25 mai 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

DENUNTUL IMPOTRIVA LUI CITU – Coalitia pentru Natiune il acuza pe Florin Citu la PICCJ de uzurpare de calitati oficiale si fals in declaratii: „Din punctul de vederii al legii nu e relevant locul sau momentul faptei penale si condamnarii. Legea nu conditioneaza accesul la functia de ministru sau prim-ministru nici de existenta unei condamnari in Romania, nici de scurgerea unui interval de timp sau de reabilitare. E irelevant daca fapta apare sau nu in cazier” (Denuntul)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

15 august 2021 11:46
Vizualizari: 6087

Un nou denunt a fost depus impotriva prim-ministrului Florin Citu (foto 1). De data aceasta nu la DNA (asa cum s-a intamplat cu denuntul ONG-ului #rezist Declic vizand folosirea angajatelor de la Guvern pentru campania interna din PNL), ci la PICCJ. Acuzatiile privesc modul in care Florin Citu a tinut secreta condamnarea primita in SUA in 2001 la doua zile de inchisoare cu executare pentru ca a fost prins conducand rupt de beat.



Coalitia pentru Natiune (CPN), partid condus de catre avocatul Dan Chitic (foto 2), a depus vineri, 13 iulie 2021, la PICCJ un denunt impotriva lui Citu pentru uzurpare de calitati oficiale si fals in declaratii.

In esenta, formatiunea politica invoca faptul ca Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor spune clar la articolul 2 ca „pot fi membri ai Guvernului persoanele care (...) nu au suferit condamnari penale”, fara ca actul normativ sa faca vreo distinctie intre condamnarile primite in Romania si cele dispuse in strainatate, ori daca intre timp a intervenit reabilitarea.

Totodata, CPN aduce in sprijinul propriilor argumente Decizia nr. 536/2016 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali. Prin aceasta, Curtea Constitutionala a intarit dispozitiile art. 2 din Legea 90/2001, aratand logica integritatii din interdictia accederii condamnatilor in Guvern.

Daca in privinta presupusei infractiuni de uzurpare a unor calitati oficiale logica este usor intuibila (detinerea calitatii de membru al Guvernului fara a indeplini conditia non-condamnarii pe care o impune Legea nr. 90/2001), in cealalta parte, la fals in declaratii, CPN are in vedere declaratiile pe propria raspundere pe care le-a completat Florin Citu cand si-a obtinut certificatul ORNISS. Lumea Justitiei a prezentat deja laborioasa procedura prin care trebuie sa treaca oricine doreste sa obtina un certificat ORNISS – o procedura care, in plus, ii invadeaza petentului fiecare cotlon al vietii private (click aici pentru a citi).


Iata principalele pasaje din denunt:


Va aducem la cunostinta savarsirea infractiunilor de uzurpare de calitati oficiale si fals in declaratii prevazute de art. 258 si art. 326 Cod Penal, ambele cu aplicarea art. 36 al. 1 si art. 38 Cod Penal, savarsite de catre Citu Florin-Vasile, in prezent Prim-ministru al Romaniei.

In fapt, in cursul zilei de 11.08.2021, in urma aparitiei in spatiul public a mai multor informatii si articole, au aparut probe si indicii temeinice pe care se fundamenteaza banuiala rezonabila ca sus numitul, Citu Florin-Vasile, a savarsit cu intentie fapte prevazute de legea penala si pentru care solicitam inceperea urmaririi penale,

motiv pentru care, in temeiul dispozitiilor art. 294 C. Proc. pen., va solicitam respectuos sa examinati sesizarea noastra, urmand ca in temeiul art. 305 C. Proc. pen. sa constatati ca actul de sesizare indeplineste conditiile prevazute de lege si sa dispuneti, pe cale de consecinta, inceperea urmaririi penale a sus-numitului pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 258 si 326 Cod Penal, urmand sa luati act ca exista concordanta (tipicitate) intre faptele concrete comise si modelul legal de incriminare prevazut de legea penala. (...)

Dincolo de diferentele legislative si procedurale dintre Iowa si Romania, observam ca faptuitorul Citu nu a fost supus unei masuri preventive ori unei sanctiuni contraventionale, ci a fost subiectul unei condamnari penale privative de libertate in intelesul Codului de Procedura Penala.

