25 mai 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

DRAGOMIR CEA FAR' DE VINA – Exclusiv. Judecatorii Inaltei Curti s-au dat peste cap sa o scoata basma curata pe Florentina Dragomir sustinand ca nedepunerea juramantului la numirea in functia de judecator nu poate fi probata doar prin lipsa unui proces verbal de la mapa profesionala: „Probatoriul administrat nu este unul de natura a conduce la concluzia ca Dragomir nu a depus juramantul”. ICCJ este spulberata chiar de Dragomir si de Curtea de Apel din Atena (Document)

Scris de: Elena DUMITRACHE | pdf | print

10 mai 2022 20:07
Vizualizari: 3781

Inalta Curte a rezolvat-o pe Florentina Dragomir! Nedepunerea juramantului inainte de a-si exercita functia de judecator nu ii poate fi imputabila Florentinei Dragomir, caci aceasta nu si-a manifestat in niciun moment refuzul de a depune juramantul la momentul intrarii in profesia de judecator.

De aceea, nu intra in discutie posibilitatea ca actele intocmite de Florentina Dragomir in calitate de judecator, fie si in lipsa juramantului, sa fie lovite de nulitate absoluta.


 

ICCJ nu vede nulitatea absoluta, ci doar o „eventuala” nulitate relativa


S-ar putea insa pune in discutie posibilitatea nulitatii relative a actelor pe care le-a realizat in calitate de judecator, insa aceasta nu mai poate fi invocata in dosarul Ferma Baneasa. Iar culpa apartine chiar partilor din dosarul Ferma Baneasa care au invocat acest temei de nelegalitate dupa finalizarea fazei procesuale a apelului. Caci, sustine Inalta Curte, cazurile de contestatie in anulare – precum cea formulata in urma cu mai bine un an de partile din dosarul Ferma Baneasa care au invocat nelegala compunere a completului de judecata, generat de lipsa juramantului Florentinei Dragomir – vizeaza nulitatea absoluta, nu si nulitatea relativa in care s-ar afla Florentina Dragomir. De ce? Explica chiar Inalta Curte: "pasivitatea lor (n.red. - a partilor din dosar) a condus la acoperirea eventualei nulitati relative".

Basca, la momentul la care Florentina Dragomir a fost numita judecator, in 2009, prin decret prezidential nu exista obligativitatea intocmirii unui proces verbal care sa ateste depunerea juramantului, astfel incat nu se poate proba ca nu a fost depus juramantul, lipsa procesului verbal neechivaland cu lipsa juramantului.

Si ca sa fie clar, in oricare dintre situatii, sustine Inalta Curte, culpa nu apartine Florentinei Dragomir, de vina sunt "incosecventa legislativa", dar si partile din dosarul Ferma Baneasa ca au adus in discutie acest subiect dupa pronuntarea solutiei de condamnare de catre Completul Negru, astfel incat orice demers ulterior indreptat impotriva actelor intocmite de judecatoarea fara juramant Florentina Dragomir apare ca fiind tardiv.


Inalta Curte face tumbe de dragul lui Dragomir


Aiuritoarele randuri de mai sus reprezinta sinteza Deciziei nr. 125/A pronuntata de completul format din judecatorii Dan Andrei Enescu (foto), Alexandra Iuliana Rus si Maricela Cobzariu de la Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr. 502/1/2021 care a avut ca obiect contestatia in anulare formulata de cei trimisi in judecata si mai apoi condamnati de Completul Negru in Dosarul Ferma Baneasa si pe care Lumea Justitiei o prezinta in exclusivitate.

Vorbim despre actiunea prin care oamenii de afaceri Beny Steinmetz si Tal Silberstein, precum si avocatul Robert Rosu, ziaristul Dan Andronic si alte persoane trimise in judecata de duo-ul DNA Brasov Cornel David Deca si Monica Munteanu in dosarul Ferma Baneasa au reclamat ca instanta de apel de la Inalta Curte – respectiv Completul Negru format din judecatorii Ionut Matei, Ioana Alina Ilie si Florentina Dragomir – "nu a fost compusa potrivit legii", astfel cum prevad disp.art. 426 alin. (1) lit. d) din Codul de procedura penala.


