Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR) conduse de judecatoarea Andreea Ciuca (foto dreapta), respectiv procuroarea Elena Iordache (foto stanga) reactioneaza dupa acuzatiile de incalcare a independentei justitiei lansate de presedintele Klaus Werner Iohannis (foto centru) la adresa membrilor Sectiei pentru judecatori. Intr-un comunicat de presa remis Lumea Justitiei, AMR si APR arata ca afirmatiile lansate de la Cotroceni sunt "lipsite de fundament" si nu fac decat sa duca la invrajbirea intre magistrati, lucru care, precizeaza cele doua asociatii profesionale de traditie din Romania, "nu serveste nici justitiei, nici magistratilor, ci tocmai politicului, cu trimitere la binecunoscutul 'divide et impera'".

Tinand cont de argumentele aduse de Klaus Iohannis pentru respingerea propunerii de numire a judecatoarei Dana Girbovan in functia de ministru al Justitiei – cand presedintele Romaniei a sustinut ca respinge nominalizarea "cetateanului" Dana Girbovan, si nu a judecatorului Dana Girbovan (Click aici pentru a citi) – AMR si APR doresc sa stie, perfect legitim si intemeiat, "ce a facut 'cetateanul' Dana Girbovan atat de grav incat numirea ei la Justitie era 'total impotriva valorilor democratice'?"

In opinia AMR si APR, s-a incercat de fapt o ocolire a subiectului, invocandu-se ca propunerea Guvernului viza un cetatean si nu un magistrat, pentru ca un magistrat nu poate desfasura activitati politice. "Haideti sa fim seriosi!", exclama cele doua asociatii profesionale in comunicatul remis Lumea Justitiei: "Adica faptul ca Presedintele Romaniei a spus ca respinge propunerea pentru ministrul Justitiei, conchizand ca nu va tolera propuneri care sunt 'total impotriva valorilor democratice in care cred majoritatea romanilor' se referea numai si numai la 'cetatean' si nu avea nimic de-a face cu magistratul?", se intreaba AMR si APR.

Esential este insa ca, "indiferent cum se numea magistratul" care ar fi fost respins de presedintele Iohannis pentru ca „t o t a l” impotriva valorilor democratice, Asociatia Magistratilor din Romania si Asociatia Procurorilor subliniaza ca se impunea o reactie din partea Consiliului Superior al Magistraturii, lipsa unei reactii insemnand in fapt "plecarea capului in fata politicului". Regretabil insa este faptul ca tocmai reactia judecatorilor CSM de a o apara pe judecatoarea Girbovan in fata alegatiilor presedintelui Iohannis a provocat „delimitari” si cereri de „demisie” din CSM.

Publicam in continuare comunicatul semnat de presedintii AMR si APR si remis Lumea Justitiei:

"Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR) stiu, ca, de altfel, toti magistratii, ca potrivit Constitutiei, unor dispozitii exprese din Legile Justitiei, potrivit recomandarilor Comisiei de la Venetia, avizelor Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni, Deciziei nr. 45/2018 a Curtii Constitutionale, judecatorii si procurorii nu pot desfasura activitati politice, neputand detine functii cu caracter politic (si, totusi, exceptii la nivel european, nu in Kyrgyzstan, exista).

AMR si APR nu s-au limitat doar la cunoasterea ori afirmarea realitatilor ce reflecta conceptul de independenta, necesar pentru un act de justitie in termenii procesului echitabil, ci au facut demersuri repetate, inclusiv cu ocazia participarii la dezbaterile asupra Legilor Justitiei, pentru respectarea textelor de lege care le consacra, precum si pentru modificarea acestor texte, astfel incat sa nu existe modalitati de interpretare care ar putea afecta principiul independentei. In aceasta ordine de idei este, insa, cazul sa spunem lucrurilor integral pe nume, si anume ca magistratilor le este interzis prin lege sa desfasoare (si/sau sa fi desfasurat) si activitati de politie politica, aspect pe care nu ne putem face ca nu il vedem.

In ce priveste afirmatiile de incalcare a independentei justitiei, de catre membrii Sectiei pentru Judecatori, prin comunicatul de presa din 29 august 2019, AMR si APR sustin ca acestea sunt lipsite de fundament, context in care apar ca neputand duce decat la escaladarea invrajbirii dintre noi, ce nu serveste nici justitiei, nici magistratilor, ci tocmai politicului, cu trimitere la binecunoscutul „divide et impera”.

In primul rand, inca din titlul comunicatului de presa din 29 august 2019 ni se spune expres rostul acestuia, referindu-se la afirmatii „care incalca grav independenta si prestigiul justitiei”, facute de Presedintele Romaniei. Sa fie, oare, determinarea si curajul membrilor Sectiei pentru Judecatori care au semnat comunicatul, de a-i spune unui reprezentant de capatai al politicului parerea argumentata despre afirmatiile publice pe care le-a facut, cu referire la aspecte ce tin in mod direct de justitie, un semn ca ei, judecatorii, nu respecta independenta justitiei si ca au uitat de rolul CSM de garant al acesteia? Dimpotriva! In aceste conditii concrete, motivele celor ce au cerut demisia membrilor Sectiei care au semnat comunicatul nu fac decat sa sustina mandatul acestora!

In al doilea rand, prin comunicat se apara probitatea profesionala a unui magistrat si acest aspect ar trebui sa ne fie de ajuns pentru a fi alaturi de membrii Sectiei pentru Judecatori, iar nu pentru a le solicita sa plece din CSM [pe de alta parte, n-ar trebui, nu-i asa (?), sa fim deranjati de aceasta cerere intrucat experienta ultimilor ani ne-a dovedit ca vehiculata plecare nu poate fi decat o rampa de lansare spre formatori activi de opinie, pe plan intern si international, in pofida faptului ca peste o jumatate din colegii reprezentati, din intreaga tara, au cerut, in mod clar, revocarea din calitatea de membru CSM]. S-a incercat ocolirea subiectului, spunandu-se ca propunerea de numire in functia de ministrul al Justitiei viza un „cetatean”, si nu un magistrat pentru ca un magistrat nu poate desfasura activitati politice, etc., etc. Haideti sa fim seriosi! Adica faptul ca Presedintele Romaniei a spus ca respinge propunerea pentru ministrul Justitiei, conchizand ca nu va tolera propuneri care sunt „total impotriva valorilor democratice in care cred majoritatea romanilor” se referea numai si numai la „cetatean” si nu avea nimic de-a face cu magistratul? In acest caz, am vrea sa stim si noi ce a facut „cetateanul” Dana Girbovan atat de grav incat numirea ei la Justitie era „total impotriva valorilor democratice”? Deci, ce anume, iar acel ceva (esential, de altfel) nu avea legatura cu ceea ce a facut in calitate de magistrat (caci aceasta calitate i-a dat si legitimitate pentru functia de presedinte UNJR).

Este evidenta incercarea de distorsionare a realitatii si, in acest context, mentionarea de catre Sectia pentru Judecatori (adica de cei ce au semnat comunicatul) a faptului ca referirile la probitatea profesionala a unui magistrat „reprezinta o incalcare grava a independentei si prestigiului justitiei” a constituit o manifestare a rolului CSM de garant al independentei justitiei. Cu atat mai mult cu cat, atunci cand Primul Ministru a anuntat public propunerea pentru ministrul Justitiei, a spus ca vrea pe cineva din randul magistratilor, ca a rugat-o pe Dana Girbovan sa vina in aceasta functie avand in vedere experienta ei si respectul de care se bucura in domeniul justitiei si ca doreste sa fie cineva care cunoaste foarte bine modul in care lucreaza magistratii, cineva care a lucrat cu magistratii. Prin urmare, asa cum s-a procedat nu o data pentru acest portofoliu, atunci cand au fost propusi/numiti magistrati sau profesori ai facultatilor de drept, s-a avut in vedere experienta lor in domeniul justitiei, si nu experienta lor in calitate de „cetateni”!

Indiferent cum se numea magistratul care a fost propus si indiferent cine era presedintele, in situatia in care respingerea propunerii se motiveaza cu faptul ca este „t o t a l” impotriva valorilor democratice, ramanerea CSM fara reactie ar fi insemnat plecarea capului in fata politicului. Culmea este ca tocmai aceasta reactie, facuta in mod echilibrat, in termeni generali, cu privire la independenta justitiei, asa cum s-ar fi impus in orice situatie similara, este folosita pentru „delimitari” si cereri de „demisie” din CSM.

In al treilea rand, este mare iritare din cauza mentiunii din comunicat referitoare la faptul ca programul propuns de candidatul respins ar fi contribuit la imbunatatirea conditiilor din justitie, afirmandu-se ca exprimarea de catre Sectia pentru Judecatori a unei pozitii de sustinere publica a programului electoral al unui potential ministru propus de un partid politic este de natura a pune in discutie credibilitatea intregului sistem judiciar, imaginea justitiei si a corpului magistratilor. Toate aceste efecte deosebit de grave, in cascada, pentru un conditional-optativ, „ar fi contribuit”, care nu-i nici imperativ si nici macar indicativ. Deci, ar fi contribuit, daca ar fi fost sa fie. Gramatica, bat-o vina! Si, apoi, haideti sa nu fim ipocriti. De cate ori se propune o persoana pentru functia de ministrul al Justitiei, primul nostru mare regret (si nu al AMR sau APR, ci regret exprimat de colegii nostri) este ca nu-i judecator sau procuror (in prea multe dintre situatii) ca sa cunoasca sistemul si sa aiba obiective care sa contribuie la „imbunatatirea conditiilor din justitie”, asa cum spunea Sectia pentru Judecatori in comunicat. In plus, in situatia in discutie, propunerea a fost facuta ca ministru tehnocrat in Guvern, motivata pe independenta fata de partid, si nu ca propunere politica. Toti am citit acelasi lucru, doar ca unii ne facem ca nu intelegem.

In al patrulea rand, de cate ori, o, Doamne, sa mai evidentiem faptul ca cei ce sustin asemenea idei folosesc o dubla masura, prejudicianta pentru imaginea sistemului (ca sa ii citam). In concret, in toamna anului 2017 (de exemplu), unii membrii ai Sectiei pentru Judecatori au participat la o dezbatere transmisa pe canalele media (incluzand retelele de socializare), la care au fost prezenti presedintele unui partid de opozitie si alti membri marcanti ai opozitiei, ce au exprimat, din perspectiva politica, opunerea fata de modificarile ce urmau a fi aduse Legilor Justitiei, subliniind necesitatea retragerii intregului proiect. Repetam: dezbaterea a inclus o serie de discursuri eminamente politice, sustinte de oameni politici, iar membrii CSM au fost prezenti si au fost invitati sa exprime punct de vedere. Insa nici ei, nici cei ce azi cer demisia semnatarilor comunicatului din 29 august 2019, nu au fost deranjati de aceasta „infratire” a CSM cu politicul, pe cale publica, nesolicitand „demisia de onoare” a respectivilor membri CSM. Si nici de faptul ca legea interzice nu numai desfasurarea, ci si participarea la activitati cu iz politic.

In fine, precizarile facute de Sectia pentru Judecatori prin comunicatul din 30 august 2019 vorbesc de la sine pentru ca demoleaza prin explicatii concrete, pe baze europene, ceea ce li se reproseaza membrilor CSM semnatari ai comunicatului din 29 august a.c. Doar cine nu are ochi de vazut ori cocheteaza cu vreun „program electoral” (expresia nu ne apartine) poate sustine ca explicatiile nu sunt semnificative si clare.

Faptul ca se insista pentru o separare contra naturii, in sensul ca cei ce sunt de acord, prin argumente concrete, cu vreo propunere in privinta sistemului de justitie, facuta de legislativ sau executiv, sunt impotriva democratiei (chiar daca au formulat si formuleaza critici, atunci cand este vorba de propuneri ce ne afecteaza), iar cei ce se opun oricarei propuneri a legislativului/executivului sunt exponentii drepturilor si libertatilor fundamentale, este mai mult decat regretabil. Mai ales ca astfel de idei, fie si implicite, vin de la magistrati. Asadar, fata de argumentele anterior relevate, rezulta ca tocmai cei ce acuza fac politica, la adapostul calitatii de magistrat, iar opunerea lor constanta fata de ceea ce propune o anume parte a politicului sustine aceasta constatare. In schimb, ne invinovatesc pe noi, cu intentie si fara temei, de „activitate efervescenta” de sprijinire a unor „modificari nocive”, inducand in mod public ideea lipsita de adevar ca tot efortul nostru pentru a corecta textele din proiectul de modificare a Legilor Justitiei a fost un non-sens.

Asociatia Magistratilor din Romania,

prin presedintele interimar,

jud. dr. Andreea Ciuca

Asociatia Procurorilor din Romania,

prin presedinte,

proc. Elena Iordache"