare nr. 546/P/2016 din data de 18.05.2020 si nr. 280/P/2016 din data de 09.11.2018 dispuse de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, Sectia de combatere a coruptiei, Inalta Curte – Completul de 5 judecatori constata ca este neintemeiata.

Din analiza considerentelor sentintei apelate, pe de o parte, se observa faptul ca prima instanta nu s-a raportat la aceste ordonante de clasare din perspectiva principiului 'ne bis in idem', ci din perspectiva autoritatii de lucru judecat, recunoscuta ordonantelor definitive emise de procuror de jurisprudenta CEDO si CJUE, iar pe de alta, se observa faptul ca prima instanta a constatat, in urma aprecierii probatoriului administrat, ca argumentele cuprinse in ordonantele de clasare sunt valabile si in prezenta cauza. Temeinicia argumentelor care au fost invocate de prima instanta in motivarea solutiei de achitare va fi analizata in apel. Prin urmare, instanta de apel constata ca argumentele din considerentele sentintei apelate sunt rezultatul analizei efectuate de instanta de fond, nefiind preluate de aceasta in temeiul principiului 'ne bis in idem'.

In ceea ce priveste motivele de apel referitoare la interpretarea data de prima instanta legislatiei aplicabile in cauza si la gresita apreciere a probatoriului in raport cu obiectul acuzatiei penale, cu incidenta Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curtii Constitutionale si cu inscrisurile aflate la dosar, in special acte normative din legislatia secundara care reglementeaza activitatea D.I.P.I., Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori constata ca sunt nefondate pentru urmatoarele considerente:

III.1. Referitor la critica Ministerului Public privind gresita achitare a inculpatului Oprea Gabriel sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu prevazute de art. 297 alin. (1) din Codul penal, raportat la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 si a inculpatilor Nicolae Gheorghe si Pavel Gabriel Nicolae, sub aspectul savarsirii complicitatii la infractiunea de abuz in serviciu, prevazuta de art. 48 din Codul penal, raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal, raportat la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori constata ca este neintemeiata.

Cu titlu preliminar, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori evidentiaza faptul ca in cazul infractiunii de abuz in serviciu, care, in cuprinsul elementului material al laturii obiective in varianta indeplinirii in mod defectuos a unui act, presupune 'indeplinirea prin incalcarea legii' a actului realizat de catre functionarul public in exercitarea atributiilor de serviciu, in situatia in care actul indeplinit de functionarul public imbraca forma unui inscris, prezinta relevanta probatorie proba cu inscrisuri, celelalte mijloace de probe putand fi valorificate pentru descrierea imprejurarilor savarsirii faptei ori pentru dovedirea vinovatiei si/sau a existentei unei conivente infractionale.

Astfel, in analiza chestiunilor de drept referitoare la stabilirea existentei tipicitatii infractiunii de abuz in serviciu si a vinovatiei inculpatilor, se impune identificarea atributiilor de serviciu reglementate expres in legislatia primara si a actelor de serviciu indeplinite de catre inculpati prin incalcarea legii, prin raportare la obiectul actiunii penale exercitate in cauza.

Prin rechizitoriu, in sarcina inculpatului Oprea Gabriel s-a retinut savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, daca functionarul a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevazuta de art. 297 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, constand in aceea ca in ziua de 13.07.2015, in calitate de ministru de Interne si ordonator de credite, cu ajutorul chestorului principal NICOLAE Gheorghe si a cms. sef PAVEL Gabriel-Nicolae, a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale Departamentului de Informatii si Protectie Interna si a aprobat achizitia unui autoturism, in scopul declarat al asigurarii protectiei demnitarilor, cu incalcarea prevederilor legale care limiteaza achizitionarea autovehiculelor din fondurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne la situatiile-premisa ale folosirii autovehiculelor cumparate in activitatile de urmarire penala a infractiunilor de coruptie. Urmare a incalcarii atributiilor de serviciu, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 410.000lei, iar Diviziunea Protectie Personala D.I.P.I. a beneficiat de dotarea cu autoturismul marca Audi A8, cu serie sasiu WAUZZZ4H3EN015410, in valoare de 91.295,73 euro, folosul fiind necuvenit in raport cu destinatia legala a fondurilor operative.

Totodata, in rechizitoriu s-a retinut in sarcina inculpatilor NICOLAE Gheorghe si PAVEL Gabriel-Nicolae complicitate la savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, daca functionarul a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevazute de art. 48 raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal si la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, constand in aceea ca in contextul in care, la 13.07.2015, OPREA Gabriel, in calitate de ministru de Interne si ordonator de credite, a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale Departamentului de Informatii si Protectie Interna si a aprobat achizitia unui autoturism, in scopul declarat al asigurarii protectiei demnitarilor, cu incalcarea prevederilor legale care limiteaza achizitionarea autovehiculelor din fondurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne la situatiile-premisa ale folosirii autovehiculelor cumparate in activitatile de urmarire penala a infractiunilor de coruptie, activitatea infractionala a fost sprijinita de chestorul principal NICOLAE Gheorghe, secretar de stat in cadrul D.I.P.I., si de cms. sef PAVEL Gabriel-Nicolae, seful Serviciului Juridic al D.I.P.I., prin intocmirea documentatiei aferente acestei achizitii.

Urmare a incalcarii atributiilor de serviciu, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 410.000 lei, iar Diviziunea Protectie Personal a D.I.P.I. a beneficiat de dotarea cu autoturismul marca Audi A8, cu serie sasiu WAUZZZ4H3EN015410, in valoare de 91.295,73 euro, folosul fiind necuvenit in raport cu destinatia legala a fondurilor operative.

Cu referire la acuzatiile privind savarsirea infractiunii de abuz in serviciu in forma autoratului, respectiv a complicitatii, formulate in rechizitoriu impotriva inculpatilor Oprea Gabriel, Nicolae Gheorghe si Pavel Gabriel – Nicolae, in cursul judecatii in prima instanta, urmare publicarii deciziei nr. 405/2016 a Curtii Constitutionale, Directia Nationala Anticoruptie, Sectia pentru combaterea coruptiei a comunicat la solicitarea instantei ca textele din legislatia primara incalcate de inculpati sunt art. 4 lit. f) pct. 24 din Legea nr. 415/2002 (n.r. privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii), art. 7 lit. f) din Legea nr. 51/1991 (n.r. privind securitatea nationala a Romaniei) (referitoare la respectarea destinatiei fondurilor operative aprobate de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii numai pentru realizarea securitatii nationale) si art. 4 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 (n.r. privind finantele publice) (referitor la angajarea cheltuielilor din bugetele institutiilor numai in limita creditelor bugetare aprobare).

In concret, parchetul a precizat ca inculpatul Oprea Gabriel, in exercitarea atributiilor de serviciu, in calitate de ministru al Afacerilor Interne si ordonator de credite in raport cu cheltuielile operative ale D.I.P.I., in cuantum mai mare de 50.000 euro, a incalcat legislatia primara, respectiv art. 7 lit. f) din Legea nr. 51/1991, art. 4 lit. f) pct. 24 din Legea nr. 415/2012, precum si legislatia secundara data in aplicarea normelor legale, respectiv art. 1 pct. 4 lit. m) din Hotararea C.S.A.T. nr. 0061/02.07.2014, prin aprobarea unei achizitii din fondurile operative ale D.I.P.I., necircumscrise destinatiei legale de realizare a securitatii nationale.

Parchetul a mai aratat ca acelasi inculpat a incalcat si prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 500/2002, potrivit carora angajarea cheltuielilor din bugetele institutiilor se face numai in limita creditelor bugetare aprobate si in scopurile aprobate prin legea bugetului de stat, intrucat in data de 13.07.2015, a ordonantat la plata, din fondurile operative alocate la alineatul bugetar 20.30.30, suma de 410.000 lei, data la care aceasta suma de bani nu fusese inca alocata pentru cheltuieli operative in bugetul Ministerului Afacerilor Interne, cheltuiala devenind posibila din luna august 2015, cu prilejul rectificarii bugetare reglementate de O.U.G. nr. 20 din 28 iulie 2015, publicata in Monitorul Oficial nr. 576/31.07.2015.

Parchetul a sustinut ca, in raport cu achizitia autovehiculului in cauza, suma de 410.000 lei nu era inca o resursa alocata pentru cheltuielile operative ale D.I.P.I. (daca suma de bani ar fi fost prevazuta in bugetul D.I.P.I., fapta ar fi realizat tipicitatea infractiunii de deturnare de fonduri), intrucat banii au fost virati cu prilejul rectificarii bugetare reglementate de O.U.G. nr. 20 din 28 iulie 2015, publicata in Monitorul Oficial nr. 576/31.07.2015.

Totodata, s-a aratat ca are relevanta pentru definirea bugetului D.I.P.I. faptul ca aceasta structura a M.A.I. avea statutul de persoana juridica distincta, in conformitate cu O.U.G. nr. 96/2012, art. 22 alin. (1).

Inalta Curte – Completul de 5 judecatori constata ca prima instanta a stabilit in mod corect starea de fapt, in deplina concordanta cu mijloacele de proba administrate in cauza si care au fost evaluate in mod judicios.

Avand in vedere specificul faptei retinute in sarcina inculpatilor Oprea Gabriel, Nicolae Gheorghe si Pavel Gabriel-Nicolae care vizeaza atributiile de serviciu ale acestora, este corecta asertiunea primei instante in sensul ca, in principiu, nelegalitatea achizitionarii autoturismului si nelegalitatea folosirii unor sume de bani din fondurile D.I.P.I. nu se pot dovedi cu declaratiile martorilor sau cu inregistrari ambientale si ale unor convorbiri telefonice. Astfel, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori apreciaza ca, in raport de faptul ca atributiile de serviciu sunt prevazute in acte normative si/sau administrative si constau in intocmirea unor inscrisuri cu respectarea dispozitiilor legale din legislatia primara cu privire la efectuarea unor achizitii in cadrul unei structuri dintr-un minister, in cauza prezinta relevanta proba cu inscrisuri, celelalte mijloace de proba fiind utile pentru stabilirea imprejurarilor savarsirii faptelor ori pentru dovedirea laturii subiective a infractiunii de abuz in serviciu si a existentei complicitatii intre inculpati.

