DREPTATE PANA LA CAPAT – Ministrul Justitiei face apel la Avocatul Poporului sa sesizeze la CCR problema Completelor de 3 judecatori ICCJ, la fel de nelegale precum Completele de 5: „Vizavi de Completele de 5, CCR s-a pronuntat in conflict juridic de natura constitutionala. Vizavi de Completele de 3, se poate pronunta la autosesizarea Avocatului Poporului ori la o exceptie ridicata in procese judecate de Completele de 3 nelegal constituite... Sistemul a prins carapace in multi ani... Putem reven
Exista speranta si pentru romanii executati de Completele de 3 judecatori nelegal constituite la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie in conditiile in care membrii acestora nu au fost trasi la sorti, ci pusi cu mana de presedintii de sectii. Iar lucrurile se pot petrece in oglinda cu situatia Completelor de 5 ICCJ despre care Curtea Constitutionala s-a pronuntat in noiembrie, prin Decizia nr. 685/2018. Insa pentru aceasta exista doua posibilitati: fie romanii judecati de catre un Complet de 3 ridica exceptii de neconstitutionalitate in timpul proceselor aflate acum in desfasurare (exceptie care trebuie aprobata de Completul de 3 judecatori si trimisa la CCR), fie Avocatul Poporului Victor Ciorbea (foto 2) sesizeaza din oficiu Curtea Constitutionala asupra caracterului neconstitutional al felului in care au fost compuse Completele de 3. Sunt principalele idei expuse de catre ministrul Justitiei Tudorel Toader (foto 1) in seara zilei de luni, 28 ianuarie 2019, in emisiunea „Sinteza zilei”, realizata de jurnalistul Mihai Gadea la Antena 3.
Pe de alta parte, desi a sustinut necesitatea unei ordonante de urgenta care sa permita contestatii in anulare in procesele solutionate – deopotriva cu condamnari si achitari – de catre Completele de 5 nelegal constituite, ministrul inca nu i-a facut o propunere concreta premierului Viorica Dancila, Toader multumindu-se doar sa spuna ca va actiona „probabil in termen scurt”.
Alta tema abordata de catre Tudorel Toader s-a referit la necesitatea redefinirii abuzului in serviciu in actualul Cod penal, in acord cu cele doua decizii ale Curtii Constitutionale: 405/2016 si 392/2017. Totusi, in aceasta privinta Toader nu s-a pronuntat pentru o OUG, ci pentru un proiect de lege care sa fie trecut prin Parlament.
Prezentam cele mai importante declaratii ale ministrului Justitiei:
„Daca vorbim despre abuzuri, in general, este teorie. Daca vorbim practic, vorbim despre ceea ce Codul penal spune: 'abuzul in serviciu'. Noi avem o definitie pe care am mentinut-o in redactarea de la 1968 (de la codul anterior), cand orice incalcare a legii, a obligatiei de serviciu – prin a incalca sau prin a nu indeplini – se incadra 'abuz'. A fost o decizie a Curtii Constitutionale cu privire la abuz, care a restrans oarecum sfera de incidenta, constituind abuz doar incalcarea obligatiilor din legi sau ordonante. Stiu bine acea decizie, pentru ca o motivam pe 12 iulie 2016 – era ultima zi de judecator in functie, se facuse ora aproape 15 sau 16 si noi cautam formulele de redactare, de motivare (motivarea este extrem de importanta) si un coleg judecator, mai in gluma, mai in serios, zice: 'Hai sa terminam motivarea, ca va expira mandatul'. Ceea ce era absolut adevarat.
Abuzul, dupa parerea mea, trebuie redefinit, pentru ca in codurile penale din Europa (Europa cu standardele ei moderne, europene, pe care noi trebuie sa le atingem) nu exista o astfel de formulare laxa a abuzului, in care sa putem incadra orice.
Eram in discutie cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene pe vremea cand isi exprimau ei ingrijorari, preocupari, stat de drept, democratie, justitie etc. Pe vremea aceea, eu ii intrebam: 'Eu va inteleg si va respect ingrijorarea, preocuparea, dar spuneti-mi punctual care solutie nu este buna (daca aveti si o propunere, cu atat mai bine) si o indreptam, o modificam.
Spuneam cuiva: punem formularea abuzului in serviciu din Franta, care e foarte punctuala si foarte corecta. Chiar si in Polonia este o formula buna. Nu mai vorbesc de Germania! Zice: 'Nu, noi in ansamblu suntem preocupati'.
Revenind: avem in Parlament un proiect de lege pentru modificarea Codului penal, dintre care unele solutii au fost declarate constitutionale, altele neconstitutionale si cele mai multe, nefiind criticate, n-au fost examinate. In proiectul acela, exista si abuzul in serviciu. Eu imi exprim increderea ca legiuitorul va gasi formula cea mai buna. (…)
Sunt doua decizii ale Curtii Constitutionale: una este cea la care m-am referit (n.r. 405/2016), alta (n.r. 392/2017) este cea referitoare la necesitatea stabilirii unui prag valoric care sa delimiteze raspunderea contraventionala de raspunderea penala. Proiectul de lege a fost criticat, unele solutii declarate neconstitutionale... Pana la urma, isi va urma cursul lui si va trece de presedinte, care mai devreme sau mai tarziu il va promulga si va da o alta redactare a abuzului.