Mai exact, partile au invocat faptul ca unul dintre judecatorii completului, respectiv judecatoarea Florentina Dragomir, nu a depus juramantul inainte de a-si exercita functia de judecator, singurul moment in care aceasta isi depusese juramantul, astfel cum Lumea Justitiei a dezvaluit in exclusivitate fiind la intrarea in magistratura, in functia de procuror.

Or, aceasta imprejurare, au reclamat inculpatii trimisi in judecata in dosarul Ferma Baneasa, a atras imposibilitate functionala a Florentinei Dragomir de a-si exercita functia de judecator, ceea ce face ca intreaga componenta a completului sa fie nelegala.


Nu de aceeasi parere cu partile din dosarul Ferma Baneasa sunt insa judecatorii ICCJ Dan Andrei Enescu, Alexandra Iuliana Rus si Maricela Cobzariu, care s-au dat peste cap in motivarea Decizia nr.125/A de respingere a contestatiei in anulare sa arate ca nu poate fi vorba despre nelegala compunere a completului de judecata care a solutionat dosarul Ferma Baneasa, ci mai degraba despre incosecvente legislative si greseli umane ale partilor din dosar care... s-au trezit prea tarziu.


Atentie, Inalta Curte aduce in discutie, pentru a elimina orice indoiala cu privire la buna credinta a Florentinei Dragomir, faptul ca obligativitatea detinerii la mapa profesionala a procesului verbal care atesta depunderea juramantului de judecator a aparut in 2018, adica ulterior depunerii (in 2009) juramantului in functia de judecator de catre aceasta. Mai mult, sustin judecatorii ICCJ, nu ar exista nicio prevedere legala care sa impuna obligatia completarii dosarului profesional cu acest proces verbal, pentru judecatorii care au depus anterior anului 2018 juramantul.

Noi ne intrebam insa, daca nu a fost juramant, ce sa ateste procesul verbal?

Conchide Inalta Curte:

Nu exista, deci, nicio dovada cu privire la nedepunerea acestui juramant, proba administrata de catre contestatori demonstrand ca acest proces verbal nu este depus la dosarul profesional aflat la Consiliul Superior al Magistraturii, ceea ce nu echivaleaza cu inexistenta sa.

Inconsecventa legislativa la nivelul reglementarii secundare, precum si nestabilirea unei obligatii pentru serviciul administrativ al consiliului vizand completarea dosarelor profesionale ale judecatorilor si procurorilor cu privire la acest proces verbal conduc la concluzia mentionata, pana in anul 2018 nefiind necesara atasarea documentului la mapa profesionala, iar ulterior acestui ani, desi obligatorie, nu a fost instituita obligatia de a fi solicitate de la detinatorii anteriori”.


Florentina Dragomir contrazice Inalta Curte


Argumentatia adusa de cei trei judecatori de la Inalta Curte pentru a o scapa practic pe judecatoarea Florentina Dragomir, pensionata intre timp, este contrazisa insa fix de Florentina Dragomir.

Mai exact, astfel cum Lumea Justitiei a dezvaluit in articolul "Nucleara in dosarul Ferma Baneasa" (click aici pentru a citi), fosta judecatoare ICCJ Florentina Dragomir a recunoscut ca lipsa juramantului la numirea in functia de judecator atrage dupa sine nulitatea numirii in functie. Marturisirea Florentinei Dragomir se regaseste in teza acesteia de doctorat intitulata „Raspunderea penala a magistratului", publicata la Editura C.H. Beck in 2011, in care ex-judecatoarea ICCJ arata ca depunderea juramantului reprezinta un mijloc privilegiat si solemn de a consolida increderea acordata magistratului la momentul investirii sale precum si o obligatie legala care, daca nu este indeplinita, duce la nulitatea numirii in functie.

Iata ce sustinea Florentina Dragomir in teza sa de doctorat:

Depunerea juramantului, ca mijloc privilegiat si solemn de a consolida increderea acordata magistratului la momentul investirii sale, s-a pastrat si in sistemul judiciar actual, fiind chiar o obligatie legala care, daca nu este indeplinita, duce la nulitatea numirii in functie. In prezent, poate ca valentele acestui 'ritual' sunt mai restranse si nu au consecinta unei obligatii religioase a magistratului investit cu increderea de a reprezenta Statul sau de a negocia intelegerile dintre parti. Esenta juramantului ramane insa obligatia morala (uneori chiar divina, aspect care nu poate fi exclus din viata unui om, fie el si magistrat) de a ramane impartial, de a judeca, drept si fara prejudecati, toate pricinile care i se aduc spre cumpanire.

Dincolo de caracterul oficial al depunerii juramantului, care, in fapt, marcheaza inceputul carierei unui magistrat, ramane constiinta acestuia de a angaja increderea pentru care a fost investit si a indeplini intocmai indatoririle ce-i revin in activitatea judiciara” (vezi facsimil 1).



Practic, mergand pe argumentatia Florentinei Dragomir, precum si pe precizarea oferita de CSM publicatiei Lumea Justitiei, in care se precizeaza ca in dosarul profesional al fostei judecatoare ICCJ nu se regaseste juramantul depus la numirea in functia de judecator, putem concluziona ca numirea in functia de judecator a acesteia este lovita de nulitate, la fel ca si actele intocmite in aceasta calitate (vezi facsimil 2).




Grecia pune capac ICCJ


De altfel, argumentele juridice invocate de Inalta Curte in motivarea respingerii contestiei in anulare formulate de partile din dosarul Ferma Baneasa sunt contrare concluziilor Curtii de Apel din Atena, Grecia, potrivit carora „nedepunerea juramantului e de o asemenea gravitate, incat afecteaza insasi esenta dreptului la o instanta legal constituita”.

Acest lucru este constatat in motivarea solutiei pronuntate de Curtea de Apel din Atena in dosarul in care autoritatilor romane de extradare a miliardarului Beny Steinmetz, judecatorii eleni concluzionand ca dosarul „Ferma Baneasa” a fost solutionat abuziv, de catre un judecator care nu a depus juramantul la numirea in functie, respectiv Florentina Dragomir, situatie care reprezinta un caz de nulitate absoluta a oricaror acte pe care acest judecator le-a efectuat in toate dosarele in care a comparut in aceasta situatie, de lipsa de legimititate.

Cu toate acestea, exista o incalcare a drepturilor fundamentale ale persoanei solicitate si in special ca dreptul la un proces echitabil a fost deja incalcat (articolul 47 § 2 din Carta), intrucat in componenta Curtii care a condamnat-o a participat un judecator care nu a depus juramantul legal inainte de a-si prelua atributiile, in timp ce in cazul extradarii acesteia catre autoritatile romane, incalcarea articolului 4 din Carta (articolul 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului) este iminenta, intrucat va fi supusa persoana solicitata unui tratament inuman si degradant din cauza conditiilor de detentie", a retinut Curtea de Apel din Atena (click aici pentru a citi).


Motivarea ICCJ prin care a fost respinsa contestatia in anulare


Iata ce a retinut Inalta Curte in motivarea respingerii contestatiei in anulare:

„Cu privire la primul motiv de contestatie in anulare invocat, Inalta Curte retine ca rationamentul contestatorilor este unul relativ simplu, acestia negand posibilitatea de a indeplini actele specifice functiei de judecator pentru un membru al completului de judecata care a solutionat cauza in apel, imprejurare care conduce in conceptia acestora la retinerea faptului ca din punct de vedere numeric completul de judecata a fost format din doi judecatori, fiind astfel un complet cu o compunere nelegala in sensul art. 354 alin. (1) Cod procedura penala.

Exprimarea contestatorilor face referire la capacitatea functionala de exercitare a functiei de judecator, sustinand acestia ca prin depunerea juramantului prevazut de art. 34 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 inainte de inceperea exercitarii functiei doamna judecator nu putea exercita atributiile ce ii sunt conferite de lege.

Analizand toate motivele invocate de catre contestatori, instanta investita cu prezenta cale extraordinara de atac nu poate imbratisa punctul de vedere exprimat.