In ceea ce priveste analiza elementelor de tipicitate ale infractiunii de abuz in serviciu, prevazute de art. 297 din Codul penal, instanta constata ca probele trebuie sa dovedeasca calitatea de functionar public a subiectului activ, indeplinirea unui act in exercitarea atributiilor de serviciu, incalcarea legii prin actul indeplinit, cauzarea unei pagube.

Calitatea de functionari publici a inculpatilor este relevata de functiile indeplinite de acestia: Oprea Gabriel – ministru de interne, vicepremier pe probleme de securitate nationala, ordonator principal de credite; Nicolae Gheorghe – chestor principal, secretar de stat si ordonator tertiar de credite in cadrul Departamentului de Informatii si Protectie Interna, Pavel Gabriel-Nicolae – sef al serviciului juridic din cadrul D.I.P.I.

In efectuarea acestui demers analitic privind elementele de tipicitate ale infractiunii de abuz in serviciu, in cauza se impune evidentierea dispozitiilor legale care reglementeaza organizarea D.I.P.I., cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice alocate acestei structuri din cadrul M.A.I., in mod special a fondurilor pentru cheltuielile operative destinate realizarii securitatii nationale, precum si atributiile ordonatorilor principali si secundari in derularea acestor proceduri.

Legislatia primara

O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative

Potrivit art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4 din O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, acest minister, printre alte atributii principale in domeniul ordinii, sigurantei publice si securitatii nationale, organizeaza, indruma si coordoneaza activitatea de protectie a persoanelor, bunurilor, obiectivelor si valorilor si organizeaza paza obiectivelor de importanta deosebita date in competenta potrivit legii.

In cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative functioneaza Directia Generala de Informatii si Protectie Interna (D.G.I.P.I.).

Conform art. 10 alin. (3) din O.U.G. nr. 30/2007, privind organizarea si functionarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, DGIPI este 'structura specializata a ministerului care desfasoara activitati de informatii, contrainformatii si securitate, in vederea asigurarii ordinii publice, prevenirii si combaterii amenintarilor la adresa securitatii nationale privind misiunile, personalul, patrimoniul si informatiile clasificate din cadrului Ministerului Internelor si Reformei Administrative'.

OUG nr. 96/2012 privind stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale si pentru modificarea unor acte normative

Prin OUG nr. 96/2012, s-a infiintat Ministerul Afacerilor Interne, prin reorganizarea Ministerului Administratiei si Internelor, prilej cu care D.G.I.P.I. a fost reorganizat sub o alta denumire – Departamentul de Informatii si Protectie Interna (D.I.P.I.), dobandind si personalitate juridica; astfel, la art. 22 alin. (1) s – a prevazut ca 'Directia generala de informatii si protectie interna din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor se reorganizeaza ca Departament de Informatii si Protectie Interna, cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Afacerilor Interne, condus de un secretar de stat, ajutat de doi subsecretari de stat, numiti si eliberati din functie prin decizie a prim – ministrului'. Prin actul normativ ultim mentionat, D.I.P.I. a devenit persoana juridica distincta, fiind titulara de drepturi si obligatii civile, cu o organizare de sine statatoare si patrimoniu propriu.

Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei

In ceea ce priveste sintagma realizarea securitatii nationale, aceasta este reglementata in art. 2 si art. 3 de Legea nr. 51/1991, prin raportare la activitatile de cunoastere, prevenire si inlaturare a amenintarilor la adresa securitatii nationale. Printre actiunile care constituie amenintari la adresa securitatii nationale si sunt enumerate in art. 3, sunt mentionate la lit. g) actiunile prin care se atenteaza la viata, integritatea fizica sau sanatatea persoanelor care indeplinesc functii importante in stat ori a reprezentantilor altor state sau ai organizatiilor internationale, a caror protectie trebuie sa fie asigurata pe timpul sederii in Romania, potrivit legii, tratatelor si conventiilor incheiate, precum si practicii internationale.

Potrivit art. 6 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, alaturi de alte institutii ale statului mentionate in cuprinsul textului de lege, Ministerul Afacerilor Interne, prin structuri interne specializate (astfel cum este D.I.P.I.), este organ de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale, iar activitatea pentru realizarea securitatii nationale este organizata si coordonata de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.

Conform art. 7 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei si art. 4 lit. f) pct. 24 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apararea a Tarii, acesta aproba cheltuielile operative destinate realizarii securitatii nationale.

Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor

Conform art. 66 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si persoanelor, precum si a transporturilor cu caracter special apartinand structurilor si institutiilor din domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale se asigura in conformitate cu reglementarile stabilite in cadrul acestora.

Legea nr. 500/2002 privind finantele publice

Art. 2 In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos se definesc dupa cum urmeaza:

(...)

2. angajament bugetar – actul administrativ prin care se rezerva creditul bugetar in vederea stingerii obligatiei de plata ce rezulta din executarea angajamentului legal;

3. angajament legal – actul juridic prin care se creeaza, in cazul actelor administrative sau contractelor ori se constata, in cazul legilor, hotararilor de Guvern, acordurilor, hotararilor judecatoresti, obligatia de plata pe seama fondurilor publice;

5. autorizare bugetara – aprobare data ordonatorilor de credite de a angaja si/sau de a efectua plati, intr-o perioada data, in limita creditelor de angajament si/sau bugetare aprobate;

8. cheltuieli bugetare – sumele aprobate in bugetele prevazute la art.

1 alin. (2), in limitele si potrivit destinatiilor stabilite prin bugetele respective;

15. credit de angajament – limita maxima in cadrul careia pot fi incheiate angajamentele legale in timpul anului bugetar;

16. credit bugetar – suma aprobata prin buget, reprezentand limita maxima pana la care se pot ordonanta si efectua plati in cursul anului bugetar pentru angajamentele legale contractate in cursul exercitiului bugetar si/sau din exercitii anterioare;

Art. 4

(3) Angajarea cheltuielilor din bugetele prevazute la art. 1 alin. (2) se face numai in limita creditelor de angajament si in scopurile pentru care au fost aprobate.

Art. 21

(1) Ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele de angajament si creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice din subordine sau coordonare, ai caror conducatori sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite, dupa caz, in raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

(...)

(4) Ordonatorii tertiari de credite angajeaza cheltuieli in limita creditelor de angajament repartizate si utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor institutiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile legale.

(...)

(8) Ordonatorii de credite prevazuti la alin. (1) si (3) au obligatia de a fundamenta, justifica si utiliza, in conditii de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta si eficacitate, creditele bugetare repartizate din bugetele lor institutiilor subordonate si altor beneficiari ai acestor fonduri.

Art. 22

(1) Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja cheltuieli in limita creditelor de angajament si de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale.

(2) Ordonatorii de credite raspund, potrivit legii, de:

a) angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limita creditelor de angajament si creditelor bugetare repartizate si aprobate potrivit prevederilor art. 21;

Art. 47

(1) Prin legile bugetare anuale se prevad si se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile fiecarui exercitiu bugetar, precum si structura functionala si economica a acestora.

(2) Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercitiului bugetar.

Art. 48

(1)Veniturile si cheltuielile aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor externe nerambursabile si bugetele institutiilor publice autonome se repartizeaza pe trimestre, in functie de termenele legale de incasare a veniturilor, de termenele si posibilitatile de asigurare a surselor de finantare a deficitului bugetar si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor.

(2) Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor aprobate in bugetele prevazute la alin. (1) se aproba de catre:

b) ordonatorii principali de credite, pentru celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, pentru bugetele proprii si pentru bugetele ordonatorilor secundari de credite bugetare sau ale ordonatorilor tertiari de credite, dupa caz.

Art. 71

Nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (2) si (3) constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Legislatia secundara

In ceea ce priveste cheltuielile operative, CSAT a emis acte administrative secrete de stat privind modul de aprobare, gestionare si control al fondurilor operative alocate structurilor cu atributii in domeniu din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, printre care se afla si D.I.P.I.

HCSAT nr. 0025 din 18.12.1992 privind modul de aprobare, gestionare si control al fondurilor necesare pentru cheltuieli operative efectuate de organele de stat care conform legii se supun aprobarii CSAT si-a incetat aplicabilitatea la data intrarii in vigoare a HCSAT nr. 0061/2.07.2014.

Din cuprinsul HCSAT nr. 0061/2.07.2014 privind modul de aprobare, gestionare si control al fondurilor necesare pentru cheltuieli operative efectuate de organele de stat care conform legii se supun aprobarii CSAT prezinta relevanta art. 3 si art. 7, art. 4 lit. p) din Anexa 5.

Pentru organizarea si functionarea D.I.P.I., precum si pentru constituirea, folosirea, evidenta si controlul fondurilor pentru cheltuielile operative in cadrul D.I.P.I, in aplicarea legislatiei primare si a hotararilor CSAT privind modul de aprobare, gestionare si control al fondurilor operative, ministrul de interne a emis acte administrative (ordine), care la randul lor au fost detaliate la nivelul D.I.P.I., prin alte acte administrative (dispozitii) ale secretarului de stat.

In ceea ce priveste organizarea si functionarea D.I.P.I., prin O.M.A.I. nr.0146/23.09.2014 a fost modificat si completat Ordinul viceprim-ministrului ministrul afacerilor interne nr. S/13/28.01.2014 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a D.I.P.I., in sensul introducerii unei noi structuri, 'Diviziunea Protectie Personal', reglementata in art. 13 alin. 1 lit. g/1 si art. 42/1 din ordin. Conform acestor dispozitii, noua structura infiintata, Diviziunea Protectie Personal, se subordona secretarului de stat / subsecretarului de stat desemnat si asigura protectia fizica a personalului M.A.I., precum si celelalte activitati specific necesare indeplinirii acestei misiuni.

