Concluzii diametral opuse ale avocatului general al Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), Michal Bobek (foto), in spete similare. CJUE a publicat joi, 4 martie 2021, concluziile avocatului general Michal Bobek in dosarele deschise pe rolul Curtii dupa intrebarile preliminare adresate de Inalta Curte si Tribunalul Bihor privind posibilitatea ca judecatorii sa nu respecte deciziile obligatorii ale CCR. Mai exact, Decizia CCR 685/2018 prin care s-a stabilit nelegala compunere a Completelor de 5 judecatori de la Inalta Curte (click aici pentru a citi), Decizia CCR 51/2016 prin care s-a spart “Binomul DNA-SRI” (click aici pentru a citi), prin excluderea SRI din anchetele penale si Decizia CCR 417/2019 prin care s-a hotarat rejudecarea dosarelor DNA care nu au fost solutionate in fond de complete specializate in materia coruptiei, conform Legii 78/2000 (click aici pentru a citi).

Daca in cazul primelor decizii CCR – Decizia 385/2018 si Decizia 51/2016 – avocatul general al CJUE a constatat foarte corect legalitatea acestora, ele fiind compatibile cu dreptul Uniunii Europene, lucrurile au stat diferit in ceea ce priveste Decizia CCR 417/2019 privind completele specializate.

Astfel, avocatul general al CJUE arata ca in opinia sa Decizia CCR 417/2019 este susceptibila sa genereze un risc sistemic de impunitate in ceea ce priveste infractiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. In acest sens, Michal Bobek indeamna instantele romane sa nu aplice Decizia 417/2019 daca acestea considera inlaturarea ei este necesara pentru a se respecta dreptul UE.

Interesant este ca avocatul Michal Bobek da liber la nerespectarea Deciziei 417/2019 a CCR, desi el insusi recunoaste ca deciziile Curtii Constitutionale ale Romaniei sunt obligatorii.

Obligativitatea aplicarii deciziilor CCR este prevazuta de art. 147 alin. 4 din Constitutia Romaniei: “Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”.

Foarte important: concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justitie a Uniunii Europene, ele putand fi ignorate de CJUE, in momentul in care se va pronuntat hotatarea in aceste spete.

Iata comunicatul CJUE:

“Potrivit avocatului general Bobek, deciziile unei curti constitutionale prin care se constata nelegala compunere a unor completuri de judecata din cadrul unei instante supreme pentru motivul ca dreptul la o instanta independenta si impartiala a fost incalcat si prin care se declara neconstitutionalitatea masurilor de supraveghere tehnica luate in cadrul procesului penal de catre serviciile nationale de informatii sunt compatibile cu dreptul Uniunii

Dreptul Uniunii se opune insa unei decizii prin care se constata nelegalitatea compunerii completurilor de judecata din cadrul unei instante supreme pentru motivul ca aceste completuri nu sunt specializate, daca o astfel de constatare este susceptibila sa aduca atingere protectiei efective a intereselor financiare ale Uniunii.

In cursul anului 2019, diferite instante din Romania au sesizat Curtea cu intrebari preliminare privind independenta judecatorilor, statul de drept si combaterea coruptiei. Primul grup de cauze privea diverse modificari aduse legilor nationale ale justitiei, care fusesera in marea lor parte efectuate prin ordonante de urgenta.

Prezentele cauze formeaza un al doilea grup a carui tema principala este aspectul daca deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei pot incalca principiile independentei judecatorilor si statului de drept, precum si protectia intereselor financiare ale Uniunii.

In primul rand, la 7 noiembrie 2018, Curtea Constitutionala a pronuntat Decizia nr. 685/2018 prin care a statuat in esenta ca anumite completuri ale instantei supreme nationale, Inalta Curte de Casatie si Justitie (Romania) (denumita in continuare 'ICCJ') au fost compuse in mod necorespunzator. Aceasta decizie a permis anumitor parti interesate sa formuleze cai extraordinare de atac, care, la randul lor, au ridicat potentiale probleme referitoare nu numai la protectia intereselor financiare ale Uniunii, in temeiul articolului 325 alineatul (1) TFUE, ci si la interpretarea notiunii de 'instanta judecatoreasca constituita in prealabil prin lege', care figureaza la articolul 47 al doilea paragraf din carta.

In al doilea rand, la 16 februarie 2016, Curtea Constitutionala a pronuntat Decizia nr. 51/2016 prin care a declarat neconstitutionala participarea serviciilor nationale de informatii la punerea in executare a unor masuri de supraveghere tehnica in cadrul urmaririi penale, determinand excluderea unor astfel de probe din procesul penal.

In al treilea rand, la 3 iulie 2019, Curtea Constitutionala a pronuntat Decizia nr. 417/2019 prin care a constatat neindeplinirea de catre ICCJ a obligatiei sale legale de a constitui completuri specializate care sa solutioneze in prima instanta infractiuni de coruptie. Aceasta conduce la rejudecarea unor cauze de coruptie legate de administrarea fondurilor Uniunii deja solutionate printr-o hotarare.

Prin diferitele intrebari adresate in prezentele cauze, ICCJ si Tribunalul Bihor (Romania) solicita Curtii sa analizeze daca Deciziile nr. 685/2018, nr. 51/2016 si nr. 417/2019 ale Curtii Constitutionale sunt compatibile cu anumite dispozitii si principii ale dreptului Uniunii.

Decizia nr. 685/2018

In concluziile prezentate astazi, avocatul general Michal Bobek propune Curtii, in primul rand, sa declare ca dreptul Uniunii nu se opune deciziei unei curti constitutionale nationale prin care se constata nelegala compunere a unor completuri din cadrul unei instante supreme nationale pentru motivul ca dreptul la o instanta impartiala a fost incalcat, chiar daca aceasta are drept consecinta crearea premiselor necesare admiterii unor cai extraordinare de atac impotriva unor hotarari judecatoresti definitive. Avocatul general aminteste, mai intai, ca problema compunerii completurilor de judecata, precum si cea a cailor de atac disponibile in cazul incalcarii normelor nationale in materie nu sunt reglementate de dreptul Uniunii, astfel ca statele membre isi mentin marja de apreciere. Prin urmare, dreptul Uniunii nu se opune ca intr-o situatie care nu este pe deplin reglementata de acesta, o curte constitutionala nationala sa declare, in aplicarea unui standard national efectiv si rezonabil de protectie a drepturilor constitutionale, ca completurile de judecata din cadrul instantei supreme nationale nu au fost stabilite potrivit legii. In ceea ce priveste protectia intereselor financiare ale Uniunii, avocatul general aminteste ca articolul 325 alineatul (1) TFUE impune statelor membre sa combata activitatile ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii prin masuri efective si disuasive. In aceasta privinta, criteriul relevant este daca o norma, o jurisprudenta sau o practica nationala este susceptibila sa compromita – din punct de vedere normativ si independent de efectul concret in ceea ce priveste numarul de cauze afectate – protectia efectiva a intereselor financiare ale Uniunii. Elementele analizei care trebuie efectuata sunt: primo, evaluarea normativa si sistematica a continutului normelor in cauza, secundo, finalitatea acestora, precum si contextul national, tertio, consecintele lor practice, in mod rezonabil perceptibile sau asteptate, quarto, drepturile fundamentale si principiul legalitatii, care fac parte din echilibrul intern in interpretarea articolului 325 alineatul (1) TFUE atunci cand se apreciaza compatibilitatea normelor si a practicilor nationale cu aceasta dispozitie. Avocatul general arata ca, apreciata in lumina acestor criterii, Decizia nr. 685/2018 a Curtii Constitutionale nu pare a fi de natura sa compromita protectia efectiva a intereselor financiare ale Uniunii. Primo, decizia nici nu creeaza noi cai de atac, nici nu modifica sistemul preexistent al cailor de atac. Secundo, niciun element nu sugereaza ca scopul acesteia a fost acela de a compromite instrumentele juridice disponibile pentru combaterea coruptiei sau de a aduce atingere protectiei intereselor financiare ale Uniunii. Tertio, eventualele efecte practice ale deciziei sunt limitate in timp si nu conduc la abandonarea procedurii penale, ci doar la o redeschidere a unei faze a procedurii. Quarto, motivarea deciziei se intemeiaza pe dreptul fundamental la un proces echitabil. in ceea ce priveste principiul independentei judecatorilor, avocatul general arata ca nu reiese ca metoda de numire la Curtea Constitutionala este in sine problematica. Imprejurarea ca institutii 'politice' participa la numirea unui organ precum Curtea Constitutionala nu o transforma intr-un organ politic ce apartine sau este subordonat puterii executive. Mai mult, nu a fost evidentiat niciun element susceptibil sa repuna in discutie independenta sau impartialitatea Curtii Constitutionale.