Dar sunt valori fundamentale care sunt protejate in Codul penal, indiferent de regim. Ca omorul e omor si in vremea comunistilor, si astazi, si maine – aceeasi fapta va fi. Luarea de mita e luare de mita cand functionarul se vinde pe sine si isi transforma functia intr-un instrument, o parghie de castig ilicit. Deci sunt incriminari care nu depind de regim, pentru ca protejeaza valorile fundamentale. (…)”
Coercitie vs preventie
„Daca facem o comparatie intre reglementarile din Codul penal roman si reglementarile din alte coduri penale (in state unde democratia e consolidata), observam deosebiri fundamentale: si in continutul normei de incriminare, dar si in pedeapsa. In 2014, cand a intrat in vigoare noul Cod penal, noi am trecut de la regimul represiv la un regim preventiv: cu pedepse mai mici, cu preventie mai eficienta. Dar sa stiti ca pedepsele pe care astazi le avem in Codul penal sunt cu mult mai mari decat pedepsele din alte tari – europene sau nu – cu democratie consolidata. Noi trebuie sa continuam procesul acesta, prin care preventia sa fie pe primul plan, prin care coercitia (pedeapsa) sa fie ultima ratio (ultima solutie), prin care sa punem accentul pe confiscarea bunurilor care au servit la savarsirea infractiunii, prin care sa punem accentul pe reintegrarea sociala a celui care a comis fapte penale: cu serviciul de probatiune, cu supravegherea cu bratara electronica, cu munca in folosul comunitatii, cu zilele-amenda...
Adica societatea nu trebuie sa fie canalizata pe ideea: 'construim penitenciare si-i bagam la inchisoare'. Societatea trebuie sa stie sa previna, sa-i reintegreze social pe cei care au comis astfel de fapte. Si atunci il tii mai aproape, nu-l izolezi, pentru ca statistica arata ca izolarea (mai ales in conditii improprii) nu faciliteaza reintegrarea sociala. Din pacate, cam invers. (…)”
Ordonanta pe Completele de 5
„Tudorel Toader: Fiecare spune ce stie, cat stie, ce vrea, in numele libertatii de exprimare – chiar daca dezinformam de multe ori. Cineva a gasit o decizie CEDO pronuntata in 2015 impotriva cuiva care s-a judecat cu CSM-ul din Bulgaria. Si e un paragraf acolo care spune ca faptul ca al cincilea judecator dintr-un complet n-a fost ales aleatoriu nu este o problema samd. (…) Dar cand CEDO spune: 'Nu e o problema ca al cincilea nu e numit aleatoriu', se referea la un caz. Pe cand noi avem sute si sute de cazuri care au devenit regula pe parcursul a 4 ani de zile.
In aceeasi decizie, CEDO spune ca statul are obligatia luarii masurilor necesare pentru statul de drept, pentru buna administrare a justitiei. Ceea ce inseamna ca ai o obligatie tu, stat, sa iei masuri. (…)
La Ministerul Justitiei nu se dau ordonante. La Ministerul Justitiei se pot elabora proiecte, pot pleca propuse primului-ministru, spre promovarea solutiei sub forma ordonantei de urgenta sau in procesul legislativ firesc, ca proiect de lege.
Unii pe buna dreptate invoca un principiu general: stabilitatea raporturilor juridice intr-un stat de drept. Dar iata: noi am parcurs 4 ani de zile cand statul de drept a fost pus sub semnul intrebarii. (Ne referim numai la chestiunea aceasta.) Or, cand spune CEDO, cand spune Constitutia ca trebuie respectata stabilitatea raporturilor juridice, ne referim la raporturile juridice normale, legale, constitutionale. Nimeni nu spune: 'Respecta stabilitatea unui raport juridic nelegal solutionat sau [solutionat] de catre un complet nelegal constituit!'
Exista decizii ale Curtii de Justitie de la Luxemburg care spun ca in numele statului si al stabilitatii nu poti incalca drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului. Care este dreptul incalcat prin complete constituite in mod nelegal? Dreptul la un proces echitabil, o egalitate in fata legii (pentru ca in 2012-2013 erau judecati in complete legal constituite) si cetateanul are dreptul sa fie judecat de catre un complet cu judecatori obiectivi, independenti, si nu alesi 4 aleatoriu, iar unul sunt eu, cat sunt sef.
Solutia se refera la hotararile ramase definitive pronuntate de complete nelegal constituite. Nu se refera la condamnari; se refera la cei condamnati, dar in egala masura se refera si la cei achitati, pentru ca s-au produs atatea hotarari pronuntate de catre complete nelegal constituite.
Mihai Gadea: Care e solutia?
Tudorel Toader: Tocmai ati repetat-o dumneavoastra adineaori.
Mihai Gadea: Ordonanta de urgenta?
Tudorel Toader: Da.
Mihai Gadea: I-ati facut o propunere primului-ministru in sensul acesta?
Tudorel Toader: Nu.
Mihai Gadea: O veti face?
Tudorel Toader: Da.
Mihai Gadea: Ne puteti spune cand?
Tudorel Toader: Probabil in termen scurt. (...)”
CCR, Avocatul Poporului si Completele de 3
„Este justitia statului de drept pe care unii il apreciaza si il protejeaza. (...) Multe puteau fi facute. Si mai multe, si mai bune... Tot timpul exista aceasta dimensiune evolutiva. Dar daca m-ati intreba o singura chestiune cu care eu voi pleca din minister mai devreme sau mai tarziu, voi spune ca am oprit acele abuzuri despre care in mare parte nu stiam (n.r. la inceputul mandatului), poate banuiam, dar in tot cazul: nu le acceptam.
Noi eram in faza in care exportam experienta in prevenirea si combaterea coruptiei. Care experienta? O exportam p-aia, rea, negativa? Sau o fardam si o prezentam ca si cum asa ar trebui sa se faca? In mod categoric, nu. Iar eu cred ca astazi, la inceput de 2019, nu mai putem sub niciun chip reveni la modul in care era infaptuita justitia acum 2 ani de zile, pentru ca am vazut, pentru ca intre timp stim sa ne valorificam drepturile mai bine. Si acele abuzuri pe care partial le stim nu vor mai fi acceptate si nu vor mai fi repetate.
Sigur: este un abuz, este contrar oricarui principiu de drept, chiar daca cineva spunea: 'Marile principii de drept invatate de la profesorii nostri'. Eu nu cred ca profesorii – indiferent unde sunt la facultatile de drept – invata studentii ca in procesul de interpretare si aplicare a legii, ei, interpretii, sa nu respecte legea.
Vizavi de completele de 5: avem decizia Curtii Constitutionale (n.r. 685/2018) care a constatat acel conflict juridic de natura constitutionala si imperativ a aratat ce trebuie de facut, iar Inalta Curte a procedat la constituirea legala a Completelor de 5.
Dumneavoastra ma intrebati de Completele de 3. Prin analogie, lucrurile sunt identice. Deosebirea consta in faptul ca n-avem o decizie a Curtii Constitutionale care sa se bazeze pe nelegala constituire a Completelor de 3. Analogia n-o putem pune in opera, dar oricand si oricine... Avocatul Poporului poate sesiza Curtea Constitutionala. Guvernul o poate sesiza doar in conflict (n.r. juridic de natura constitutionala), dar Avocatul Poporului poate sesiza. Si cei care mai sunt in curs de judecata, in cai de atac sau in contestatie in anulare (daca nu le-a expirat termenul) pot ridica in fata instantei de judecata exceptia de neconstitutionalitate.
Vizavi de Completele de 5, Curtea s-a pronuntat in conflict juridic de natura constitutionala. Vizavi de Completele de 3, Curtea se poate pronunta la autosesizarea din oficiu a Avocatului Poporului ori la o exceptie ridicata de partea oricarui proces, parte judecata in Complet de 3 nelegal constituit.
Deci sunt remedii. Dar sistemul asta, asa cum il descoperim noi in ultima perioada de timp, a prins aceasta carapace in multi ani de zile. Sa nu credem ca noi ne punem acum la birou si scoatem un act normativ, o solutie care face lucrurile perfecte peste noapte! In timp s-a cladit, cu mare efort. Si cu multa rabdare, cu multa pricepere putem reveni la normal. In final, noi asta vrem: sa revenim la o stare in care cetateanul sa aiba incredere in justitie (in procuror sau judecator). Pentru ca el daca se stie vinovat, chiar daca nu recunoaste, are sentimentul acela ca sanctiunea – indiferent de natura ei – i se cuvine datorita faptei care intr-o mai mare sau mai mica masura este cunoscuta. (...)
Sa cuplam problema constituirii Completelor de 3 cu Completele de 5! Dar la Completele de 5 pui in aplicare o decizie a Curtii Constitutionale. La Completele de 3, n-ai o astfel de decizie. (...) Sa ne cunoastem si sa ne respectam competentele legale, constitutionale pe care le avem! Dar nu ministrul Justitiei face asa ceva; Avocatul Poporului categoric are deplina competenta si puteti sa-l intrebati pe dansul”.
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# maria
29 January 2019 20:58
+4
# Giany
29 January 2019 21:31
+1
# Statu-Palma-Barba-Cot
29 January 2019 21:07
+11
# Sorin
30 January 2019 01:28
-1
# basicuta
29 January 2019 21:15
+1
# AVOCAT
29 January 2019 22:07
+4
# DODI
29 January 2019 22:07
0
# Canarul
29 January 2019 22:13
-4
# adevarul
29 January 2019 22:17
+2
# justin
29 January 2019 23:00
-2
# Flakes
30 January 2019 00:36
0
# andrei
30 January 2019 08:03
0
# Crina
30 January 2019 11:47
+2
# Alex
30 January 2019 12:49
0
# Diana
30 January 2019 13:14
0
# milica
30 January 2019 14:57
0
# Alex
2 February 2019 13:44
0
# doru
30 January 2019 13:52
+1
# milica
30 January 2019 17:20
0