Ulterior, prin O.M.A.I. nr. S/29/15.04.2015 – declasificat – pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a D.I.P.I. (prin care a fost modificat O.M.A.I. nr. S/13/28.01.2014), noua structura infiintata – Diviziunea Protectie Personal – a fost reglementata in art. 13 alin. 1 lit. i, art. 44 si 45.

Conform art. 44 alin. (2) din O.M.A.I. nr. S/29/15.04.2015, Diviziunea Protectie Personal asigura protectia fizica a personalului M.A.I., precum si celelalte activitati specific necesare indeplinirii acestei misiuni. Totodata, potrivit art. 44 alin. (3) din ordin, modul de asigurare a protectiei fizice a personalului M.A.I. de catre D.P.P. se reglementeaza prin ordin al ministrului afacerilor interne la propunerea sefului D.I.P.I. Nu in ultimul rand, in art. 45 alin. 1 lit. a-c din ordinul mentionat sunt reglementate atributiile D.P.P. referitoare la activitati de protectie si paza, la protectia demnitarilor, prin insotire / escortare nemijlocita si la realizarea masurilor in sprijinul protectiei in situatia iminentei producerii actelor ostile la adresa factorilor umani si materiali de responsabilitate.

In ceea ce priveste fondurile operative, prin O.M.A.I. nr. 0066 din 01.04.2011 pentru aprobarea Normelor privind constituirea, folosirea, evidenta si controlul fondurilor pentru cheltuielile operative, emis in conformitate cu HCSAT nr. 0025 din 18.12.1992, prezinta relevanta in cauza art. 2 lit. h), art. 4 alin. (1) si (2), art. 6 si art. 7.

O.M.A.I. nr. 0066 din 01.04.2011 a fost abrogat prin O.M.A.I. nr. 00103 din 31.08.2015, care a fost emis in conformitate cu HCSAT nr. 0061 din 2.07.2014. In cuprinsul O.M.A.I. nr. 00103 din 31.08.2015 pentru aprobarea Normelor privind constituirea, folosirea, evidenta si controlul fondurilor pentru cheltuielile operative utilizate de structurile M.A.I. prezinta relevanta art. 3 alin. (1) lit. t), art. 5-9, art. 18 alin. (3) si art. 24.

In acest cadru normativ, este relevant a fi evidentiat modul in care s-a constituit bugetul de venituri si cheltuieli al D.I.P.I. in ceea ce priveste fondurile pentru cheltuieli operative.

Fondurile pentru cheltuieli operative se solicita anual pentru anul urmator, iar dupa aprobarea legii bugetului de stat, Directia Generala Financiara transmite institutiilor / structurilor M.A.I. care efectueaza cheltuieli operative bugetul aprobat de ordonatorul principal de credite, urmand ca acestea sa isi constituie fondul pentru cheltuieli operative in limita bugetului alocat, destinatia fiind stabilita conform HCSAT nr. 0061/2.07.2014. Creditele bugetare primite de unitatile care indeplinesc atributii informativ operative se folosesc conform scopului pentru care au fost alocate si potrivit competentelor stabilite prin norme.

Din adresa nr. 0377898/25.06.2015 a M.A.I. – D.G.F. catre D.I.P.I. privind plafonul cheltuielilor operative pe anul 2015 (f. 16 din dosar care cuprinde corespondenta privind documente clasificate), fondurile pentru cheltuielile operative destinate realizarii securitatii nationale aprobate pentru D.I.P.I. pentru anul 2015 au fost stabilite intr-un anumit cuantum. De asemenea, in adresa se mentioneaza ca, potrivit art. 6 din O.M.A.I. nr. 0066 din 1.04.2011, fondul pentru cheltuieli operative se constituie in limita bugetului alocat D.I.P.I. pe anul 2015, iar destinatia este stabilita conform HCSAT nr. 0061/2.07.2014.

Bugetul de venituri si cheltuieli al D.I.P.I. pe anul 2015, aprobat de catre ordonatorul principal de credite, ministrul afacerilor de interne, a fost transmis D.I.P.I. de catre Directia Generala Financiara din cadrul M.A.I., prin adresa nr. 343.715 din 26.01.2015. Din cuprinsul acestei adrese rezulta ca bugetul D.I.P.I. pe anul 2015 a prevazut la Capitolul 61 – 'Ordine publica si siguranta nationala', Subcapitolul 50 – 'Alte cheltuieli in domeniul ordinii publice si sigurantei nationale', Paragraful 00 – 'Alte cheltuieli in domeniul ordinii publice si sigurantei nationale', la Titlul II – cod 20 –'Bunuri si servicii', Articolul 20.30 – 'Alte cheltuieli', Alineatul 20.30.30 – 'Alte cheltuieli cu bunuri si servicii', suma de 3.333 mii lei pe total an, care a fost repartizata pe trimestre dupa cum urmeaza: Trim I – 1.302 mii lei, Trim II – 1.009 mii lei, trim III – 509 mii lei si trim IV – 513 mii lei.

Bugetul aprobat si alocat initial D.I.P.I. pentru fondurile operative pe anul 2015, in conformitate cu HCSAT nr. 0061/2.07.2014 a fost de 3.333 mii lei, insa ulterior, in decursul anului, a suferit modificari in urma solicitarilor de suplimentare formulate de conducerea D.I.P.I., aprobate de ordonatorul principal de credite.

Astfel, o prima modificare a survenit chiar la sfirsitul lunii ianuarie 2015, cand, prin adresa nr. 344.044 din 02.02.2015, Directia Generala Financiara a comunicat D.I.P.I. ca a fost aprobata modificarea bugetului la Alineatul 20.30.30 cu suma de 700 mii lei, repartizata pe trimestre dupa cum urmeaza: Trim I – 100 mii lei, Trim II – 300 mii lei, Trim III – 300 mii lei si Trim IV – 0. Modificarea bugetului s-a realizat la solicitarea D.I.P.I., care prin adresa nr. 1338381/28.01.2015 (f. 367, vol. I CP) a solicitat Directiei Generale Financiare suplimentarea bugetului pe anul 2015 la Capitolul. 61.50, articolul 20.30.30 – cheltuieli operative, cu suma de 2.000,00 mii lei. Suplimentarea bugetului D.I.P.I. a fost aprobata prin diminuarea cu suma de 700,0 mii lei a Alineatului 20.01.30 si majorarea cu suma de 700,0 mii lei a Alineatului 20.30.30., astfel ca creditul bugetar aprobat la acest din urma alineat care cuprinde fondurile operative a ajuns in urma suplimentarii la suma de 4.033 mii lei.

Se poate observa astfel ca la Alineatul bugetar 20.30.30 'Alte cheltuieli cu bunuri si servicii', in care se includ fondurile pentru cheltuielile operative, au fost apobate si alocate, in primul trimestru al anului, in urma modificarii bugetului, pentru Trim I – suma de 1.402 mii lei, pentru Trim II – suma de 1.309 mii lei, iar pentru Trim III – suma de 809 mii lei.

Ulterior, in cursul anului, corespunzator trimestrelor III si IV au mai fost aprobate de catre ordonatorul principal de credite, ministrul afacerilor interne, modificari ale bugetului de venituri si cheltuieli al D.I.P.I. la alineatul bugetar 20.30.30.

In ceea ce priveste rectificarea bugetara, in primul rand trebuie observat faptul ca prin adresa nr. 1340633 din 19.06.2015 (f. 367 vol. I CP) Ministerul Afacerilor Interne a transmis Directiei Generale Financiare solicitarea D.I.P.I. privind rectificarea bugetara pe anul 2015 la Capitolul 61.50, Titlul II – Bunuri si servicii, pentru mai multe necesitati, unele dintre acestea fiind operationalizarea structurii nou-infiintate si executarea misiunilor operative. S-a mentionat in adresa faptul ca la Titlul II – Bunuri si servicii, Alineatul 20.30.30 pe anul 2015 a fost aprobat un buget in suma de 4041,0 mii lei, iar solicitarea de rectificare bugetara este in suma de 6055,00 mii lei, solicitandu-se un buget total pe anul 2015 de 10.096,0 mii lei.

In continuare, M.A.I. a solicitat M.F.P. rectificarea bugetara, astfel cum rezulta din adresa 101.016 din 3.07.2015 a M.A.I. catre Ministerul Finantelor Publice (f.376 vol. I CP), prin care s-a solicitat analizarea posibilitatii deblocarii rezervei de 10% retinuta conform art. 21 din Legea nr. 500/2002, precum si suplimentarea bugetului M.A.I. cu suma de 1.496.349 mii lei, insa in cadrul Titlului II – Bunuri si servicii, pentru care s-a solicitat suplimentarea bugetului cu suma de 285.000 mii lei, fara a se mentiona in mod expres Articolul 20.30 – Alte cheltuieli si deci nici Alineatul 20.30.30 – Alte cheltuieli cu bunuri si servicii.

In al doilea rand, cu toate eforturile depuse de D.I.P.I. de a solicita rectificarea bugetara la Titlul II – Bunuri si servicii, articolul 20.30 – Alte cheltuieli si cu toate demersurile M.A.I. pentru suplimentarea bugetului M.A.I. la Titlul II – Bunuri si servicii, se poate observa ca acestea nu s-au materializat, din Ordonanta nr. 20/2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 (intrata in vigoare la data de 3.08.2015), rezultand ca bugetul M.A.I. nu a fost suplimentat la Cap. 61.01, Titlul II – cod 20 Bunuri si servicii.

Independent de procedurile privind rectificarea bugetara realizate la nivelul M.A.I., ordonatorul principal de credite a alocat D.I.P.I. credite bugetare pentru alineatul 20.30.30, din adresa nr. 357.326 din 15.07.2015 rezultand ca Directia Generala Financiara a comunicat D.I.P.I. ca a fost aprobata modificarea bugetului D.I.P.I. la Alineatul 20.30.30 Alte cheltuieli cu bunuri si servicii cu suma de 450 mii lei, fiind alocata pentru Trimestrul III.

In acest context, prezinta relevanta faptul ca prin adresa nr. 1341084 din 16.07.2015 a D.I.P.I., inculpatul Nicolae Gheorghe, in calitate de secretar de stat si ordonator tertiar de credite, a informat Directia Generala Financiara ca prin nota raport nr. 01303104/13.07.2015, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea a aprobat suplimentarea bugetului D.I.P.I. pe 2015 in scopul operationalizarii unei structuri nou-infiintate cu suma de 410,00 mii lei la Capitolul 61.50, Titlul II, articolul 20.30.30. Totodata, prin aceeasi adresa, D.I.P.I. a solicitat D.G.F. ca dupa suplimentarea bugetului sa repartizeze unitatii suma mentionata.

De asemenea, prin adresa nr.1341244/29.07.2015, D.I.P.I. a informat D.G.F. ca prin nota raport nr. 01303117/24.07.2015 ministrul afacerilor interne a aprobat suplimentarea bugetului de venituri si cheltuieli al D.I.P.I. pe 2015, in scopul operationalizarii unei structuri nou-infiintate, cu suma de 600,00 mii lei la Capitolul 61.50, Titlul II, articolul 20.30.30 – Fonduri operative, prin una din variante:

transferul sumei de 600,0 mii lei de la articolul 71.01.02 la Titlul II, Articolul 20.30.30, in cadrul bugetului D.I.P.I.;

redistribuirea sumei de 600,0 mii lei de la Titlul XII, Articolul 71.01.02, de la alti ordonatori de credite din cadrul M.A.I., concomitent cu suplimentarea bugetului D.I.P.I. cu suma de 600,0 mii lei, la Titlul II, articolul 20.30.30.

Ulterior, in cursul lunilor august – octombrie, pana la cea de-a doua rectificare bugetara, cu prilejul careia bugetul M.A.I. a fost suplimentat la Cap. 61.01, Titlul II – cod 20 Bunuri si servicii, M.A.I. a modificat succesiv bugetul D.I.P.I., la acelasi articol bugetar 20.30.30., potrivit necesitatilor acestei structuri.

Astfel, prin adresa 360.024 din 17.08.2015 Directia Generala Financiara a comunicat D.I.P.I. ca a fost aprobata modificarea bugetului D.I.P.I. la Alineatul 20.30.30 Alte cheltuieli cu bunuri si servicii cu suma de 1.010,00 mii lei, repartizata pe trimestre dupa cum urmeaza: Trim I – 0 lei, Trim II – 0 lei, Trim III – 510 mii lei si Trim IV – 500 mii lei.

Prin adresa 360.912 din 31.08.2015 Directia Generala Financiara a comunicat D.I.P.I. ca a fost aprobata modificarea bugetului D.I.P.I. la Alineatul 20.30.30 Alte cheltuieli cu bunuri si servicii cu suma de 485,00 mii lei, repartizata pe trimestre dupa cum urmeaza: Trim I – 0 lei, Trim II – 0 lei, Trim III – 0 lei si Trim IV – 485 mii lei.

Prin adresa 365.576 din 29.09.2015 Directia Generala Financiara a comunicat D.I.P.I. ca a fost aprobata modificarea repartizarii pe trimestre a bugetului D.I.P.I. la Alineatul 20.30.30 Alte cheltuieli cu bunuri si servicii, in sensul ca suma de 703 mii lei din trimestrul IV a fost repartizata pe trimestrul III, dupa cum urmeaza: Trim I – 0 lei, Trim II – 0 lei, Trim III – (+703 mii lei )si Trim IV – (-703 mii lei).

Prin adresa 364.586 din 16.10.2015 Directia Generala Financiara a comunicat D.I.P.I. ca a fost aprobata modificarea bugetului D.I.P.I. la Alineatul 20.30.30 Alte cheltuieli cu bunuri si servicii cu suma de 629,00 mii lei, repartizata pe trimestre dupa cum urmeaza: Trim I – 0 lei, Trim II – 0 lei, Trim III – 55 mii lei si Trim IV – 574 mii lei.

Prin Ordonanta de urgenta nr. 47/2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 si unele masuri bugetare (in vigoare de la data de 29 octombrie 2015), bugetul M.A.I. pe anul 2015 a fost suplimentat la Cap. 6101, Titlul II – cod 20 Bunuri si servicii, cu suma de 75.000 lei.

Prin adresa 366.692 din 14.11.2015 Directia Generala Financiara a comunicat D.I.P.I. ca a fost aprobata modificarea bugetului D.I.P.I. la Alineatul 20.30.30 Alte cheltuieli cu bunuri si servicii cu suma de 3.000,00 mii lei, repartizata pe trimestre dupa cum urmeaza: Trim I – 0 lei, Trim II – 0 lei, Trim III – 3.000 mii lei si Trim IV – 3.000 mii lei.

Astfel cum rezulta din corespondenta prezentata, precum si din adresa 384867 din 12.04.2016 a D.G.F., bugetul actualizat de cheltuieli in ceea ce priveste fondul pentru cheltuielile operative, aprobat si alocat D.I.P.I. de catre ordonatorul principal de credite in anul 2015 la Cap 61, Subcap 50, Paragr. 00 (Alte cheltuieli in domeniul ordinii publice si sigurantei nationale), Titlul II – cod 20 Bunuri si servicii, Articolul 20.30 – Alte cheltuieli, Alineatul 20.30.30 – Alte cheltuieli cu bunuri si servicii, a fost in suma de 10.052 mii lei. Acesta se incadreaza in limita fondurilor pentru cheltuieli operative destinate realizarii securitatii nationale aprobate pentru D.I.P.I. pentru anul 2015, potrivit adresei nr. 0377898/25.06.2015 a M.A.I. – D.G.F. catre D.I.P.I. privind plafonul cheltuielilor operative pe anul 2015 (f. 16 din dosar care cuprinde corespondenta privind documente clasificate).

Prin urmare, 'suplimentarea fondurilor pentru cheltuielile operative ale D.I.P.I.' realizata de inculpatul Oprea Gabriel a avut natura unei repartizari de credite bugetare de catre ordonatorul principal de credite, conform atributiilor sale legale, credite bugetare care nu trebuiau sa depaseasca plafonul cheltuielilor operative stabilit de CSAT. De asemenea, potrivit dispozitiilor legale, creditele bugetare trebuiau utilizate numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate. In conditiile in care ordonatorul principal de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate pentru institutiile din subordine, aceasta operatiune de modificare a creditului bugetar aprobat D.I.P.I. nu depindea in mod obligatoriu de rectificarea bugetului de stat pe anul 2015.

Astfel, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori apreciaza ca este eronata sustinerea DNA in sensul ca suma de 410.000 lei care a fost repartizata de inculpatul Oprea Gabriel D.I.P.I. la data de 15.07.2015 nu era o resursa alocata, intrucat rectificarea bugetara s-a realizat abia in luna august 2015.

In primul rand, modificarea creditului bugetar repartizat institutiilor din subordine de catre ordonatorul principal de credite este o operatiune prevazuta de Legea nr.

500/2002 si nu este conditionata de rectificarea bugetara, iar in al doilea rand, rectificarea bugetara din august 2015 oricum nu a prevazut influente bugetare pentru M.A.I. la Titlul II Bunuri si servicii – cod 20, la acest capitol bugetar fiind prevazute influente bugetare pentru M.A.I. abia cu ocazia rectificarii bugetare din luna octombrie 2015.

Pe cale de consecinta, Inalta Curte – Completul de 5 judecatori constata ca bugetul de venituri si cheltuieli al D.I.P.I. pe anul 2015 in ceea ce priveste fondul pentru cheltuielile operative a fost aprobat, repartizat si modificat pe parcursul anului cu respectarea dispozitiilor legale de catre inculpatul Oprea Gabriel, in calitate de ordonator principal de credite si in limita plafonului stabilit de CSAT.

Cu privire la modul in care a fost achizitionat din fondurile pentru cheltuielile operative ale D.I.P.I. autoturismul marca Audi A8, 3.0 TDI Quattro, cu seria sasiu WAUZZZ4H3EN015410, Inalta Curte – completul de 5 judecatori constata ca inscrisurile aflate la dosarul cauzei releva urmatoarele:

La data de 13.07.2015, secretarul de stat NICOLAE Gheorghe a intocmit, in calitate de ordonator tertiar de credite, un inscris compus din doua pagini, denumit 'nota-raport', inregistrat ca document secret de stat, nivelul de clasificare 'secret', cu nr. 01303104/13.07.2015 (filele 379-380, volumul documentelor clasificate), prin care a solicitat aprobarea suplimentarii fondurilor operative cu suma de 410.000 lei ('suplimentarea bugetului la Titlul II Bunuri si servicii art. bug. 20.30.30'), despre care s-a mentionat ca reprezenta contravaloarea unui autoturism, precum si aprobarea achizitiei unui autoturism necesar in activitatea de protectie a demnitarilor. In motivarea solicitarii, s-a mentionat ca D.P.P. este o structura a D.I.P.I. care are nevoie 'in regim de urgenta' de un 'mijloc de transport adecvat specificului misiunilor executate', pentru indeplinirea principalelor atributii, legate de protectia fizica a persoanelor si bunurilor (insotire / escortare nemijlocita / realizare de cordoane specifice de securitate, protectia demnitarilor si a obiectivelor desemnate in scopul prevenirii si anihilarii oricaror acte ostile, care ar atenta la viata, integritatea fizica, libertatea de actiune si sanatatea persoanelor protejate; protectia factorilor umani din responsabilitate, in situatia producerii iminente a unor acte ostile la adresa obiectivelor incredintate; pune in aplicare proceduri de control tehnic, de securitate si control al accesului in zonele, proprietatile desemnate, mijloacele de transport si itinerarele primite in responsabilitate). In cuprinsul notei-raport s-a precizat ca autoturismul este achizitionat pentru 'dotarea' D.P.P., ca o componenta a 'operationalizarii' acestei structuri a D.I.P.I. Temeiul de drept invocat a fost art. 8 lit. a) din O.M.A.I. nr. 0066/2011, care reglementeaza faptul ca pentru cheltuielile operative ale D.I.P.I. situate peste plafonul de 50.000 euro, ordonatorul de credite este ministrul Afacerilor Interne.

Inculpatul PAVEL Gabriel-Nicolae, in calitate de sef al Serviciului juridic din cadrul D.I.P.I., a avizat pentru legalitate nota-raport nr. 01303104/13.07.2015, prin mentiune olografa, urmata de semnatura si data, efectuate la sfarsitul documentului ('Avizat pentru legalitate, sef serviciu juridic, 13.07.2015').

In continuare, nota-raport nr. 01303104/13.07.2015 a fost aprobata de catre inculpatul OPREA Gabriel, in calitate de ministru al Afacerilor Interne si ordonator principal de credite, prin rezolutie de aprobare pe prima pagina a documentului.

Prin nota-raport nr. 01303104/13/07/2015, intocmita de inculpatul Nicolae Gheorghe, in calitate de secretar de stat, care conducea D.I.P.I., nota-raport avizata pentru legalitate de inculpatul Pavel Gabriel-Nicolae, in calitate de sef al Serviciului juridic din cadrul D.I.P.I., se observa ca ordonatorul tertiar de credite a solicitat ordonatorului principal de credite, ministrul afacerilor interne, inculpatul Oprea Gabriel, suplimentarea cu 410 mii lei a creditului bugetar alocat de M.A.I. catre D.I.P.I., la Capitolul 61, Subcapitolul 50, Titlul II – Bunuri si servicii – cod 20, Articolul 20.30 – Alte cheltuieli, Alineatul 20.30.30 – Alte cheltuieli cu bunuri si servicii, alineat bugetar in care se constituiau fondurile pentru cheltuieli operative.

Referitor la plafonul pentru cheltuielile operative destinate realizarii securitatii nationale care au fost aprobate pentru D.I.P.I. in anul 2015, rezulta din documentele clasificate ca a fost cu mult mai mare decat creditul bugetar aprobat initial de ordonatorul principal de credite acestei unitati din cadrul M.A.I. Asa cum rezulta din corespondenta prezentata anterior, in cursul exercitiului bugetar, in functie de necesitatile aparute, D.I.P.I. a solicitat ordonatorului principal de credite in mai multe randuri suplimentarea creditului bugetar alocat initial pentru fonduri operative (Capitolul 61.01 – Ordine publica si siguranta nationala, Subcapitolul 50 – Alte cheltuieli in domeniul ordinii publice si sigurantei nationale, Titlul II – 20 Bunuri si servicii, Articolul 20.30 – Alte cheltuieli, Alineatul 20.30.30 – Alte cheltuieli cu bunuri si servicii), solicitari care au fost aprobate, astfel ca pana la sfarsitul anului creditul bugetar aprobat si alocat de catre M.A.I. catre D.I.P.I. a ajuns la 10.052 mii lei.

Astfel, se poate observa ca pana la data de 13.07.2015, data intocmirii 'notei-raport', la Capitolul. 61.50, articolul 20.30.30 – cheltuieli operative, creditul bugetar anual alocat de M.A.I. catre D.I.P.I., asa cum a fost aprobat initial si apoi modificat, a fost de 4.041,0 mii lei, pentru trimestrul III acesta fiind de 809 mii lei.

Pretul autoturismului pe care D.I.P.I. intentiona sa il achizitioneze pentru operationalizarea structurii nou-infiintate (D.P.P.) a fost de 410 mii lei si se incadra in limita creditului bugetar aprobat pana la acea data (809 mii lei pentru Trim III), nedepasind nici plafonul in limita caruia ordonatorul principal de credite putea aproba pentru D.I.P.I. fondurile pentru cheltuielile operative.

Potrivit dispozitiilor Legii nr. 500/2002, banii ramasi la buget neangajat pot fi utilizati in timpul anului conform necesitatilor, fiind posibile virari si modificari de trimestrializare in cadrul aceluiasi ordonator bugetar. Astfel, potrivit art. 47 alin. (8) din Legea nr. 500/2002, virarile de credite bugetare intre celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, care nu contravin dispozitiilor prezentului articol sau legii bugetare anuale, sunt in competenta fiecarui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu si bugetele institutiilor subordonate si se pot efectua in limita a 20% cumulat la nivelul unui an din prevederile capitolului bugetar, aprobate prin legea bugetara anuala la nivelul ordonatorului principal de credite, cu cel putin o luna inainte de angajarea cheltuielilor. De asemenea, potrivit art. 48 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 500/2002, ordonatorii principali de credite sunt cei care aproba repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor aprobate in buget pentru celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, pentru bugetele proprii si pentru bugetele ordonatorilor secundari de credite bugetare sau ale ordonatorilor tertiari de credite, dupa caz.

In acest context normativ, Inalta Curte – completul de 5 judecatori constata ca, prin nota-raport intocmita de inculpatul Nicolae Gheorghe si avizata pentru legalitate de inculpatul Pavel Gabriel Nicolae, ordonatorul tertiar de credite a solicitat ordonatorului principal de credite suplimentarea creditului bugetar, in vederea operationalizarii D.P.P., in sensul achizitionarii unui autoturism pentru protectia demnitarilor din cadrul M.A.I..

Chiar daca suma care constituia creditul bugetar aprobat si alocat pana la data de 13.07.2015, data intocmirii raportului, era superioara pretului autoturismului, solicitarea de suplimentare a creditului bugetar era justificata de necesitatea de a asigura buna functionare a D.I.P.I., inclusiv prin asigurarea operationalizaii noii structuri de protectie personal infiintate in luna septembrie a anului 2014. De asemenea, tot in scopul asigurarii unei bune functionari a institutiei, in luna iunie a anului 2015, asa cum rezulta din adresa nr. 1340633 din 19.06.2015 (f. 367 vol. I CP), mentionata anterior, D.I.P.I. a solicitat rectificarea bugetara pe anul 2015 cu suma de 6.055,00 mii lei, astfel ca la Capitolul 61.50, Titlul II – Bunuri si servicii Alineatul 20.30.30 s-a solicitat un buget total pe anul 2015, in suma de 10.096,0 mii lei.

Prin urmare, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori constata ca in cursul anului 2015 a existat in permanenta preocuparea ordonatorului tertiar de credite, a secretarului de stat care conducea D.I.P.I., inculpatul Nicolae Gheorghe, pentru suplimentarea creditului bugetar aprobat si alocat acestei structuri din cadrul M.A.I., fapt care rezulta din corespondenta dintre D.G.F. si D.I.P.I. Astfel, se poate observa ca D.I.P.I. a mai solicitat si a obtinut, la data de 29.07.2015, o noua suplimentare a creditului bugetar pentru operationalizarea noii structuri infiintate, D.P.P., cu suma de 600,00 mii lei, la Capitolul 61.50, Titlul II, articolul 20.30.30 – Fonduri operative. Deci in cursul anului bugetar 2015 au fost obtinute de catre D.I.P.I. de la ordonatorul principal de credite (Ministerul Afacerilor Interne) si alte suplimentari la acelasi articol bugetar, fie prin virari de credite bugetare efectuate de ordonatorul principal de credite intre articole si intre alineate bugetare, din aceleasi titluri bugetare, fie prin modificari de trimestrializare.

Or, in raport cu dispozitiile Legii nr. 500/2002, care permite ordonatorului principal de credite sa repartizeze creditele bugetare atat institutiilor proprii, cat si ordonatorilor secundari si tertiari de credite, sa faca virari de credite intre subdiviziuni ale clasificatiei bugetare si sa repartizeze pe trimestre cheltuielile aprobate in buget pentru celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, pentru bugetele proprii si pentru bugetele ordonatorilor secundari de credite bugetare sau ale ordonatorilor tertiari de credite, nu are relevanta penala faptul ca suplimentarea fondurilor pentru cheltuielile operative (a bugetului de la Tilul II – Bunuri si servicii, Articol bugetar 20.30.30) cu suma de 410.000 lei a fost aprobata de ordonatorul principal de credite inainte de rectificarea bugetara. Suma de 410.000 lei, a fost alocata pentru cheltuieli operative in bugetul D.I.P.I. de catre Ministerul Afacerilor Interne la data de 15.07.2015, cand D.G.F. a transmis D.I.P.I. ca bugetul acestei structuri, la Tiltlul II – Bunuri si servicii, Articolul 20.30 – Alte cheltuieli, care a fost initial in suma de 509 mii lei pe Trim III si apoi majorat in luna februarie 2015 cu suma de 300 mii lei, a fost modificat in sensul majorarii cu suma de 450,00 mii lei pe Trim. III.

Pe cale de consecinta, se observa ca la data achizitiei autoturismului marca Audi, model A8 3.0 TDI quattro, cu seria sasiu WAUZZZ4H3EN015410, 15.07.2015 (conform facturii fiscale nr. 61560181/15.07.2015), ordonatorul principal de credite a repartizat catre D.I.P.I. un credit bugetar de 410.000 lei in scopul achizitionarii unui autoturism destinat pentru protectia demnitarilor din cadrul M.A.I. de catre o structura nou-infiintata in cadrul D.I.P.I., Diviziunea Protectie Personal.

Repartizarea creditului bugetar in suma de 410.000 lei pentru fondurile operative ale D.I.P.I. a fost dispusa de catre inculpatul Oprea Gabriel cu respectarea dispozitiilor art. 4 alin. (3) si art. 21 alin. (1) din Legea nr. 500/2002, suma de bani inscriindu-se in limita creditului de angajament si fiind destinata realizarii scopului pentru care a fost aprobat creditul de angajament – anume: realizarea securitatii nationale. Aceasta concluzie se fundamenteaza pe continutul notei-raport intocmite de seful D.I.P.I., din care rezulta faptul ca autoturismul achizitionat era destinat desfasurarii activitatii de protectie a demnitarilor din cadrul M.A.I. de catre o structura specializata a D.I.P.I.

In ceea ce priveste cadrul normativ care permite achizitionarea autoturismului pentru desfasurarea activitatii de protectie a demnitarilor de catre o structura specializata din cadrul D.I.P.I., instanta constata ca sunt relevante dispozitiile art. 10 alin. (3) din OUG nr. 30/2007, potrivit carora misiunea principala a D.I.P.I. si, implicit, a structurilor din subordine o constituie desfasurarea activitatii de informatii, contrainformatii si securitate, in vederea asigurarii ordinii publice, prevenirii si combaterii amenintarilor la adresa securitatii nationale privind misiunile, personalul, patrimoniul si informatiile clasificate din cadrul M.A.I..

Trebuie subliniat faptul ca activitatea D.I.P.I., cu privire la atributiile din domeniul securitatii nationale, este organizata si coordonata conform art. 6 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1991, de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, care aproba si cheltuielile operative destinate realizarii securitatii nationale, potrivit dispozitiilor art. 7 lit. f) din Legea nr. 51/1991 si ale art. 4 lit. f) pct. 24 din Legea nr. 415/2012, iar cheltuielile operative se folosesc si se justifica numai in scopul indeplinirii activitatilor informativ – operative specifice unor institutii / structuri ale M.A.I. In cazul D.I.P.I., destinatia bugetara a fondurilor operative consta in finantarea exclusiva a activitatilor prevazute in Anexa 5 a HCSAT nr. 0061/2.07.2014 si care se circumscriu realizarii securitatii nationale.

Deopotriva insa, se observa ca utilizarea din fondurile operative a sumei de 410.000 lei pentru achizitionarea autoturismului care era destinat protectiei fizice si informative a demnitarilor din M.A.I., de catre structura nou-infiintata in cadrul D.I.P.I., care are atributii in domeniul securitatii nationale si care desfasoara activitati de informatii, contrainformatii si securitate, privind misiunile, personalul, patrimoniul si informatiile clasificate din M.A.I., se poate circumscrie realizarii securitatii nationale.

Prin urmare, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 judecatori constata ca au fost respectate dispozitiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 500/2002, art. 6 alin. (1) si (2) si art. 7 lit. f) din Legea nr. 51/1991 si art. 4 lit. f) pct. 24 din Legea nr. 415/2012, achizitionarea autoturismului marca Audi, model A8 3.0 TDI quattro, cu seria sasiu WAUZZZ4H3EN015410, la data de 15.07.2015, realizandu-se din fondurile operative repartizate de ordonatorul principal de credite in limita creditelor de angajament, fara sa fi fost depasit plafonul anual stabilit de CSAT, fiind, totodata, respectata si destinatia legala a acestor fonduri, respectiv utilizarea lor in vederea realizarii securitatii nationale.

Inscrisurile aflate la dosarul cauzei, constand in actele administrative emise la nivelul M.A.I. si al D.I.P.I. cu privire la fondurile operative si la infiintarea structurii Diviziunea Protectie Personal, precum si in corespondenta purtata intre M.A.I. si D.I.P.I. privind alocarea creditului bugetar pentru D.I.P.I. in anul 2015 dovedesc cu prisosinta faptul ca suplimentarea creditului bugetar alocat pentru fondurile operative ale D.I.P.I. cu suma de 410.000 lei si aprobarea achizitiei cu aceasta suma a unui autoturism destinat 'protectiei demnitarilor M.A.I. si a obiectivelor desemnate in scopul prevenirii si anihilarii oricaror acte ostile, care ar atenta la viata, integritatea fizica, libertatea de actiune si sanatatea persoanelor protejate' s-au realizat cu respectarea dispozitiilor din legislatia primara indicate in cuprinsul acuzatiilor formulate de catre parchet: art. 4 alin. (3) din Legea nr. 500/2002, art. 6 alin. (1) si (2), art. 7 lit. f) din Legea nr. 51/1991 si art. 4 lit. f) pct. 24 din Legea nr. 415/2012.

In acord cu prima instanta, Inalta Curte – completul de 5 judecatori constata ca in prezenta cauza nu intra in competenta instantei examinarea legalitatii actelor normative interne ale M.A.I. si D.I.P.I. ori a conformitatii acestora cu dispozitiile legilor care reglementeaza infiintarea, competenta, organizarea si functionarea M.A.I. si D.I.P.I., ca structuri aflate in coordonarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii in ceea ce priveste siguranta nationala. Nu este deci atributul instantei de a examina legalitatea si oportunitatea infiintarii si organizarii Diviziei Protectie Personal din cadrul D.I.P.I. prin art. 13 alin. (1) lit. g/1 si art. 42/1 din O.M.A.I. nr. 0146/23.09.2014 si art. 44-45 din O.M.A.I. nr. S/29 din 15.04.2015. Infiintarea, organizarea si operationalizarea Diviziunii Protectie Personal, care era o structura din cadrul D.I.P.I., se circumscria misiunii legale a D.I.P.I., aceea de a desfasura activitati de informatii, contrainformatii si securitate in vederea asigurarii ordinii publice, a prevenirii si combaterii amenintarilor la adresa securitatii nationale privind misiunile, personalul, patrimoniul si informatiile clasificate din cadrul M.A.I. Or, in acest context, achizitionarea din fonduri operative a unui autoturism conspirat, ce urma a fi utilizat in activitatea acestei structuri pentru protectia demnitarilor din cadrul M.A.I., nu excedeaza destinatiei utilizarii fondurilor operative, acela de realizare a securitatii nationale.

Chiar daca achizitionarea autoturismului marca Audi, model A8 3.0 TDI quattro, cu seria sasiu WAUZZZ4H3EN015410, in valoare de 410.000 lei, ar putea ridica anumite semne de intrebare sub aspectul justificarii utilizarii creditului bugetar destinat D.I.P.I. in conditii de economicitate, eficienta si eficacitate, acest aspect nu face obiectul acuzatiei penale, fiind o chestiune care vizeaza stilul de management exercitat in cadrul M.A.I. si al D.I.P.I. de catre inculpatii Oprea Gabriel si Nicolae Gheorghe la data savarsirii faptei de care sunt acuzati, stil de management care ar putea fi evaluat in cadrul unor proceduri de natura administrativa sau civila. Aceasta este concluzia care se impune, intrucat, sub aspectul legalitatii achizitiei autoturismului mentionat, probatoriul administrat in cauza a dovedit ca inculpatii Oprea Gabriel, Nicolae Gheorghe si Pavel Gabriel-Nicolae au respectat dispozitiile legale indicate de catre parchet in acuzatiile formulate.

Totodata, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori constata ca declaratiile martorilor cu identitatea protejata si ale celorlalti martori mentionati de catre parchet in sustinerea acuzatiilor aduse inculpatilor nu evidentiaza imprejurari de fapt care sa probeze incalcarea de catre cei trei inculpati a atributiilor de serviciu prin nerespectarea dispozitiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 500/2002, art. 6 alin. (1) si (2), art. 7 lit. f) din Legea nr. 51/1991 si art. 4 lit. f) pct. 24 din Legea nr. 415/2012. Martorii indicati de parchet au prezentat opiniile personale cu privire la structura nou-infiintata din cadrul D.I.P.I., respectiv D.P.P., si cu privire la achizitia autoturismului din fondurile operative. In opinia martorilor, D.P.P. nu ar fi o structura informativ-operativa si achizitia autoturismului din fonduri operative nu este reglementata, in contextul in care anterior acestei achizitii au existat discutii in cadrul D.I.P.I. cu privire la posibilitatea de a achizitiona conspirat autoturisme pentru zona operativa, fara a se gasi o solutie.

Prin urmare, aprecierile personale ale martorilor 'Mihalcea Ionel', 'Ionescu Claudiu' si 'Manea Victor' cu privire la infiintarea Diviziunii Protectie Personal si cu privire la achizitionarea autoturismului din fondurile operative, in conditiile in care procedurile de achizitie sunt evidentiate in actele administrative emise de M.A.I. si de D.I.P.I., nu constituie probe cu privire la modalitatea de savarsire a faptei.

Declaratiile martorilor evidentiaza in principal aspecte cu privire la imprejurarile in care s-a desfasurat controlul cheltuielilor fondurilor operative aferente anilor 2014 – 2015, dispus de catre inculpatul Nicolae Gheorghe, precum si divergentele dintre membrii comisiei de control si inculpatii Nicolae Gheorghe si Zarnica Nelu, precum si martorul Vaduva Rares. Totodata, nu poate fi neglijat nici faptul ca trei dintre martorii cu identitate protejata sunt martori denuntatori in cauza, iar doi dintre acestia ('Mihalcea Ionel' si 'Ionescu Claudiu') au formulat plangere penala sub aspectul savarsirii infractiunii de razbunare pentru ajutorul dat justitiei, prevazute de art. 274, raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal.

In acest context, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori constata ca este intemeiata evaluarea acestor probe de catre prima instanta sub aspectul relevantei probatorii, atat prin raportare la dispozitiile art. 103 alin. (3) din Codul de procedura penala, cat si prin raportare la caracterul subiectiv al declaratiilor acestor martori.

In ceea ce priveste valoarea probatorie a mijloacelor de proba administrate in cauza, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori constata, pe de o parte, ca nici declaratiile martorilor si nici procesele-verbale de redare a inregistrarilor ambientale nu dovedesc, dincolo de orice banuiala rezonabila, ca ar fi existat o intelegere intre inculpatii Oprea Gabriel, Nicolae Gheorghe si Pavel Gabriel-Nicolae in vederea achizitionarii autoturismului marca Audi A8 cu incalcarea dispozitiilor legale privind achizitionarea unui astfel de bun si in considerarea utilizarii ulterioare de catre inculpatul Oprea Gabriel.

Pe de alta parte, inscrisurile aflate la dosarul cauzei, constand in acte normative administrative, precum si corespondenta purtata intre M.A.I. si D.I.P.I., intre D.G.F. si D.I.P.I., intre M.A.I. si M.F.P., la epoca savarsirii faptei, dovedesc ca aprobarea suplimentarii creditului bugetar alocat D.I.P.I. de catre M.A.I. cu suma necesara achizitionarii autoturismului marca Audi A8, in vederea operationalizarii D.P.P. – structura din cadrul D.I.P.I., s-a efectuat cu respectarea dispozitiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 500/2002, art. 6 alin. (1) si (2) si art. 7 lit. f) din Legea nr. 51/1991 si art. 4 lit. b) pct. 24 din Legea nr. 415/2012.

Parchetul a sustinut ca au fost incalcate dispozitiile art. 4 pct. m) din Anexa 5 a HCSAT nr. 0061/02.07.2014, emisa in aplicarea art. 4 lit. f) pct. 24 din Legea nr. 51/1991, insa probele administrate in cauza au evidentiat faptul ca alt temei legal a stat la baza intocmirii notei-raport si a achizitiei autoturismului. Pe de alta parte, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori constata ca in nota – raport nu a fost mentionat vreun temei din cuprinsul Anexei nr. 5 a HCSAT nr. 0061/02.07.2014, iar prin adresa nr. 1056002/10.02.2016 a D.I.P.I. s-a precizat ca la momentul achizitionarii autoturismului s-au avut in vedere dispozitiile art. 4 pct. p) din Anexa nr. 5 a HCSAT nr. 0061/02.07.2014 si nu art. 4 pct. m) din acest act normativ, cum in mod eronat a comunicat mandatarul general in 'nota – explicativa' nr. 001056628/05.02.2016, astfel ca sustinerea acuzarii nu are niciun fundament legal sau probator.

Imprejurarea evidentiata in apelul Ministerului Public, in sensul achizitionarii autoturismului cu nerespectarea prevederilor art. 4 din Anexa nr. 5 a HCSAT nr. 0061/2.07.2014, este nerelevanta sub aspectul tipicitatii obiective a infractiunii de abuz in serviciu dedusa judecatii, de vreme ce aceste ultime prevederi sunt inserate in acte de reglementare secundara, a caror eventuala incalcare nu mai este necesar a fi examinata in contextul constatarii respectarii legislatiei primare pertinente.

Fata de aceste considerente, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori constata ca nu sunt intrunite elementele de tipicitate ale infractiunii de abuz in serviciu, prevazute de art. 297 alin. (1) din Codul penal, sub aspectul laturii obiective si al urmarii imediate, intrucat probele administrate in cauza nu au dovedit elementul material si nici urmarea imediata, specifice acestei infractiuni, in ceea ce priveste fapta retinuta in sarcina inculpatului Oprea Gabriel prin rechizitoriu, de a dispune suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuielile operative ale Departamentului de Informatii si Protectie Interna si de a aproba achizitia cu aceasta suma a unui autoturism marca Audi A8, in scopul declarat al asigurarii protectiei demnitarilor.

In ceea ce priveste urmarea imediata, specifica infractiunii de abuz in serviciu si care consta, conform rechizitoriului, in producerea unei pagube bugetului de stat, evaluata la suma de 410.000 lei, cu care a fost achizitionat autoturismul Audi A8, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori constata ca, intrucat nu este dovedita existenta elementului material al laturii obiective a infractiunii de abuz in serviciu, constand in indeplinirea prin incalcarea dispozitiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 500/2002, art. 6 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1991 si art. 4 lit. b) pct. 24 din Legea nr. 415/2012 a atributiilor de serviciu de catre inculpatul Oprea Gabriel, nu poate fi retinuta nici producerea unei pagube bugetului de stat. In acest sens, trebuie subliniat ca probele administrate in cauza au relevat faptul ca autoturismul achizitionat s-a aflat si se afla si in prezent in dotarea M.A.I. – DGPI ca mijloc fix si este utilizat in activitatile unitatii.

Cu referire la infractiunea de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevazuta de dispozitiile art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, textul incriminator prevede ca sunt intrunite elementele de tipicitate ale infractiunii de abuz in serviciu si atunci cand, pe langa urmarea imediata prevazuta de dispozitiile Codului penal, subiectul activ al infractiunii obtine pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. In ceea ce priveste folosul obtinut din savarsirea infractiunii, din dispozitiile art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rezulta ca acesta presupune orice avantaje patrimoniale, bunuri, prestatii de servicii in mod gratuit, angajarea, promovarea in serviciu, dar si avantaje nepatrimoniale, cu conditia ca acestea sa fie legal nedatorate.

Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori constata ca in cauza, deoarece nu s-a dovedit indeplinirea prin incalcarea legii a atributiilor de serviciu si nici producerea unui prejudiciu la bugetul de stat de catre inculpatul Oprea Gabriel, in mod corelativ nu se poate retine nici producerea unui folos necuvenit pentru sine sau pentru D.I.P.I. Este adevarat ca Diviziunea Protectie Personal a D.I.P.I. a beneficiat de dotarea cu autoturismul marca Audi A8, in valoare de 91.295,73 euro, insa acest folos a fost realizat cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza destinatia fondurilor operative.

De asemenea, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori constata ca nu este dovedita in cauza nici existenta complicitatii, ca forma a participatiei penale, retinuta in rechizitoriu in sarcina inculpatilor Nicolae Gheorghe si Pavel Gabriel-Nicolae, constand in ajutorul dat inculpatului Oprea Gabriel la savarsirea faptei, prin intocmirea documentatiei aferente.

Potrivit art. 48 alin. (1) din Codul penal: 'Complice este persoana care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala'.

Prima conditie pentru existenta complicitatii, astfel cum rezulta din textul legal, este ca o persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala in calitate de autor. Este o conditie de baza a existentei complicitatii, intrucat numai prin savarsirea faptei de catre autor, activitatea complicelui devine relevanta penal.

O alta conditie pentru atragerea raspunderii unei persoane in calitate de complice se refera la savarsirea de catre complice a unor activitati menite sa inlesneasca, sa il ajute pe autor la savarsirea faptei.

Pe langa indeplinirea tuturor acestor conditii, este necesar sa existe o legatura subiectiva intre participanti, o vointa comuna a acestora de a savarsi fapta prevazuta de legea penala, sa existe deci o coniventa infractionala intre acestia.

In speta, niciuna dintre aceste conditii nu este indeplinita. Nefiind intrunite elementele de tipicitate ale infractiunii de abuz in serviciu in sarcina inculpatului Oprea Gabriel cu privire la activitatea acestuia de a dispune suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuielile operative ale Departamentului de Informatii si Protectie Interna si de a aproba achizitia cu aceasta suma a unui autoturism marca Audi A8, in scopul declarat al asigurarii protectiei demnitarilor, este evident faptul ca nici activitatea inculpatilor Nicolae Gheorghe si Pavel Gabriel-Nicolae de a intocmi documentatia aferenta acestei achizitii nu prezinta relevanta penala, neconstituind o activitate menita sa sprijine savarsirea unei fapte penale.

Totodata, nicio proba administrata in cauza nu dovedeste existenta vointei comune a inculpatilor Oprea Gabriel, Nicolae Gheorghe si Pavel Gabriel – Nicolae de a savarsi in cooperare infractiunea de abuz in serviciu retinuta in rechizitoriu.

Fata de aceste considerente, in urma analizei elementelor de tipicitate ale infractiunii de abuz in serviciu cu privire la faptele retinute in sarcina inculpatilor Oprea Gabriel, Nicolae Gheorghe si Pavel Gabriel-Nicolae in rechizitoriu, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori constata ca in cauza nu sunt dovedite existenta elementului material al laturii obiective, a prejudiciului si a folosului necuvenit specifice infractiunii de abuz in serviciu, prevazute de art. 297 alin. (1) din Codul penal, raportat la art. 13 2 din Legea nr. 78/2000, si nici existenta complicitatii, prevazute de art. 48 alin. (1) din Codul penal.

Examinand criticile formulate de PICCJ-Directia Nationala Anticoruptie in motivele de apel, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori constata ca sunt nefondate, pentru urmatoarele considerente.

In ceea ce priveste sustinerea parchetului in sensul ca singurul scop al achizitiei autoturismului marca Audi, model A8 3.0 TDI quattro, cu seria sasiu WAUZZZ4H3EN015410, in valoare de 410.000 lei a fost acela de a asigura transportul pentru demnitari, scop relevat de convorbirea ambientala din 11 ianuarie 2016 dintre inculpatul Nicolae Gheorghe si membrii comisiei de control, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori constata ca acest mijloc de proba nu dovedeste, dincolo de orice indoiala, aspectul invocat de catre parchet, inscrisurile aflate la dosar si care au fost evidentiate in cuprinsul prezentei decizii dovedind ca achizitia autoturismului a fost efectuata in vederea operationalizarii structurii nou-infiintate in D.I.P.I. si care avea sarcina de a asigura protectia demnitarilor din cadrul M.A.I..

Parchetul a mai sustinut ca inculpatul Nicolae Gheorghe a recunoscut in cuprinsul declaratiei sale ca D.P.P. era beneficiar al activitatilor informativ-operative desfasurate de alte structuri ale D.I.P.I. Analizand insa declaratia inculpatului Nicolae Gheorghe din data de 3.11.2020, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori observa ca inculpatul a relatat ca toti ofiterii din cadrul D.I.P.I. indeplinesc activitati informativ-operative, iar D.P.P. a fost infiintat pentru a asigura protectia informativa a personalului M.A.I. De asemenea, convorbirea telefonica dintre inculpatul Oprea Gabriel si martorul Butunoi-Radu Liviu – Catalin, din perioada de referinta a achizitiei autoturismului, din care, in acceptiunea parchetului, ar rezulta ca inculpatul Oprea Gabriel era nemultumit de parcul auto, nu este de natura a dovedi ca singurul scop avut in vedere la achizitia autoturismului marca Audi A8 a fost acela de a asigura transportul pentru demnitari.

Parchetul a mai sustinut in motivele de apel ca destinatia fondurilor operative nu a fost respectata nici in raport cu normele emise de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii privind aprobarea, gestionarea si controlul fondurilor operative efectuate de organele de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale, pentru faptul ca la nivelul M.A.I. notiunea de 'caz' se defineste prin raportare la activitatile informativ operative si de urmarire penala a infractiunilor de coruptie, desfasurate de structurile specializate in domeniul securitatii nationale din cadrul M.A.I.. Parchetul a sustinut ca mentiunea generica 'si altele' cu privire la destinatii bugetare exprese sunt subsumate unui criteriu general, in speta activitatilor informativ-operative pentru realizarea securitatii nationale. In concret, parchetul a sustinut ca hotararea CSAT a instituit o norma speciala in materia achizitionarii, inchirierii si preluarii in leasing de autovehicule, din fondurile operative ale M.A.I., limitandu-se la scopul folosirii lor in cadrul activitatii de urmarire penala a infractiunilor de coruptie.

Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori constata ca dispozitiile HCSAT nr. 0025/1992 si HCSAT nr. 0061/2.07.2014 reglementeaza in mod explicit utilizarea fondurilor operative pentru anumite tipuri de activitati desfasurate de structurile specializate din cadrul M.A.I., enumerate limitativ, a caror analiza detaliata nu este necesara avand in vedere considerentele expuse anterior in prezenta decizie. Prin urmare, nu se impune nici evaluarea interpretarii date de DNA sintagmei 'alte cheltuieli'.

Parchetul a mai sustinut in motivele de apel ca, anterior emiterii HCSAT nr. 0061/02.06.2014, D.I.P.I. nu avea dreptul de a achizitiona autoturisme pentru toate activitatile informativ-operative din fonduri operative, in conditiile in care pentru perioada 2009-31.12.2014 la nivelul autoritatilor si institutiilor publice, deci implicit si in cadrul D.I.P.I., a existat interdictia de a achizitiona autoturisme.

Aceasta sustinere nu se raporteaza pertinent la obiectul acuzatiei de abuz in serviciu, avand in vedere, pe de o parte, ca inculpatului Oprea Gabriel nu i s-a imputat incalcarea acestor norme legale, iar, pe de alta parte, din probatoriul administrat rezulta date ca perioada 2005 – 2015 din fondurile operative au fost achizitionate de D.I.P.I. mai multe autovehicule.

In motivele de apel, parchetul a sustinut ca derularea evenimentelor care au precedat si au urmat achizitia autoturismului demonstreaza ca inculpatii Nicolae Gheorghe, Pavel Gabriel-Nicolae si Oprea Gabriel au dorit sa efectueze o cheltuiala in scop voluptuar, necircumscris activitatilor informativ-operative destinate realizarii securitatii nationale, intrucat 'dotarea' unei structuri a D.I.P.I. nu este prevazuta printre destinatiile legale ale fondurilor operative, care privesc necesitati ocazionate de instrumentarea unui caz, indiferent de denumirea lui la nivelul institutiei.

Inalta Curte – completul de 5 judecatori, pentru toate considerentele expuse anterior, constata ca achizitia autoturismului a fost realizata cu respectarea dispozitiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 500/2002, art. 6 alin. (1) si (2) si art. 7 lit. f) din Legea nr. 51/1991 si art. 4 lit. b) pct. 24 din Legea nr. 415/2012.

Evaluarea bunului achizitionat din fondurile operative nu face obiectul analizei intrunirii elementelor de tipicitate ale infractiunii de abuz in serviciu, in lipsa unor dispozitii legale care sa prevada criterii obiective in raport cu care sa fie stabilit ca bunul achizitionat nu trebuie sa depaseasca o anumita valoare.

Este adevarat ca art. 21 alin. (8) din Legea nr. 500/2002 prevede obligatia ordonatorilor de credite de a fundamenta, justifica si utiliza, in conditii de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta si eficacitate creditele bugetare repartizate din bugetele lor institutiilor subordonate si altor beneficiari ai acestor fonduri. Totodata, art. 22 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 500/2002 prevede ca ordonatorii de credite raspund potrivit legii de angajarea si utilizarea cheltuielilor in limita creditelor de angajament si creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare. Cu toate acestea, incalcarea principiilor prevazute de lege privind 'economicitatea, eficienta si eficacitatea' utilizarii creditelor bugetare or 'buna gestiune financiara' nu atrage in mod automat raspunderea penala a ordonatorilor de credite, ci poate antrena eventual, alte forme de raspundere penala: civila sau administrativa.

Pe de alta parte, probele administrate in cauza, inscrisuri si declaratii de martori, inclusiv martori cu identitate protejata au relevat faptul ca D.I.P.I. a mai achizitionat autovehicule in aceeasi modalitate, respectiv din fondurile operative, spre exemplu, autoutilitara Mercedes, care a facut obiectul investigatiilor in dosarul nr. 546/P/2016. In ordonanta de clasare nr. 546/P/2016 din data de 18.05.2020, organul de urmarire penala a constatat ca nu au fost identificate incalcari ale legislatiei primare, iar achizitionarea autoutilitarei marca Mercedes Sprinter putea viza inclusiv operatiuni care erau posibil a fi subsumate 'activitatilor privind prevenirea si combaterea coruptiei in cadrul personalului M.A.I.'. S-a mai aratat in motivarea ordonantei de clasare ca, in ipoteza in care ar exista nereguli financiare cu privire la modul de utilizare si justificare a fondurilor operative, acestea ar putea atrage o eventuala raspundere materiala sau contraventionala, dupa caz.

Se poate astfel concluziona ca achizitia masinii Audi A8 nu a fost un act singular, ci s-a integrat intr-un proces de operationalizare a Diviziunii Protectie Personal, ce a inclus si alte achizitii, iar valoarea masinii nu este o dovada ca scopul achizitiei nu s-a circumscris scopului utilizarii fondurilor operative, respectiv realizarea securitatii nationale.

In ceea ce priveste alte imprejurari evidentiate de parchet in motivele de apel pentru a argumenta sustinerea faptului ca achizitia autoturismului marca Audi A8 a fost o cheltuiala voluptuara (n.r. pentru satisfacerea unor placeri sau pentru cumpararea unor bunuri luxoase lipsite de utilitate practica), necircumscrisa activitatilor informativ-operative, imprejurari referitoare la succesiunea rapida de la achizitia conspirata a autoturismului la transferul de proprietate asupra catre D.I.P.I. si la relatia de subordonare ierarhica in care se afla inculpatul Nicolae Gheorghe fata de inculpatul Oprea Gabriel, care a si propus avansarea sa profesionala, Inalta Curte – Completul de 5 judecatori apreciaza ca sunt nerelevante pentru a stabili legalitatea achizitiei autoturismului, fiind simple supozitii ale acuzarii, nesustinute sub aspect probator.

Fata de toate aceste considerente, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori constata ca, nefiind intrunite elementele de tipicitate ale infractiunii de abuz in serviciu prevazuta de art. 297 alin. (1) din Codul penal, raportat la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, in forma autoratului, in sarcina inculpatului Oprea Gabriel si in forma complicitatii, in sarcina inculpatilor Nicolae Gheorghe si Pavel Gabriel-Nicolae, este legala si temeinica solutia primei instante de achitare a acestora in temeiul art. 396 alin. (1) si (5) din Codul de procedura penala, cu referire la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala.


* Cititi aici intreaga decizie ICCJ din dosarul „Limuzina”

Comentarii

# maxtor date 16 May 2023 23:23 +1

"achizitia autoturismului a fost efectuata in vederea operationalizarii structurii " -oricum opperatzionalizatu nu a prea fost om politici ci izmenar la ordin.....psd.ul te salveaza!

# maxtor date 16 May 2023 23:26 0

procuroarea DNA Florentina Mirica-poza e f.f. proastra,nu contine bustul!

# Ioana M date 16 May 2023 23:27 0

Si cum a scris in caietul de sarcini: achizitia unui Audi A8 cu urmatoarele caracteristici....sau achizitia unui automobil pentru protectia demnitarilor? Atunci ar fi trebuit sa fie un pret rezonabil...mai mic...

# santinela date 17 May 2023 07:53 +4

Va dati seama ca astfel de "specialisti" ,ca aceasta TUTA parchetara, a dus Kovessi si la Parchetul European ?? De noaptea mintii nu alta ! Nulitatea asta de parchetara,pe numele ei Mirica,ca sa slujeasca politic,la comanda, a deschis dosarul asta doar ca sa-l scoata din joc pe Oprea si sa dea "bine" la imaginea altei nulitati,dar sefa,recte Kovessi.

# dragos barna date 17 May 2023 12:25 0

ar fi de mirare dar sunt multe astfel de dosare ale DNA, din pacate, multe si cu consecinte grave.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 12.04.2024 – Deliberari cu judecatoarea ICCJ Lavinia Lefterache: “Esti idioata?”

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva