De cate ori ati auzit ca un denuntator sa se transforme – chiar si fara voie – in aparator al celui pe care l-a denuntat? Lumea Justitiei va prezinta un caz care poate arunca in aer dosarul incropit de catre Directia Nationala Anticoruptie impotriva fostului primar al municipiului Iasi, Gheorghe Nichita (foto dreapta). Mai precis, veti vedea cum alt proces – de data aceasta, civil, nu penal – dovedeste inexistenta asa-zisei mite pe care primarul ar fi pretins-o pentru implementarea proiectului de management al traficului, despre care DNA sustine ca a fost trecuta mascat in conturile asocierii UTI-IBC la categoria „cheltuieli pentru mentenanta si customizare”. Precizam ca IBC a fost infiintata de catre omul de afaceri Gabriel Mardarasevici (foto stanga), cumatrul lui Nichita si cel care l-a denuntat in dosarul DNA aflat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti. La randul ei, UTI este grupul fondat de catre omul de afaceri Tiberiu Urdareanu.

Am scris „conturile asocierii”, intrucat tocmai aceasta este problema: acum, cand respectiva asociere nu mai exista de multa vreme, si UTI, si IBC, sustin ca fiecare firma trebuie sa recupereze de la cealalta sume de milioane de lei (2.234.019,43 lei plus penalitati in cuantum de circa 100.000 lei, reprezentand 0,1% pentru fiecare zi de intarziere, potrivit IBC; respectiv 3.039.534 lei, conform UTI). Ambele companii subliniaza ca acesti bani au fost destinati cheltuielilor de mentenanta si customizare. Adica exact ceea ce DNA inventase drept mita pentru primar. Totusi, trebuie sa remarcam o deosebire: daca UTI si IBC isi bazeaza sumele cerute pe contractul incheiat cu ocazia infiintarii asocierii, precum si pe alte documente reciproce, parchetul anticoruptie a scos cuantumul presupusei mite (respectiv 3.693.710 lei) fix din burta, in conditiile in care DNA doar a presupus ca primarul Nichita ar fi pretins un procentaj de 10% din valoarea contractului (adica suma de mai sus, de 3,69 milioane lei). Repetam: DNA nu a dovedit cu nicio proba concreta faptul ca edilul a pretins presupusa spaga.

De altfel, acuzatia DNA este cu atat mai penibila, cu cat initial (in octombrie 2015, cand a anuntat retinerea edilului) parchetul vorbea despre 6.961.430,9 lei, pentru ca dupa aceea (in decembrie 2015, odata cu trimiterea cauzei in instanta), rechizitoriul sa puna pe tapet suma de 3,69 milioane lei.

Alt fapt asupra caruia insistam este acela ca procesul civil dintre IBC si UTI demonstreaza nu doar ca banii au ramas in conturile asocierii dintre cele doua firme, ci si faptul ca acesti bani aveau o destinatie precisa – respectiv servicii de mentenanta si customizare. Mai exact, sumele au fost provizionate (adica puse deoparte) urmand sa fie folosite ca garantii timp de 5 ani dupa punerea in functiune a sistemului. Deci nici vorba de mita, asa cum sustine DNA.

Ping-pong intre instante

Format la Tribunalul Bucuresti sub nr. 8946/3/2019 la data de 28 martie 2019, dosarul i-a fost pasat Tribunalului Iasi in 17 septembrie 2019, unde a primit noul numar 6297/99/2019. La randul ei, instanta ieseana a vrut sa dea inapoi cartoful fierbinte, la TMB, cerand la 11 decembrie 2019 Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa constate conflictul negativ de competenta. Pana la pronuntarea instantei supreme, Tribunalul Iasi a suspendat din oficiu procedura. In schimb, ICCJ a stabilit la 4 februarie 2020 ca speta trebuie sa ramana la Tribunalul Iasi. Vazand asa, judecatoarea Mihaela Nistor a reluat procesul in data de 6 iulie 2020. Urmatorul termen va avea loc la 28 septembrie.

Luju va prezinta atat actiunea in instanta inaintata de catre IBC, cat si raspunsul la cererea reconventionala depusa de UTI, unde sunt citate argumentele societatii infiintate de Urdareanu. Chiar daca documentele abunda de detalii tehnico-economice, esenta este cat se poate de simpla: si IBC, si UTI recunosc ca milioanele de euro pentru mentenanta si customizare au ramas in conturile lor. Niciuna dintre firme nu mentioneaza extragerea vreunei sume de bani din conturi, asa cum sustine DNA ca s-ar fi procedat pentru mituirea primarului. De altfel, Gheorghe Nichita insusi a demonstrat acum cateva saptamani – cand a dat declaratia de inculpat in fata Curtii de Apel Bucuresti – ca sumele pentru mentenanta si customizare au continuat sa intre in conturile asocierii UTI-IBC chiar si dupa retinerea si arestarea lui, ceea ce dovedeste ca el, primarul, nu avea cum sa opreasca derularea contractului in cazul in care nu ar mai fi primit asa-zisa mita (click aici pentru a citi).

* Cititi aici actiunea IBC

* Cititi aici raspunsul IBC la cererea reconventionala formulata de UTI

sursa foto: TopIasi.ro