DNA ESTE UN MONSTRU – Judecatoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea da cartile pe fata: “Oameni, si nu putini, pentru fala unor procurori obsedati de imagine, au fost distrusi de DNA... DNA chiar a devenit un monstru... Dorinta obsesiva a unor politicieni de a desfiinta SIIJ arata dorinta acestora de a prelua controlul politic asupra justitiei... Implicarea serviciilor de informatii in justitie este o trasatura comuna si specifica statelor totalitare”
Interviu exploziv oferit de judecatoarea Florica Roman (foto) de la Curtea de Apel Oradea. Hartuita ani de zile intr-un dosar fabricat de DNA care a fost clasat chiar de DNA (click aici pentru a citi), Florica Roman cere tragerea la raspundere a procurorilor vinovati de abuzurile comise impotriva oamenilor simpli si impotriva magistratilor.
In interviul acordat site-ului bihorjust.ro, judecatoarea Roman catalogheaza parchetul anticoruptie drept un monstru, amintind de oamenii care au fost distrusi de procurori obsedati de imagine si de un DNA care a beneficiat de un urias aparat de propaganda.
De asemenea, Florica Roman considera ca obsesia anumitor politicieni de a desfiinta Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) nu reprezinta altceva decat dorinta acestora de a controla Justitie. In ceea ce priveste implicarea serviciilor secrete in actul de justitie, judecatoarea de la Curtea de Apel Oradea subliniaza ca o asemenea situatie este specifica doar statelor totalitare.
Iata un fragment din interviul acordat de judecatoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea publicatiei bihorjust.ro, interviul integral fiind atasat la finalul articolului:
“Reporter: Va reprosati ceva in activitatea de magistrat?
Florica Roman: Toti suntem oameni si suntem, implicit, supusi greselii. Ce imi reprosez cel mai mult este ca anterior anului 2013, cand am inceput sa fiu cercetata de DNA Oradea, nu am crezut ca unui cetatean care nu a incalcat legea i se poate fabrica un dosar penal, poate fi urmarit penal si trimis in judecata pentru fapte pe care nu le-a facut si ca, mai mult, ar putea fi chiar condamnat pe astfel de inventii.
Reporter: In urma cu cativa ani, ati fost acuzata de DNA de trafic de influenta si favorizarea infractorului. In cele din urma, dosarul a fost clasat. Considerati ca ati fost o tinta a DNA si de ce? Cum ati trecut peste acel moment?
Florica Roman: Acuzatiile DNA la adresa mea au fost clasate la final chiar de catre DNA pe motiv ca 'fapta nu exista'. Asta dupa ce, initial, am fost anchetata pe fapte ce nu exista, trimisa in judecata pe fapte ce nu exista, iar dosarul a fost restituit de la instanta la parchet. Pe langa toate acestea, pe perioada urmaririi penale DNA a scurs din dosar 'pe surse' informatii in presa cu acuzatiile aberante la adresa mea, cum ca as fi pretins un ceas cu cuc vechi si niste pesti. Acuzatiile erau de un absurd pe care numai niste minti bolnave le puteau inventa.
Am trecut peste acel moment pentru ca m-am luptat, avand de partea mea, adevarul si dreptatea. A fost o experienta care mi-a largit orizontul si m-a facut sa vad altfel justitia. Pe scurt, experienta respectiva mi-a intarit instinctele de luptator si mi-a reinnoit motivatia de a fi judecator, de a apara drepturile si libertatile cetatenilor.
Reporter: Intr-o postare pe blogul dumneavoastra afirmati ca 's-au facut victime umane, oameni obisnuiti, necunoscuti publicului larg, anonimi, dar reali, pe care i-a distrus sistemul promovat de fostul procuror-sef DNA Laura Codruta Kovesi'. Cum credeti ca s-a ajuns la o astfel de situatie?
Florica Roman: Oameni, si nu putini, pentru fala unor procurori obsedati de imagine, au fost distrusi de DNA in primul rand din cauza lipsei criticilor presei, societatii civile si magistratilor la adresa DNA in perioada in care aceasta institutie era considerata vedeta suprema, luptatorul pur si perfect impotriva coruptiei. Timpul si faptele au dovedit ca, in afara triumfalismelor propagandistice, DNA nu a fost nici pura si nici perfecta in lupta cu coruptia, ba din contra.
Intr-o democratie sanatoasa orice institutie a statului trebuie sa fie chestionata si criticata; in lipsa criticilor aceste institutii au potential de a se transforma intr-un monstru avid de putere si control total. DNA chiar a devenit un astfel de monstru nu doar impotriva oamenilor simpli, ci si impotriva magistratilor, astfel cum s-a constatat prin Hotararea Plenului CSM nr. 225/2019. Prin hotararea respectiva s-au detaliat o parte din abuzurile comise de DNA contra drepturilor si libertatilor judecatorilor si procurorilor. Or, daca judecatorii si procurorii au fost abuzati de DNA, cu atat mai mult au fost abuzati cetateni simpli. Este de datoria noastra sa luptam pana la capat sa aflam si sa expunem toate abuzurile savarsite de DNA in perioada sa de falsa glorie, iar cei vinovati de acele abuzuri sa fie trasi la raspundere.
Reporter: Ati ridicat o exceptie de neconstitutionalitate privind repararea erorilor judiciare. CCR amana de 6 luni pronuntarea – care banuiti ca este motivul?
Florica Roman: Completul din care am facut parte a invocat exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Codul de procedura penala care sa dea dreptul persoanelor ce au fost supuse unor masuri preventive, iar la final au fost achitate sa fie despagubite. O astfel de prevedere a existat atat in perioada interbelica, cat si in perioada comunista, inclusiv in anii '50 ai stalinismului. Cand s-a facut marea 'reforma' a codurilor, insa, in timpul primului mandat al fostul ministru Catalin Predoiu, prevederea a fost astfel formulata in noul Cod de procedura penala ca este, in fapt, inaplicabila. Nu am ce sa comentez cu privire la motivele amanarii de catre CCR a respectivei exceptii, insa o decizie favorabila din partea CCR ar oferi un dram de reparatie nedreptatilor suferite de multi romani.
Reporter: V-ati exprimat de multe ori parerea in mod public. Ati fost criticata din aceasta cauza?
Florica Roman: Da, am fost criticata, insa criticile sunt benefice, mai ales daca sunt motivate, constructive. Chiar si criticile nefundamentate, nedrepte si in afara subiectului sunt de preferat lipsei oricarei critici.
Reporter: Considerati ca e nevoie de o reforma a CSM?
Florica Roman: Organizarea si functionarea CSM au suferit o serie de modificari benefice prin modificarile la legile justitiei din anul 2018, modificari facute in limitele permise de Constitutie.
O reforma deplina si corecta a CSM va trebui facuta insa prin modificarea Constitutiei, care sa includa separarea definitiva a carierei judecatorilor de cea a procurorilor si reglementarea organizarii si functionarii separate a forurilor supreme ale celor doua profesii. Pe scurt, crearea unui Consiliul Superior al Judecatorilor si un altul al Procurorilor, cum exista, de pilda, in Republica Moldova.
Numai judecatorii sunt cei care infaptuiesc justitia, in timp ce procurorii sunt participanti la infaptuirea acesteia. Prin urmare, e normal ca cele doua profesii sa fie separate, la fel cum separate trebuie sa fie si forurile lor tutelare.
Reporter: Ce parere aveti despre desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie?
Florica Roman: Dorinta obsesiva a unor politicieni de a desfiinta SIIJ arata dorinta acestora de a prelua controlul politic asupra justitiei. SIIJ este singura structura de parchet in care politicul nu are influenta in numirea procurorilor, toti procurorii din aceasta structura, inclusiv procurorul sef, fiind numiti de Plenul CSM.
A se reveni la situatia anterioara inseamna a se reveni la situatia inacceptabila in care un procuror DNA deschidea dosar judecatorului care-i judeca rechizitoriul pentru a-l 'stimula' sa dea o solutie care-i era favorabila. Relevanta in acest sens este inregistrarea de la DNA Oradea, unde 5 procurori DNA complotau cum sa faca dosare judecatorilor sa 'bage frica in ei' si sa-i dea exemplu pentru alti judecatori.
Discutia despre desfiintarea SIIJ poate fi luata in calcul doar daca se are in vedere o alternativa mai buna decat aceasta sectie, care sa garanteze atat tragerea la raspundere a magistratilor ce incalca legea, cat si protejarea efectiva a independentei acestora.
Or, cat timp actualul ministru al Justitiei, Stelian Ion, vorbeste pur si simplu despre desfiintarea de urgenta a SIIJ, cu revenirea competentelor de anchetare a magistratilor la vechea formula, acest lucru nu inseamna decat o restauratie a perioadei de abuzuri si desconsiderari ale drepturilor omului, ceea ce este inadmisibil.
SIIJ este o garantie pentru independenta judecatorilor si procurorilor, cum a spus si CCR, dar si Comisia de la Venetia, iar dorinta de desfiintare a acestei sectii nu reprezinta decat obsesia vadita a unora de a prelua controlul asupra justitiei.
Reporter: Se poarta acum discutii despre valul de pensionari din magistratura. Alaturi de putinele admiteri in sistem, se vorbeste despre posibila aparitie a unui blocaj in magistratura, iar una dintre solutiile propuse este renuntarea la pensionarea anticipata. Sunteti de acord cu aceasta si care credeti ca ar fi varsta optima pentru pensionarea magistratilor?
Florica Roman: Blocajele nu le determina magistratii ce decid sa se pensioneze, ci politicienii care, prin afirmatiile iresponsabile, ii fac pe multi magistrati sa ia decizia de a se pensiona. O astfel de afirmatie a fost cea facuta de actualul ministru Stelian Ion, care a spus ca va ridica varsta de pensionare a magistratilor. Efectul afirmatiilor ministrului a fost ca zeci de magistrati s-au pensionat subit.
In loc sa se vorbeasca despre varsta de pensionare si cum sa ii tii cu forta in sistem pe magistrati, ar trebui sa se discute despre ce se poate face pentru ca oameni in putere, cu experienta profesionala, sa isi doreasca sa ramana in sistem. Ca ministru al Justitiei este, se pare, mai usor a lansa afirmatii politicianiste decat sa stai sa asculti si sa analizezi inainte de a deschide gura.
In cazul meu, desi am drept de pensionare la termen inca de cativa ani, am decis sa-mi continui activitatea de judecator.
Reporter: Recent, ministrul Justitiei spunea, referindu-se la pensiile magistratilor, ca acestea trebuie sa fie la nivelul salariului avut in timpul activitatii. Sunt cazuri in care fosti judecatori au pensii mult mai mari. Cum vedeti dumneavoastra aceasta situatie si cum ar trebui reglementata?
Florica Roman: Este o anomalie ca cineva sa aiba pensia mai mare ca salariul. Aceasta anomalie, insa, poate fi corectata foarte simplu prin modificarea unui articol din Legea 303/2004.
Aceasta modificare nu se doreste insa, pentru ca subiectul pensiei mai mari ca salariul este folosit periodic de clasa politica impotriva magistratilor. De aceea, efortul bugetar nefiind semnificativ, se prefera pastrarea acestei anomalii pentru ca, atunci cand este cazul, politicul sa aiba argumente sa atace autoritatea judecatoreasca.
Reporter: Ar trebui procurorii sa pastreze statutul de magistrati?
Florica Roman: In prima faza am considerat ca e bine ca si procurorii sa fie magistrati, deoarece le da un statut de independenta sporit si ii face sa fie nu doar agenti ai statului, ci aparatori ai drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor.
Ceea ce s-a intamplat cu DNA insa, precum si dorinta manifestata de mai multi procurori ca SIIJ sa fie desfiintata, adica procurorii sa fie total sub control politic, m-a facut sa incep sa-mi reconsider pozitia. Daca procurorilor le place mai mult sa fie sub conducere politica, fiind impotriva unei sectii de parchet unde procurorii sunt numiti de CSM, e de inteles ca acestia nu mai pot fi magistrati. Nu poti, in acelasi timp, sa te bucuri si de statutul de magistrat, dar si sa accepti sa fii sub conducere numita politic.
Reporter: Ce parere aveti despre implicarea serviciilor de informatii in actul de justitie? Ce credeti ca ar trebui sa faca si ce nu?
Florica Roman: Rolul si functionarea serviciilor de informatii sunt straine de rolul si functionarea justitiei intr-un stat democratic.
Serviciile de informatii strang informatii prin mijloace si metode ce se desfasoara in secret. Justitia, in schimb, este publica si se face pe probe, care trebuie sa fie stranse legal si pot sa fie contestate de orice parte din proces.
Serviciile de informatii pot si au obligatia ca atunci cand, in urma muncii lor, descopera indicii cu privire la comiterea de infractiuni sa sesizeze Parchetul (asa cum o poate face orice persoana prin plangere sau denunt). Odata sesizat Parchetul insa, urmarirea penala trebuie facuta procurori sau organele politiei judiciare. A permite serviciilor de informatii sa se implice in urmarirea penala sau, cu atat mai grav, in faza de judecata, compromite justitia si la final va ajunge sa compromita si serviciile de informatii.
Implicarea serviciilor de informatii in justitie este o trasatura comuna si specifica statelor totalitare. Romania a avut experienta nefasta a comunismului, cand Securitatea se ocupa si de anchetele penale, experienta pe care nu avem voie sa o repetam”.
* Cititi aici integral interviul cu judecatoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# Valter Cojman 18 January 2021 11:47 +11
# NM 18 January 2021 12:04 +17
# mitica 18 January 2021 19:09 +1
# Gabriel 18 January 2021 20:01 +2
# Ely 19 January 2021 20:25 0