Intrucat art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor prevede ca 'Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute in cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificarile si completarile ulterioare',

observam ca legea instituie o interdictie generala, fara a se distinge daca subiectul a obtinut reabilitarea sau nu, astfel ca, in temeiul principiului 'ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus', se impune interpretarea literala a normei amintite cu consecinta incompatibilitatii faptuitorului Citu Florin Vasile cu functia de premier al Romaniei.

Astfel, din punctul de vederii al Legii nu prezinta relevanta nici locul si nici momentul savarsirii faptei penale si a condamnarii suferite. Subliniem ca Legea nu conditioneaza accesul la functia de ministru sau de prim-ministru nici existenta unei condamnari penale pe teritoriul Romaniei, si nici de scurgerea unui interval de timp, unui numar mai mare sau mai mic de ani si nici de intervenirea unei reabilitari a persoanei.

Aratam de asemenea ca din punctul de vedere al Legii 90/2001 este fara relevanta daca fapta apare sau nu in Cazierul judiciar al ministrului sau prim-ministrului din Romania sau din alta tara, interdictia de a nu fi suferit condamnari penale fiind clara si neconditionata.

Mai mult, aratam ca la acest moment nu exista nicio dovada ca faptuitorul Florin Citu ar fi formulat o cerere de reabilitare in temeiul art. 901C.3 Codul penal din Iowa, cerere in care sa faca dovada ca au trecut ma mult de 8 ani de la savarsirea faptei, ca nu exista alte dosare penale pe numele sau, ca inculpatului nu i s-au mai acordat anterior doua clemente si ca inculpatul a platit obligatiile financiare stabilite de curte.

Totodata, faptuitorul nu a facut nici procedura recunoasterii si executarii a hotararilor penale si a actelor judiciare straine, conform dispozitiilor Legii 302/2004, pentru a beneficia de incidenta unor eventuale dispozitii penale romanesti mai favorabile.

Aratam ca in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala a Romaniei intr-o hotarare-etalon, Decizia nr. 536/2016 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, instanta de contencios constitutional retinand, in esenta, ca:

'Modalitatea de executare a pedepsei aplicate de catre instanta judecatoreasca nu este decat un mijloc de individualizare a executarii pedepsei, care, desi are un impact direct, negativ asupra activitatii alesului local daca pedeapsa trebuie executata in regim de detentie, intrucat este doar o consecinta a condamnarii, ea vizeaza indirect valoarea protejata, respectiv integritatea alesului local'.

Trebuie mentionat in acest context ca sus-citatele considerente, parte din Decizia 536/2016 a CCR valabile pentru alesii locali, se aplica a fortiori atat celorlalte categorii de alesi, cum sunt parlamentarii, dar si membrilor Guvernului!

Mai mult, observam ca CCR a distins intre natura hotararii judecatoresti si modul de individualizare a pedepsei. Aceasta motivare vine sa se opuna unor atitudini de banalizare a condamnarilor de catre alesi, in prezenta speta de catre faptuitorul Citu Florin-Vasile, precum: 's-a intamplat demult, in tinerete, condamnarea constituie (sic!) doar o contraventie'.

Ca atare, daca este gasit vinovat, alesul a afectat prin fapta sa o valoare fundamentala protejata de Constitutie – integritatea persoanei ce detine mandatul de ales:

'Curtea a retinut ca, prin institutia incetarii de drept a mandatului alesilor locali in cazul unei condamnari penale la o pedeapsa privativa de libertate, valoarea sociala protejata este integritatea persoanei care detine mandatul si exercita demnitatea publica pentru care a fost aleasa'.

In concluzie, odata condamnat, alesul nu mai intruneste conditia necesara ocuparii unei functii publice, respectiv integritatea:

'Cu privire la institutia incetarii de drept a mandatului alesilor locali [faptuitorul Citu Florin-Vasile nu este un ales local, insa i se aplica aceleasi considerente referitor la integritatea necesara ocuparii unei functii in Guvern / Parlament] in cazul unei condamnari penale, Curtea constata ca valoarea sociala protejata este integritatea persoanei care detine mandatul si exercita demnitatea publica pentru care a fost aleasa si pentru care i-a fost acordata increderea de catre alegatori. Constatarea ilicitului penal printr-o hotarare judecatoreasca definitiva inlatura prezumtia de nevinovatie a persoanei acuzate si plaseaza prin ea insasi alesul local in afara cadrului legal de exercitare a functiei. De aceea, condamnarea in sine este cea care determina pierderea integritatii, element fundamental al mandatului electiv fara de care persoana care ocupa respectiva demnitate publica nu mai are legitimitatea de a-si continua activitatea.

Numai condamnarea este cea care determina schimbarea situatiei juridice a persoanei care exercita demnitatea publica si o descalifica pe aceasta din punct de vedere legal si moral pentru ocuparea functiei pentru care a fost aleasa. Prezumtia de nevinovatie, de buna-credinta si de loialitate a acesteia au fost desfiintate ca efect al hotararii definitive de condamnare, astfel incat, indiferent de modul de executare a pedepsei, unei astfel de persoane nu i se mai poate incredinta de catre stat exercitiul autoritatii publice, intrucat, prin condamnarea penala, persoana care ocupa demnitatea publica pierde legitimitatea si inceteaza de a mai fi in acord cu interesele generale ale comunitatii care i-a incredintat mandatul.

Astfel, posibilitatea lasata celor condamnati la pedepse privative de libertate, dar care nu executa pedeapsa in regim de detentie, de a continua nestingherit sa exercite demnitatea publica, cu toate drepturile si responsabilitatile pe care exercitiul autoritatii de stat le implica, contravine principiului suprematiei Constitutiei si al obligativitatii respectarii legilor, consacrat de art.1 alin.(5) din Legea fundamentala, si vulnerabilizeaza increderea cetatenilor in autoritatile statului'.

Mai mult, Curtea a continuat acest rationament si chiar a criticat solutia legislativa adoptata de legiuitor prin care unele categorii de functionari erau excluse de la aplicarea interdictiei amintite:

'Or, in conditiile in care acest efort al autoritatilor statului de a combate fenomenul de coruptie nu are ca rezultat inlaturarea persoanelor condamnate pentru fapte de coruptie de la exercitiul autoritatii de stat, intregul demers legislativ si judiciar apare ca inutil. Derogarea prevazuta in norma completatoare, in ceea ce priveste infractiunile de coruptie prevazute la art.289- 290 din Codul penal, pare a fi o concesie pe care legiuitorul o face procesului de eliminare a coruptiei in exercitarea demnitatilor publice in domeniul administratiei locale. Insa aceasta concesie este limitata dintr-o dubla perspectiva: a faptelor penale savarsite de alesii locali – derogarea vizeaza doar darea si luarea de mita, si a subiectilor de drept carora norma li se aplica – sanctiunea incetarii de drept a mandatului priveste doar persoanele care detin calitatea de primar sau presedinte de consiliu judetean, iar nu si pe cele care detin calitatea de consilieri locali sau judeteni'.

Acest rationament se extinde, in mod cert si logic, si asupra unor functionari aflati pe treptele superioare ale arhitecturii statale, precum si cu privire la alte fapte decat cele de coruptie, din moment ce art. 2 din Legea nr. 90/2001 nu face vreo distinctie in acest sens.

Chiar Curtea ne conduce spre aceasta ultima concluzie prin considerentele paragrafului 32 din Decizia 536, care, extrapoland, acrediteaza principiul 'fara penali in functii publice' si ii da acestuia putere de lege:

'Ambele limite stabilite de norma criticata sunt neconstitutionale. Astfel, referirea exclusiva la art. 289-290 din Codul penal, cu inlaturarea celorlalte infractiuni de coruptie si de serviciu prevazute de legea penala (...) sau a celor asimilate sau in legatura directa cu infractiunile de coruptie, prevazute de art.10-185 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, nu are nicio justificare obiectiva si rezonabila, ci din contra: dovedeste o distinctie aleatorie si arbitrara pe care legiuitorul o realizeaza cu privire la infractiuni dintr-un domeniu reglementat unitar, care protejeaza valori sociale identice sau similare.

Pe de alta parte, aplicarea sanctiunii incetarii de drept a mandatului doar in ceea ce priveste persoanele condamnate care detin calitatea de primar sau presedinte de consiliu judetean, cu excluderea celorlalte categorii de alesi locali, este de asemenea discriminatorie, intrucat toate persoanele care sunt susceptibile a avea calitatea de subiect activ al infractiunilor de coruptie sau de serviciu sunt obligate sa indeplineasca indatoririle ce le revin in exercitarea functiilor, atributiilor sau insarcinarilor incredintate, cu respectarea stricta a legilor si a normelor de conduita profesionala, si sa asigure ocrotirea si realizarea drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor, fara sa se foloseasca de functiile, atributiile ori insarcinarile primite, pentru dobandirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Avand in vedere aceste argumente, Curtea retine ca dispozitia cuprinsa in art.15 alin.(2) lit.e^1) din legea modificatoare incalca prevederile art.16 din Constitutie, intrucat prin derogarea operata stabileste, pe de o parte, discriminari intre persoane aflate in situatii juridice identice, respectiv care detin calitatea de primar sau presedinte de consiliu judetean, din perspectiva infractiunilor savarsite pe care legea penala, in considerarea valorilor protejate, le plaseaza intr-o structura unitara, si, pe de alta parte, privilegii pentru persoane care exercita atributii de putere publica – consilieri locali si judeteni – si care, alaturi de primari si presedinti de consilii judetene, se incadreaza in aceeasi categorie juridica a alesilor locali, dar carora nu li se aplica sanctiunea incetarii de drept a mandatului'.

Raportat la imprejurarea ca faptuitorul Citu Florin-Vasile a fost condamnat definitiv la pedeapsa inchisorii de catre o instanta a statului american Iowa, ca acesta a fost investit in functii publice de cel mai inalt rang in arhitectura statului roman cunoscand ca prin aceasta contravine dispozitiilor imperative ale art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor ce interzice condamnatilor penal sa fie membri ai Guvernului, ca atat la momentul investirii in functia de Senator, cat si in cele de ministru al finantelor si Prim-ministru a completat in fals formularele de obtinere a certificatului ORNISS (caci in caz contrar zisul certificat nu i-ar fi fost acordat), faptele intrunesc elementele constitutive ale

1) Infractiunii de Uzurpare de calitati oficiale, fapta prevazuta si pedepsita de art. 258 Cod Penal cu aplicarea art. 38 C. Pen.

Astfel, textul de incriminare citat prevede ca:

'(1) Folosirea fara drept a unei calitati oficiale care implica exercitiul autoritatii de stat, insotita sau urmata de indeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta functionarului public care continua sa exercite o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, dupa ce a pierdut acest drept conform legii.

(3) Daca faptele prevazute in alin. (1) sau alin. (2) au fost savarsite de o persoana care poarta, fara drept, uniforme sau semne distinctive ale unei autoritati publice, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani'.

Faptuitorul Citu Florin-Vasile a nesocotit prevederile legale sus-citate atat cu ocazia investirii in functia de ministru al finantelor, cat si cu ocazia investirii in functia de ministru, tipicitatea fiind indeplinita prin efectuarea de catre acesta a actelor ce intrau in atributiunile acestor demnitati.

Din moment ce nu este indeplinita conditia unicitatii rezolutiei infractionale, pentru cele doua acte de uzurpare de calitati oficiale isi vor gasi aplicare dispozitiile art. 38 C. Pen. privind concursul de infractiuni. Conform art. 35 alin. (1) din Codul penal:

'Infractiunea este continuata cand o persoana savaseste la diferite intervale de timp, dar in baza aceleiasi rezolutii infractionale si impotriva aceluiasi subiect pasiv, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni'.

a) Elementul material se caracterizeaza prin 2 actiuni distincte, cumulative care se pot savarsi simultan sau succesiv si anume: folosirea fara drept a unei calitati si indeplinirea vreunui act legat de acea calitate. Pentru existenta infractiunii este necesar ca faptuitorul sa realizeze ambele actiuni, deci folosirea calitatii oficiale sa se fi facut fara drept, adica fara un titlu legitim, indiferent daca subiectul nu l-a avut niciodata ori acest titlu a incetat sa mai existe.

Urmarea imediata consta in savarsirea actiunii incriminate si din crearea in acest caz a unei stari de pericol pentru autoritatea statului si a institutiei in numele careia s-a folosit fara drept calitatea oficiala.

Legatura de cauzalitate rezulta din insasi savarsirea faptei.

b) Latura subiectiva se prezinta sub forma intentiei, fie directa sau indirecta. Intentia trebuie sa existe atat in ce priveste calitatea oficiala pretinsa, cat si in legatura cu actul indeplinit potrivit calitatii uzurpate.

c) In ceea ce priveste subiectii infractiunii, subiect activ poate fi orice persoana care indeplineste conditiile generale cerute de lege subiectului unei infractiuni, folosind fara drept o calitate oficiala.

Subiect al infractiunii de uzurpare de calitati oficiale poate fi si o persoana investita cu o calitate oficiala, daca foloseste fara drept o alta calitate oficiala. Poate fi si o persoana care a avut o calitate oficiala, daca continua sa o exercite si dupa ce a pierdut-o. Fapta este susceptibila de participatie sub toate formele acesteia.

d) Subiectul pasiv este, in principal, societatea in ansamblu. Poate fi autoritatea publica prejudiciata prin calitatea oficiala pe care faptuitorul o foloseste fara drept.

Concluzionand, sub aspectul investirii faptuitorului Citu Florin Vasile in functiile de ministru, respectiv prim-ministru, avand in vedere interdictia prevazuta de art. 2 din Legea nr. 90/2001 ce interzic persoanei condamnate a mai face parte din Guvernul Romaniei, urmate de indeplinirea atributiunilor specifice acestor doua functii, faptele sus-numitului intrunesc, in mod evident, conditiile de tipicitate ale infractiunii de uzurpare a calitatilor oficiale prevazute de art. 258 C. Pen. cu aplic. art. 38 C. Pen., argumentele enuntate in expunerea starii de fapt si considerentele Curtii Constitutionale din Decizia nr. 536/2016 avand relevanta din perspectiva stabilirii atitudinii subiective a faptuitorului si, mai ales, din perspectiva interpretarii normelor legale incidente.

2) Infractiunii de fals in declaratii in forma continuata, fapta prevazuta si pedepsita de art. 326 C. Pen. corob. cu art. 35 C. Pen.

Conform art. 326 Cod Penal:

'Declararea necorespunzatoare a adevarului, facuta unei persoane dintre cele prevazute in art. 175 sau unei unitati in care aceasta isi desfasoara activitatea in vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci cand, potrivit legii ori imprejurarilor, declaratia facuta serveste la producerea acelei consecinte, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda'.

De asemenea, art. 175 C. pen. defineste functionarul public ca fiind:

'(1) persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fara o remuneratie:

a) exercita atributii si responsabilitati, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor puterii legislative, executive sau judecatoresti;

b) exercita o functie de demnitate publica sau o functie publica de orice natura;

c) exercita, singura sau impreuna cu alte persoane, in cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atributii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia'.

Prin urmare, declararea necorespunzator cu adevarul, in repetate randuri, in formularele de obtinere a certificatului ORNISS in vederea ocuparii functiilor de senator in legislaturile 2016-2020 si 2020-prezent, ministru al finantelor si prim-ministru se circumscrie situatiilor prevazute de art. 326 C. Pen. raportat la art. 175 C. Pen.

Tipicitatea este triplu atrasa de imprejurarea ca faptuitorul a depus formulare in vederea obtinerii certificatului ORNISS atat pentru investirea in functia de senator, cat si in cele de ministru al finantelor si prim-ministru, in aceste formulare ORNISS inscriind constient, cu intentie directa, informatia falsa precum ca acesta nu ar fi fost retinut, arestat preventiv, judecat, condamnat etc. (...)

Aceasta depunere si ulterioara publicare a formularelor constituie declarare necorespunzatoare a adevarului facuta atat unui functionar public in acceptiunea art. 326 C. Pen., cat si unei institutii dintre cele prevazute de textul de lege antecitat, consecinta juridica fiind cea de a dobandi functiile de ministru, prim-ministru si senator.


* Cititi aici intregul denunt

Comentarii

# Neanae date 15 august 2021 13:27 +21

Nu știu pana la ce punct realizam ca trăim in plin teatru al absurdului. E clar ca Cuțu nu are numai un schelet prin șifoniere! Am niște idei bizare asupra acestui personaj - in trecut și-a bătut joc de viața lui și de “sponsori”!?!, in schimb acum CONTINUA! Mi-ar place sa știu adevăratul motiv de ce nu conduce și de ce la anili lui pare ca nu face “cuplu natural”! De fapt de aia nu mai pot de un nenumarat individ cu probleme. Doar că Cuțu se vrea cu moț in vârful României! NU MAI ARE CE CĂTA, PUNKT! E DUS! Adaug ca ma calcă rău pe nervi EMILIAN IMBRE - știu, nu are legătura cu Cuțu decât la asemănare intre neisprăviți. Zice IMBRE ca e tare îngrijorat ca nimeni nu știe ce daune face Covidu’ in timp!!! DAR CE DAUNE FACE “SERUL OTRĂVIT” IN TIMP ȘTIE? De stopuri cardiace și efecte extreme o fi auzit? De distrugerea imunității naturale i-o fi zis mămica lui? ABSURD ORI DEMENȚA??? DE AR FI NUMAI ĂȘTIA DOI …

# ZC date 15 august 2021 14:15 -207

Odata ce a intervenit reabilitarea, consider ca orice cetatean al Romaniei poate deveni premier. Daca o persoana a fost reabilitata, inseamna ca nu mai are in trecutul ei, nicio condamnare. In tara noastra legea trebuie sa fie mai clara. Trebuie sa se tina cont si de drepturile prevazute de Declaratia universala a Drepturilor Omului s iCEDO. Lasand la o parte fapta premierului de acum, daca o persoana a fost condamnata penal si a intervenit reabilitarea sau s-a dovedit ca a fost un abuz din partea justitiei, nu mai are dreptul sa acceada la functii publice? De ce? Toate intrebarile de la ORNISS ar trebui adaptate, tinand cont de dreturile prev. de Constitutie si CEDO. Un Un premier sau un ministru nu poate fi tratat ca lucrator al SRI, DIA sau SIE. Asa cum s-au schimbat testele psihologice la politisti, pentru ca erau invechite, tot asa si ORNIS trebuie sa mai actualizeze cerintele pentru certificate.

# Lita date 15 august 2021 17:04 +21

Iei case prin uz de fals - ajungi presedinte. Esti prins beat crita la volan, condamnat cu executare, mincinos prin omisiune - ajungi premier. Indemni cetatenii sa iasa la referendum - iei condamnare cu suspendare si nu poti fi membru al guvernului. Furi voturi in vazul lumii - simulacru de ancheta si ajungi primar. Ard pacienti de vii in spital sau in TIR - nimeni arestat. Omeni ingropati in saci de plastic - barbarie neanchetata. Credeai in "libertate" dupa 2 doze de "vaccin" - mai astepta - urmeaza inca o doza si inca una ..., cate vor ei. Copiii s-au dovedit imuni in "pandemie" - nu conteaza- trebuie si ei intepati. Credeai ca scapi de restrictii - mai asteapta - urmeaza variantele delta, epsilon..., fiecare cu starea de alerta si "vaccinul" ei.

# Gilu date 15 august 2021 19:43 +31

Daca- i spui polițistului care l- a prins beat la volan, inspectorului de credite de la banca tepuita si judecătorului care l- a condamnat , ca personajul a ajuns prim ministru in Romania, vor rămâne ca trazniti,cand vor vedea pe "goagal " ca Romania se afla in Europa,totuși; viitor sef de partid, preferatul președintelui, care președinte, datorează și el o sumă de 10 ori mai mare statului pe care il conduce...Cei 3 americani care au descoperit astfel Romania, gandesc ca romanii nu sunt niste oameni consecvenți: când aleg unul prea înalt, cand se entuziasmează pentru " un gangsteri mic si cracanat, care sparge bănci în America "(la figurat) ... In rest, iată bilanțul Serviciilor ,de la ultimele alegeri : Nicușor Dan si Clotilde Armand - ce mai eficienți primari - si Florin Citu , cel mai eficient premier ( dar nu pentru Romania )... In rest, fiecare pentru sine , adica scapa cine poate !

# EU date 16 august 2021 23:15 +33

Bai nea @ZC ai senzația căcatzu este reabilitat? Are comportament de reabilitat? Ia zi,ce fumezi?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 24.05.2022 – Procurorul DNA a lesinat la ICCJ

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva