Monitorizarea Romaniei de catre Comisia Europeana (CE) la capitolul Justitie si Afaceri interne prin Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV), inceputa la 1 ianuarie 2007, a avut baza legala de functionare timp de trei ani, timp in care s-a urmarit atingerea obiectivelor de referinta stabilite de CE, in baza clauzei de salvgardare generala in cazul tarii noastre. Dupa aceasta perioada, clauza de salvgardare si-a pierdut valabilitatea si deci MCV si-a pierdut orice baza legala. Practic, incepand cu 1 ianuarie 2010 orice Raport al MCV a fost lipsit de baza legala, iar aplicarea sa ulterior acestei date a fost abuziva. Aceasta ipoteza argumentata este prezentata de fostul europarlamentar Adrian Severin (foto), in calitate de prof.univ.dr. in cadrul Universitatii Titu Maiorescu din Bucuresti. Prezent la Conferinta internationala de drept, studii europene si realitati internationale cu tema “Perspectivele dreptului national si european in contextul provocarilor complexe ale societatii contemporane” organizata la Universitatea Titu Maiorescu din Bucuresti, Adrina Severin si-a prezentat comunicarea stiintifica intitulata “Mecanismul de cooperare si verificare (MCV): cadru juridic, abuzuri si remedii”, care a avut scopul de a arata ca Romania este indreptatita sa inceteze orice relatii cu Uniunea Europeana in cadul MCV, intrucat acesta este cadruc.

Argumentele lui Adrian Severin au fost insusite de comunitatea academica ai carei membri au apreciat la atestat caracterul ilegal al raportelor de monitorizare MCV, din perspectiva lipsei generale de baza legala.

In cuprinsul lucrarii sale, Adrian Severin arata ca MCV ar fi putut sa se justifice in Romania daca era o politica de convergenta in domeniul Justitiei necesara la nivelul intregii Uniuni Europene, ci nu doar pentru doua state membre, respectiv Romania si Bulgaria, “deci cu mult sub numarul minim cerut pentru a se putea recurge la institutia cooperarii consolidate".

Adrian Severin sustine in lucrarea sa ca legalitatea MCV se bazeaza pe raportul de accesorialitate dintre acesta si clauzele de salvgardare. Or, atat timp cat termenul de functionare al MCV este legat de termenul de valabilitate al clauzelor de salvgardare, care nu mai sunt valabile, depasindu-se termenul de trei ani, mentinerea in functiune a MCV este facuta in lipsa unei baze legale valabile.

In opinia fostului europarlamentar, faptul ca Mecanismul de Cooperarea si Verificare este in continuare acceptat de autoritatile romane, 'echivaleaza cu asumarea de competente de catre institutiile europene in afara tratatelor si prin aceasta, constituind o incalcare a principiului atributiunii".

In atare conditii, Romania poate renunta la MCV, iar in cazul in care CE ar insista in aplicarea Mecanismului "si mai ales daca UE, in ansamblul ei, ar intelege sa adopte masuri de retorsiune fata de refuzul Romaniei de a mai recunoaste validitatea acestui mecanism", Guvernul roman ar putea sesiza direct Curtea de Justitie a UE, in baza art. 9F (3) lit. a din TUE, cu o actiune in constatarea si restabilirea drepturilor sale izvorate din tratate.

Prezentam in continuare concluziile lucrarii “Mecanismul de cooperare si verificare (MCV): cadru juridic, abuzuri si remedii” realizata de prof.univ.dr. Adrian Severin si prezentata in cadrul Conferintei internationale de drept, studii europene si realitati internationale cu tema “Perspectivele dreptului national si european in contextul provocarilor complexe ale societatii contemporane” organizata la Universitatea Titu Maiorescu din Bucuresti:

"Punctul 9 din Considerentele Deciziei CE prevede ca: „Prezenta decizie ar trebui modificata in cazul in care evaluarea Comisiei arata ca este necesara modificarea obiectivelor de referinta. Prezenta decizie va fi abrogata atunci cand toate obiectivele de referinta au fost atinse de maniera satisfacatoare.” Dincolo de faptul ca, in lipsa unei metodologii si a unei unitati de masura precise de utilizat in evaluarea starii justitiei romane (criteriile de performanta – asa numitele „conditionalitati” – mentionate in Anexa Deciziei, sunt mult prea generale si de aceea au o geometrie variabila), sintagma „maniera satisfacatoare” este cu totul vaga si susceptibila de abuz, teza a doua a textului citat conduce, prima faciae, la concluzia ca efectele Deciziei se epuizeaza si Decizia expira la o data nedeterminata ci numai determinabila.

Aceasta concluzie este contrazisa de relatia de accesorialitate dintre MCV si clauzele de salvgardare. Nefiind un mod de aplicare a clauzelor de salvgardare ci o modalitate de evitare a aplicarii acestora, precum si o procedura menita a stabili intrunirea conditiilor necesare activarii lor, MCV nu poate dura dincolo de limita valabilitatii in timp a amintitelor clauze. Principiul de drept aplicabil este accesorium sequitur principalem. Potrivit acestuia, MCV nu poate ramane in vigoare dupa ce clauza de salvgardare a carui accesoriu este si-a pierdut valabilitatea. In lipsa unei clauze de salvgardare valide MCV si-a pierdut orice baza legala.

Daca am socoti ca momentul de la care se calculeaza cei trei ani de functionare a clauzei de salvgardare generala in cazul Romaniei este 1 ianuarie 2007 (momentul intrarii in vigoare a Tratatului de aderare, intr-o interpretare literala, si momentul de intrare in vigoare a statutului de membru sau al aderarii efective), inseamna ca acea clauza si-a epuizat validitatea, respectiv nu mai poate produce efecte, pe data de 1 ianuarie 2010. Din acel moment MCV urmeaza soarta clauzei al carei accesoriu este; adica isi epuizeaza si el validitatea. Continuarea aplicarii MCV dupa 1 ianuarie 2010 este, prin urmare, ilegala.

Concluzii

5.1. Competenta de a organiza si desfasura activitati de supraveghere si indrumare a sistemelor judiciare, in statele membre in general si in Romania in special, nefiind atribuita prin tratate, legalitatea MCV se bazeaza exclusiv pe raportul de accesorialitate dintre acesta si clauzele de salvgardare. In virtutea acestui raport, termenul de functionare al MCV este legat de termenul de valabilitate al clauzelor de salvgardare.

5.2. Includerea spatiului de libertate, securitate si justitie in lotul competentelor partajate intre UE si statele membre, nu poate fi interpretata ca oferind baza legala MCV intrucat respectivele competente nu vizeaza reformarea sistemelor judiciare nationale ci organizarea luptei impotriva criminalitatii transfrontaliere la nivel comunitar. Chiar daca aceasta interpretare ar fi inlaturata, competenta UE, exercitata cu observarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii (ceea ce nu s-a intamplat in cazul Romaniei), ar presupune dreptul Uniunii de a adopta legislatie cu impact egal asupra tuturor statelor membre iar nu de a formula directive politice (de politica judiciara) in cazul unuia sau catorva state (in speta Romania si Bulgaria). Aceasta cu atat mai mult cu cat s-a constatat ca problemele concrete ale justitiei romane sunt comune (eventual in grade diferite de intensitate) cu cele ale tuturor celorlalte state membre (sau cel putin ale majoritatii acestora).

5.3. Mentinerea in functiune a MCV in lipsa unei baze legale valabile, respectiv dupa ce baza sa legala a expirat, chiar daca este acceptata de autoritatile romane, echivaleaza cu asumarea de competente de catre institutiile europene in afara tratatelor si prin aceasta, constituind o incalcare a principiului atributiunii, reprezenta o incalcare a tratatelor.

5.4. Transformarea MCV, dintr-un instrument de lucru menit a evita suspendarea drepturilor Romaniei ca stat membru in relatiile ei cu celelalte state membre si cu UE, in domeniul justitiei si afacerilor interne (ex. suspendarea recunoasterii si executarii hotararilor judecatoresti pronuntate de instantele romane), in temei pentru suspendarea unor drepturi care nu ar fi fost puse in discutie nici macar daca instituirea MCV ar fi reprezentat activarea clauzei de salvgardare generala in domeniul justitiei si afacerilor interne cu privire la Romania (ex. refuzul accesului Romaniei in spatiul Schengen) constituie o incalcare a principiului aplicarii cu buna credinta a tratatelor. Aceasta a fortiori dupa expirarea bazei legale a MCV prin expirarea termenului in care putea fi activata clauza de salvgardare al carui accesoriu este.

5.5. In atari conditii Romania este indreptatita ca ulterior datei de 1 ianuarie 2010, sa inceteze orice colaborare cu UE in cadrul MCV, considerand rapoartele CE intocmite in baza „Deciziei din 13 decembrie 2006 privind stabilirea unui mecanism de cooperare si verificare a progresului realizat de Romania in vederea atingerii anumitor obiective de referinta specifice in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei” ca fiind nule si neavenite, aceasta devenind caduca. Acesta nu ar constitui un act de denuntare a vreunui eventual acord intre Romania si UE referitor la MCV (care in orice caz nu ar avea temei in dreptul european, caci CE nu are aptitudinea de a incheia asemenea acorduri cu statele membre) ci un act de constatare a caducitatii MCV.

5.6. Alternativ, Guvernul Romaniei se poate adresa Curtii de justitie a UE, prin intermediul instantei judecatoresti nationale competenta cu judecarea actiunii in constatarea caducitatii Deciziei CE 928/2006, solicitandu-i ca in baza art. 9F (3) lit. b din TUE, sa hotarasca asupra validitatii respectivei decizii ulterior expirarii termenului de activare a clauzei generale de salvgardare prevazuta de tratate.

5.7. In cazul in care CE ar insista in aplicarea MCV si mai ales daca UE, in ansamblul ei, ar intelege sa adopte masuri de retorsiune fata de refuzul Romaniei de a mai recunoaste validitatea acestui mecanism (altele decat recurgerea la clauza de salvgardare al carui termen de activare a expirat), Guvernul roman ar putea sesiza direct Curtea de Justitie a UE, in baza art. 9F (3) lit. a din TUE, cu o actiune in constatarea si restabilirea drepturilor sale izvorate din tratate.

5.8. In cazul in care, in cadrul Consiliului, statele membre vor bloca recunoasterea drepturilor Romaniei ca stat membru, invocand rapoartele CE efectuate prin utilizarea MCV sau reclamand refuzul Guvernul roman de a recunoaste validitatea MCV ulterior datei de 1 ianuarie 2010, Guvernul roman ar putea sesiza direct Curtea de Justitie a UE, in baza aceluiasi art. 9F (3) lit. a din TUE, cu o actiune vizand incalcarea art. 3a (3), alin 1".

*Cititi aici integral lucrarea “Mecanismul de cooperare si verificare (MCV): cadru juridic, abuzuri si remedii” realizata de prof.univ.dr. Adrian Severin