Decizia nr. 51/2016

In al doilea rand, avocatul general Michal Bobek propune Curtii sa declare ca dreptul Uniunii nu se opune deciziei unei curti constitutionale nationale, precum Decizia nr. 51/2016, prin care se declara neconstitutionala punerea in executare de catre serviciile nationale de informatii a unor masuri de supraveghere tehnica in cadrul unui proces penal si prin care se impune excluderea din procesul penal a oricarei probe astfel obtinute. In opinia avocatului general, dreptul Uniunii nu reglementeaza modul in care sunt puse in executare masurile de supraveghere tehnica in cadrul unui proces penal si nici rolul si competentele serviciilor nationale de informatii. In acest cadru, o curte constitutionala nationala este in mod natural in masura sa declare ca anumiti actori sau organe nu pot pune in executare masuri de supraveghere tehnica. Faptul ca o astfel de decizie constitutionala va avea repercusiuni procedurale asupra procedurilor penale in curs si viitoare in materie de coruptie este o consecinta necesara si logica. In ceea ce priveste sanctiunile disciplinare pentru nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale, avocatul general considera ca dreptul Uniunii se opune initierii unei proceduri disciplinare impotriva unei judecator pentru simplul motiv ca acesta a sesizat Curtea cu o cerere de decizie preliminara in care repune in discutie jurisprudenta curtii constitutionale nationale si invoca posibilitatea de a lasa neaplicata aceasta jurisprudenta.

Decizia nr. 417/2019

In al treilea rand, avocatul general Bobek propune Curtii sa declare ca articolul 325 alineatul (1) TFUE se opune unei decizii a unei curti constitutionale nationale, precum Decizia nr. 417/2019, prin care se constata nelegalitatea compunerii completurilor de judecata ale instantei supreme nationale care se pronunta in prima instanta asupra unor infractiuni de coruptie pentru motivul ca aceste completuri nu sunt specializate in materie de coruptie, desi judecatorilor care fac parte din completurile mentionate le-a fost recunoscuta specializarea necesara, atunci cand o astfel de constatare este susceptibila sa genereze un risc sistemic de impunitate in ceea ce priveste infractiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. Avocatul general arata ca incalcarea normei nationale privind compunerea completului de judecata in prezenta cauza nu constituie o incalcare a articolului 47 din carta. Primo, conditia specializarii pare sa aiba un caracter eminamente formal. Secundo, aceasta regula pare a fi o exceptie destul de limitata care se aplica numai in domenii juridice specifice si in etapa primei instante. Tertio, alte elemente suplimentare ar indica lipsa caracterului 'flagrant' al incalcarii. In ceea ce priveste protectia intereselor financiare ale Uniunii, avocatul general considera ca decizia in discutie nu indeplineste cerintele articolului 325 alineatul (1) TFUE mentionate mai sus, intrucat ar putea sa se ridice indoieli serioase in ceea ce priveste consecintele practice, in general perceptibile sau asteptate, ale acesteia. Decizia nr. 417/2019 impune rejudecarea in prima instanta a tuturor cauzelor aflate in etapa apelului, in care hotararea primei instante a fost pronuntata intre 21 aprilie 2003 si 22 ianuarie 2019. Tinand seama de nivelul general de complexitate a cauzelor privind infractiunile de coruptie savarsite de persoanele care intra in sfera de competenta a ICCJ, precum si de probabilitatea declararii unui apel, efectele asteptate in mod rezonabil ale acestei hotarari sunt foarte extinse.

Referitor la principiul suprematiei, avocatul general apreciaza ca acesta trebuie interpretat in sensul ca permite unei instante nationale sa inlature aplicarea unei decizii a curtii constitutionale nationale, obligatorie in dreptul national, daca instanta de trimitere ar considera ca aceasta inlaturare este necesara pentru a se conforma obligatiilor care decurg din dispozitiile direct aplicabile ale dreptului Uniunii.

MENTIUNE: Concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justitie. Misiunea avocatilor generali este de a propune Curtii, in deplina independenta, o solutie juridica in cauza care le este atribuita. Judecatorii Curtii urmeaza sa delibereze in aceasta cauza. Hotararea va fi pronuntata la o data ulterioara”.