Chestiunea dedusa judecatii trebuie analizata din mai multe puncte de vedere.

Primul aspect vizeaza in ce masura nedepunerea juramantului de catre un magistrat, anterior inceperii activitatii, din motive ce nu ii sunt imputabile, conduce la imposibilitatea exercitarii prerogativelor functiei ocupate.

In conformitate cu prevederile art. 31 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, 'judecatorii si procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii'.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 34 alin. 1 si 2, din acelasi act normativ, judecatorii si procurorii depun inainte de a isi incepe activitatea juramantul, iar refuzul depunerii acestui juramant atrage, de drept, nullitatea numirii in functie.

Din analiza acestor prevederi legale rezulta ca nedepunerea juramantului de catre un magistrat din motive neimputabile acestuia nu este sanctionata de lege in niciun un mod, in afara de cazul in care aceasta conduita este rezultatul unei atitudini active a acestuia, refuzand depunerea juramantului, caz in care sanctiunea intervine de drept si este nulitatea numirii in functie.

Situatia era diferit reglementata in Legea nr. 92/1992, unde se prevedea in art. 50 ca 'actele efectuate de catre magistrat inaintea de depunerea juramantului sunt nule', fiind deci prevazuta expres o sanctiune pentru actele realizate de cel care era numit in functia de magistrat, dar nu depusese juramantul prevazut de lege.

Legiuitorul a abordat, in mod diferit aceasta chestiune, in legea anteriora fiind prevazuta o sanctiune pentru indeplinirea unor acte anterior depunerii juramantului de catre magistrat, nulitatea actelor indeplinite in aceste conditii, in vreme ce prin legea in vigoare la acest moment, nu se prevede o sanctiune pentru aceeasi situatie, fiind stabilita insa sanctiunea pentru situatia in care magistratul refuza sa depuna juramantul.

Problema ce se pune este daca actele indeplinite de catre o persoana care a fost numita prin decret prezidential in functia de magistrat, dar nu a depus juramantul din motive care nu ii sunt imputabile, deci nu a pierdut calitatea de magistrat, sunt sau nu lovite de nulitate.

Cum nu se poate retine ca situatia expusa face parte dintre cazurile de nulitate absoluta prevazute de art. 281 C.proc.pen., (nefiind indeplinita niciuna dintre conditiile enumerate de textul legal mentionat, cazul de la lit. a nefiind incident in conditiile in care nu suntem in prezenta unei nerespectari a dispozitiilor legale referitoare la compunerea completului de judecata, ci in speta se pune problema legalitatii actelor indeplinite de catre un magistrat judecator), cu certitudine ne putem afla doar in prezenta unui caz de nulitate relativa.

Cazul de nulitate absoluta prevazut de art 281 alin. 1 lit. a C.proc.pen. are in vedere nerespectarea regulilor referitoare la numarul judecatorilor care alcatuiesc completul de judecata, regulile privind continuitatea acestuia, ori cele ce vizeaza existenta unei stari de incompatibilitate si acesta nu poate fi invocat prin extrapolare, in privinta actelor realizate de catre un magistrat in exercitarea functiei.

Potrivit prevederilor art. 282 alin. 1 C.proc.pen.: 'incalcarea oricaror dispozitii legale in afara celor prevazute la art 281 C.proc.pen. determina nulitatea actului atunci cand prin nerespectarea cerintei legale s-a adus o vatamare drepturilor partilor ori ale subiectilor procesuali principali, care nu poate fi inlaturata altfel decat prin desfiintarea actului'.

Nulitatea relativa este sanctionabila in conditiile alin. 3 si 4 din acelasi articol, iar prevederile alin. 5 stabilesc conditiile in care nulitatea relativa se acopera, respectiv daca aceasta nu a fost invocata de persoana interesata in termenul legal, ori daca s-a renuntat la invocarea sa.

In procesul penal nulitatile relative trebuie invocate in conditiile art. 282 alin. 4 C.proc.pen., respectiv pana la urmatorul termen de judecata cu procedura completa, daca incalcarea a intervenit in cursul judecatii, iar in masura in care aceasta nu a fost invocata in termenul prevazut de lege nulitatea relativa, in temeiul legii, se acopera.

In cauza, contestatorii nu au invocat aspectul pe care se fundamenteaza prezenta cale extraordinara de atac in termenul legal anterior mentionat, desi doar in cadrul procedural mentionat se putea realiza invocarea respectivului caz de nulitate relativa, iar pasivitatea lor a condus la acoperirea eventualei nulitati relative, aceasta nemaiputand fi invocata ulterior, potrivit prevederilor legale precitate.

Rezulta ca, in calea extraordinara de atac exercitata, invocarea acestei pretinse incalcari a prevederilor legale nu mai este posibila si in niciun caz nu poate constitui temei pentru admiterea acesteia.

Dintr-un alt punct de vedere, Inalta Curte constata imprejurarea ca prevederile art. 426 alin. 1 lit. d teza I C.proc.pen. au in vedere situatia in care completul de judecata investit cu solutionarea apelului nu a fost compus potrivit legii.

In prezenta cauza, completul de judecata investit cu solutionarea dosarului nr. 345/65/2016 in calea de atac a apelului a fost format din numarul de judecatori prevazut de catre art. 31 alin. 1 lit. c din Legea nr. 304/2004, aspect care este sustinut si de catre contestatori.

Imprejurarea ca unul dintre membrii completului de judecata nu ar fi depus juramantul la momentul numirii acestuia in functie nu este de natura a conduce la concluzia ca acesta nu are calitatea de judecator, nedepunerea juramantului neconducand la pierderea acestei functii, asa cum anterior s-a mentionat, ci eventual la nulitatea relativa a actelor pe care acestea le-a indeplinit in exercitiul functiei sale.

Pe cale de consecinta, in conditiile in care s-ar retine ca unul dintre judecatorii membrii ai completului de judecata nu a depus juramantul prevazut de lege, nu se poate concluziona ca instanta de apel din care acesta a facut parte a fost nelegal constituita, deoarece atat numeric, cat si calitativ este respectata prevederea legala. Solutionarea cauzei a fost realizata de catre numarul de judecatori prevazut de lege, iar acestia erau in exercitarea functiei.

Cu privire la acest ultim element, Inalta Curte reitereaza faptul ca indiferent daca judecatorul numit prin decret prezidential a depus sau nu juramantul prevazut de art. 34 alin. 1 din Legea 303/2004, in conditiile in care nu se poate retine un refuz manifest al sau de a depune juramantul, acesta are calitatea de judecatori si poate exercita activitatile care ii sunt conferite prin lege, problematica nulitatii actelor pe care le-a realizat putand fi analizata numai prin prisma nulitatii relative a acestora, fara a fi in prezenta unui caz de nulitate absoluta.

Doar in situatia in care refuza sa depuna juramantul, persoana numita in aceasta functie prin decretul presedintelui Romaniei pierde calitatea de judecator, Legea 303/2004 statuand expres faptul ca sanctiunea ce intervine este aceea a nulitatii numirii in functie.

In aceste conditii, nici din acest punct de vedere contestatia in anulare nu este intemeiata, compunerea completului de judecata care a pronuntat decizia penala nr. 382/A din 17 decembrie 2020 fiind una legala, prin prisma cazului de contestie invocat.

Prin raportare la toate aceste considerente, instanta investita cu solutionarea prezentei contestatii in anulare considera ca analiza chestiunii depunerii sau nu a juramantului de judecator de catre unul dintre membrii completului de judecata care a solutionat cauza in apel nu prezinta nicio relevanta, in conditiile in care in mod evident magistratul nu pierde functia in care a fost numit in conditiile legii prin decret, iar actele pe care aceste le indeplineste pot fi eventual lovite de nulitate relativa, in conditiile art. 282 C.proc.pen., iar aceasta nulitate nu poate fi analizata in cadrul prezentei cai extraordinare de atac.

Chiar daca contestatorii au analizat in mod amplu in cererea formulata prevederile legale vizand conditiile in care un membru al completului de judecata a trecut din functia de magistrat procuror in aceea de magistrat judecator, sustinand ca acesta era obligat sa depuna juramantul prevazut de art. 34 alin. 1 din Legea 303/2004 dupa numirea in functia de judecator, Inalta Curte considera ca aceste elemente nu au nicio relevanta in prezenta cauza, in conditiile in care legea nu sanctioneaza in mod expres cu nulitatea absoluta actele intocmite de catre magistrat anterior depunerii juramantului, cum era cazul in vechea reglementare, iar nulitatea relativa trebuia invocata in fata instantei investite cu solutionarea apelului, nefiind posibila analiza acestei in calea extraordinara de atac a contestatiei in anulare.


In fine, cu privire la acest motiv de contestatie in anulare, Inalta Curte constata ca probatoriul administrat de catre contestatori nu este unul de natura a conduce la concluzia ca doamna judecator Florentina Dragomir nu a depus juramantul prevazut de lege”.




Comentarii

# DODI date 10 mai 2022 21:41 +174

La câte ”erate” și ilegalități s-au făcut la ordinul primit de acoperiți pentru mascarea fărădelegilor, pentru încălcarea legilor sau pentru justificarea intrării cu bocancii în Constituție ce mai contează un ”amănunt nesemnificativ” precum nedepunerea jurământului de magistrat? Aceste obiecții ar fi valabile pentru căței nu pentru javrele obediente pentru lupii îmbrăcați în piei de oaie care păstoresc (și prăduiesc) sistemul juridic românesc ducându-l la un nivel atât de scăzut încât justiția comunistă pare a fi la ultimul etaj!

# santinela date 11 mai 2022 07:27 +148

Ete de aia toate instantele statelor europene serioase ne dau in cap si fac praf dosarele judecate de papagalii autohtoni.Nu credeam ca la ICCJ sa mai existe atitia "urmasi" ai Liviei Stanciu si Tarcea-rusinile justitiei romanesti,dar se pare ca se inmultesc .Pai astia 3 cu solutia asta si mai ales motivarea, de noaptea mintii facuta, denota lipsa de caracter,slugarnicie,raspuns la comenzi sau si mai grav "habarnism profesional". Se pare ca nu conteaza fiindca sint primii (astia de teapa celor care au judecat speta prezentata) care se bulucesc la caserie sa-si ridice salariul grotesc de mare,salariu pe care in mod evident ca nu-l merita !

# Cetatean date 11 mai 2022 11:53 +56

Nu v- ati prins pana acum!!!!Teza de doctorat este pentru a obtine mai multi bani nu pentru a aduce clarificari si solutii reale pe anumite teme.Si daca colaborezi cu serviciile nu este obligatoriu este doar optional cum vor sau nu magistratii..Ei pot gresi ca doar nu- i vede nimeni ,au puterea pentru ca parlamentarii le- au dat mai mult decat trebuie.In rest mai multe avantaje va rog dragu parlamentari,plata datoriilor la banci,prime ,pensii speciale pentru ca merita la cate abuzuri fac asupra cetatenilor.Pentru populatie doar promisiuni de 4lei/zi ca nu merita.Propun o tara ddoar a lor????

# Bogdan Gyuse date 11 mai 2022 13:24 +1

Daca ar banuii muhaielele ce-si zici magistrati ce urmeaza a se intampla in Romania, din noiembre in colo....... Dar bine ca nu-i duce mintea, asa ca vor raspunde cu varf si indesat. Canalul Bucuresti-Oltenita va fi terminat cu onoratii magistrati!

# maxtor date 11 mai 2022 18:32 -1

Inalta spune ca, mai intai, pregateste-te sa le reprosezi judecatorilor....ce ai de reprosat(ca doar cunosti legea).pai atunci.....:dincolo de dracia cu juramantu mai e ailalta,au judecat in sedinte ne-publice si ne-solemne,cu masca pe fatza;pana si pronuntzarilor le-a lipsit NECESITATEA ASTA!(chiar pe luju e o poza: o proc. in sedinta cu masca de gaze pe fatza,la TMB nu j. dadarlatzii de jos).

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 24.05.2022 – Procurorul DNA a lesinat la ICCJ

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva