7 May 2025

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

DREPTATE PENTRU GEORGIANA – Iata cum a convins avocatul Viorel Pislaru Inalta Curte sa modifice decizia CAB si sa oblige CNADNR sa-i plateasca 1 milion de euro daune morale tinerei ramase fara bratul drept in urma unui accident rutier: "CNADNR a invocat exceptia prescriptiei extintive, exceptia timbrajului si lipsa vinovatiei ca element al raspunderii civile delictuale. S-a criticat sentinta TMB exclusiv sub aceste aspecte. Instanta de apel a acordat ceea ce nu s-a cerut" (Documente)

Scris de: Alex PUIU | pdf | print

22 June 2014 12:10
Vizualizari: 10935

Cazul tinerei Georgiana Elena Ghegeliu (foto 1), careia medicii i-au amputat bratul drept din cauza unei rani suferite intr-un accident rutier, a captat din nou atentia opiniei publice. Inalta Curte de Casatie si Justitie a obligat Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, printr-o decizie irevocabila pronuntata la 11 iunie 2014, sa ii plateasca Georgianei suma de 1 milion de euro daune morale, asa cum dispusese Tribunalul Bucuresti, in aprilie 2013, inainte ca instanta de apel sa reduca despagubirile cu 800.000 de euro. Lumeajustitiei.ro va prezinta argumentele prin care aparatorul Georgianei Elena Ghegeliu, avocatul Viorel Pislaru (foto 2), din Baroul Constanta, a convins instanta suprema sa modifice Decizia din noiembrie 2013 a Curtii de Apel Bucuresti – prin care judecatoarele Madalina Gabriela Radulescu si Andreea Doris Tomescu hotarasera ca tanara e indreptatita sa primeasca 200.000 de euro – si sa ii acorde clientei sale o reparatie morala justa: 1 milion de euro echivalent in lei.


Accidentul in urma caruia Georgiana Ghegeliu s-a ales cu o rana pe care medicii nu au putut-o remedia altfel decat prin amputarea bratului drept s-a produs la 26 decembrie 2006, in timp ce tanara se deplasa spre Brasov, pe DN13, cu un autoturism condus de prietenul sau, Ionut Claudiu Ion. Pentru a evita coliziunea cu un BMW "intrat pe contrasens cu viteza ridicata", soferul a tras de volan spre dreapta, autoturismul fiind proiectat in balustrada metalica amplasata pe marginea soselei. Un segment de balustrada montat neregulamentar a strapuns nu doar portiera din dreapta fata, ci si bratul tinerei. Diagnosticul: "Amputatie treime superioara brat drept PSH drept Capsulita retractila, scolioza dorso-lombara secundara". Georgiana - in prezent, studenta anul III la Drept - avea atunci doar 17 ani.

Georgiana Ghegeliu a deschis actiune in civil dupa ce procurorii au dispus neinceperea urmaririi penale fata de CNADNR

In cauza s-a efectuat o expertiza tehnica auto judiciara si s-a deschis un dosar penal – initial, impotriva soferului – pentru vatamare corporala din culpa. Pe baza concluziilor acelei expertize, Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov a dispus, la 7 octombrie 2008, scoaterea de sub urmarire penala a lui Claudiu Ion si disjungerea cu privire la administratorul drumului public, CNADNR SA. Prin referatul IPJ Brasov-Serviciul Rutier, s-a propus neinceperea urmaririi penale fata de CNADNR, punct de vedere insusit de procurorul de caz Bogdan Codreanu, de la PJ Brasov, care, prin rezolutia din 20 decembrie 2011, a dispus neinceperea urmaririi penale fata de CNADNR, solutie neatacata. In cursul actiunii in civil ce a urmat, data de 20 decembrie 2011, la care s-a dispus NUP fata de CNADNR, a fost retinuta de instanta de fond ca fiind momentul de la care a inceput sa curga prescriptia dreptului la actiune, al carei termen este de 3 ani.

La 6 aprilie 2012, Georgiana Elena Ghegeliu a dat in judecata Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, solicitand 1 milion de euro daune morale. Tribunalul Bucuresti a obligat CNADNR, in aprilie 2013, sa ii plateasca tinerei suma pretinsa, compania de stat a formulat apel, iar Curtea de Apel Bucuresti a redus cu 800.000 de euro cuantumul daunelor.

Prin Decizia nr. 1.827 din 11 iunie 2014, judecatoarele Adina Nicolae, Lavinia Dascalu si Simona Lala Cristescu, de la Sectia a I-a civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, au admis recursul formulat de Georgiana Elena Ghegeliu impotriva Deciziei nr. 301A/27.11.2013 a Curtii de Apel Bucuresti, hotarand irevocabil ca suma de 1 milion de euro stabilita initial de instanta de fond reprezinta o reparatie justa a suferintelor indurate de tanara: "Admite recursul declarat de reclamanta Ghegeliu E. Georgiana-Elena impotriva deciziei nr. 301 A din 27 noiembrie 2013 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie, pe care o modifica, in sensul ca respinge apelul, ca nefondat. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de parata Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania S.A., prin Directia Regionala de Drumuri si Poduri Brasov impotriva aceleiasi decizii. Irevocabila".

La baza acestei decizii a instantei supreme – hotarare inca neredactata – a stat recursul formulat de aparatorul Georgianei Elena Ghegeliu, avocatul Viorel Pislaru.

Prezentam motivele de recurs asa cum au fost ele formulate de avocatul Viorel Pislaru, aparatorul Georgianei:

"1. Art. 304 pct. 6 Cod procedura civila. Instanta de apel a acordat ceea ce nu s-a cerut. Dupa cum lesne se observa din motivele de apel formulate de apelanta Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA, aceasta a invocat chestiuni referitoare la exceptia prescriptiei extintive, la exceptia timbrajului si la lipsa vinovatiei – ca element al raspunderii civile delictuale.

S-a criticat Sentinta Civila nr. 830 din 12.04.2013 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a IV-a civila in dosar nr. 11318/3/2012 exclusiv sub aceste aspecte, neantamandu-se deloc cunatumul daunelor morale. Astfel se observa, atat in apararile de la fondul cauzei, cat si din apel, imprejurarea ca parata-apelanta nu a cerut expres diminuarea cuantumului daunelor morale si nu a indicat niciun fel de motive pe care instanta de apel sa le poata avea in vedere la analizarea, chiar nesolicitata, a cuantumului acestor daune.

In acest sens, lecturand motivul 2 de apel, se observa ca apelanta isi exprima dezacordul referitor la plata sumei de un milion euro considerand ca aceasta suma este exagerat de mare motivat de imprejurarea ca nu s-a retinut vinovatia CNADNR SA, iar aceasta suma ar fi achitata de la bugetul de stat.

Solicitarea expresa a CNADNR SA se regaseste in alin. 3 al motivelor de apel – 'In concluzie, prin clarificarea acestor aspecte, care au dus la admiterea actiunii formulate de reclamanta, rugam onorata instanta a modifica sentinta apelata cu consecinta respingerii actiunii pentru motivele mai sus-mentionate si exonerarea companiei noastre la plata de 1.000.000 euro retinute prin aceasta'.

Observam astfel ca se formuleaza o cerere expresa de exonerare la plata sumei de un milion de euro fara a fi insotita aceasta cerere de un eventual subsidiar – reducere a cuantumului daunelor morale.

Ca atare, in opinia noastra, instanta de apel a acordat ceva ce nu s-a cerut – diminuarea daunelor morale in conditiile in care nici nu s-a solicitat si nici nu s-a motivat o asemenea cerere. De altfel, singurele motive de apel vizeaza neindeplinirea conditiilor raspunderii civile delictuale, motive care, daca ar fi fost valide, ar fi condus nu la diminuarea cuantumului daunelor, ci la exonerarea in totalitate a paratei apelante de la plata acestora.

2. Art. 304 pct. 9 Cod procedura civila. Hotararea este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii.

Decizia pronuntat de Curtea de Apel Bucuresti este pronuntata cu gresita aplicare a dispozitiilor art. 295 Cpc – 'Instanta de apel va verifica, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta. Motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu'.

Desigur, apelul este o cale devolutiva de atac, dar potrivit principiului tantum devolutum quantum apellatum, efectul devolutiv al apelului se raporteaza la criticile si motivele formulate de apelant, precum si la motivele de ordine publica.

Instanta de apel nu poate proceda la o noua judecata, decat in limitele aratate mai sus. Or, in speta dedusa judecatii, instanta de apel a depasit aceste limite, incalcand astfel, asa cum am aratat, dispozitiile art. 295 Cpc.

Or, in conditiile in care instanta de apel, din oficiu, ar fi apreciat ca exista motive de ordine publica ce ar fi avut ca efect diminuarea sumei acordate de instanta de fond, trebuia, pe de o parte, sa le puna in discutia contradictorie a partilor si, pe de alta parte, sa le identifice si sa le expliciteze separat in Decizia pronuntata.

Asa cum am aratat in concluziile scrise, nu exista motive de ordine publica de natura a avea incidenta asupra cuantumului daunelor morale, iar apelantul nu a criticat si nici nu a motivat o eventuala critica in ceea ce priveste aceasta reducere.

Or, asa cum in mod constant s-a pronuntat chiar Curtea de Apel Bucuresti, judecata apelului este limitata de doua reguli, prima fiind aceea ca efectul devolutiv al apelului vizeaza numai acele probleme de fapt si de drept care sunt criticate de apelant, iar cea de-a doua regula se refera la faptul ca apelul vizeaza numai ceea ce s-a judecat de prima instanta, instanta de apel fiind tinuta in concret ori a constata indeplinirea conditiilor raspunderii civile delictuale si a dispune respingerea apelului si obligarea paratei la plata sumei de un milion de euro daune morale, ori a constata neindeplinirea conditiilor de la art. 998-999 Cod civil vechi si a dispune admiterea apelului si exonerarea paratei de la plata acestei sume".

*Cititi aici motivele de recurs formulate de avocatul Viorel Pislaru

*Cititi aici Decizia nr. 301A/27.11.2013 a Curtii de Apel Bucuresti

Comentarii

# carcotas date 22 June 2014 13:39 +4

Accident in decembrie 2006 iar Parchetul Judecatoriei Brasov da nup-ul final abia in 2011. De ce-o fi avut nevoie de atat timp? Daca in civil CNADR-ul a fost obligat la plata daunelor, inseamna ca sunt probe de culpa, asa ca macar o neglijenta in serviciu ca fapta penala tot s-a savarsit. Si in alta ordine de idei, sa mai vad de-acuma argumente precum imbogatirea fara just temei pentru sume de 100.000 euro

# Avocati tocmiti pe baza de comision si rudenie date 23 June 2014 20:25 +2

Practica face cinste justitiei, sa cante si pasarica nu numa cioata lui Ciomu! Parata oare nu afla avocatii versati sa rastoarne subrezenia? Se pare ca tot comisionu a fost rectangular, precum cocoselu lu ala castrat de nea ciomu Una peste alta nu importa cum, important este c'a mers. Incercati ba si voi

# Avocati tocmiti pe baza de comision si rudenie date 23 June 2014 20:32 0

Practica face cinste justitiei, sa cante si pasarica nu numa cioata lui Ciomu! Parata oare nu afla avocatii versati sa rastoarne subrezenia? Se pare ca tot comisionu a fost rectangular, precum cocoselu lu ala castrat de nea ciomu Una peste alta nu importa cum, important este c'a mers. Incercati ba si voi

# unul din lumea cea mare date 22 June 2014 14:02 -1

nu stiu daca/si aduce aminte cineva dar I/AM BLESTEMAT PE JUDECATORI SA LI SE INTIMPLE SI LOR SI RUDELOR LOR DE GRADUL 1 CE LI S/E INTIMPLA ROMANILOR PE,, SOSELE,, INCA DE LA ACCIDENTUL FACUT DEala DE LA PCIRCOTASI(nu/mi aduc aminte numele).sa dea dzeu sa aibe si ei asemenea accidente si sa primeasca ce decizii dau ei.nenorocitii astia din justitie sa primeasca un milion la 20 si ceva de ani pentru o mina amputata sau 100 de mii de euro pentru o viata(ca deh imperiul raului ia 300 de mii pentru o gratiere si SE FAC CA NU VAD DECIT ,,SANTAJ,,) NAPIRCILE SI VIPERELE DRACULUI!!!!!!!!!!

# Socola sau Poiana? date 23 June 2014 20:30 +2

Injuratura e frate cu prostia,  sau cu nebunia, cine stie?!

# Stelian Ene date 23 June 2014 00:24 +3

Dincolo de chestiunile tehnice ale speței, mi se pare că se instituie un precedent foarte periculos. Acolo am avut un ELEMENT DE PROTECȚIE care a funcționat defectuos. În absența acelui parapet, mașina ar fi căzut în râpă, putând lovi orice alt obiect, un copac etc. De regulă acești parapeți sunt montați pentru a împiedica răsturnarea vehicului în prăpastie, eveniment cu repercursiuni mult mai grave, inclusiv decesul ambilor participanți. Parapetul nefuncțional se afla ÎN AFARA SUPRAFEȚEI carosabile și nu prezenta nici un pericol, în sine. Pericolul a apărut când mașina victimei a ieșit de pe drum și a izbit violent parapetul, condiții în care orice obiect din apropierea drumului poate deveni periculos: un gard, o bornă, un copac, etc. Cu alte cuvinte, prin această sentință se impune funcționarea PERFECTĂ a oricăror protecții și bariere menite să impiedice prăbușirea în prăpastie. Reacția rațională a administratorilor de drum: demontarea parapeților, care nu sunt impuși prin lege.

# Abc date 23 June 2014 16:39 -1

Atentie, parapetul nu a functionat defectuos, era INSTALAT defectuos. Nu cred deci ca se impune FUNCTIONAREA perfecta a parapetilor, ci MONTAREA lor perfecta („regulamentara”). Iar in speta, din ce inteleg, parapetul nu era montat bine, altfel nu aveau loc urmarile respective. Pericolul era latent, existent din momentul montarii deficitare. Pe de alta parte, daca, de exemplu, urmarea era produsa de o bucata din gardul lui nea' Gicu (care are casa pe marginea drumului), el nu putea fi tras la raspundere, deoarece el nu era obligat (in limite rezonabile) sa-si faca gardul in asa fel incat sa asigure siguranta traficului.

# Stelian Ene date 23 June 2014 22:39 0

Concret, care e regulamentul care a fost încălcat, și unde în lege se face referire la el, astfel încât să putem vorbi despre o obligație de a face ? Pericolul este latent doar în măsura în care montarea parapetului, la anumite standarde, este o obligație legală sau contractuală a administratorului de drum. Altfel, e nimic diferit de cotețul de găini al lui nea Gigu, și nu poate atrage răspunderea, vina pentru urmările accidentului aparținând în totalitate autorului (care neavând 1 milion de euro, nu prezintă interes pentru avocați). Dacă obligația de a monta parapet nu există, reacția normală a administratorilor în fața unei asemenea sentințe este să demonteze parapeții, în loc să riște orice răspundere dacă s-ar demonstra ulterior că "n-au fost montați corect". Adică pericolul crește.

# gicu date 25 June 2014 08:05 0

Legea 10/1995?

# ADEVARUL date 23 June 2014 01:38 -1

EU MĂ TOT MIR CĂ LA CRAIOVA BASISMUL NU SE POATE IMPUNE,FIIND NECESARĂ INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR SPECIFICE CLANURILOR MAFIOTE JUDICIARE BASISTE,PE ACEST FOND AL MIRARII VA SPUN SI VOUA CARE V-ATI OCUPAT DE CAZUL FETEI BRAVO,MAI RAMANEA CA ULTIMA INSTANTA A PROSTIEI AVOCATESTI SA FIE INVOCATA POSIBILITATEA DE A-I CRESTE MANA LA LOC,AVOCATI HANDICAPATI,INCA O DATĂ MĂ MIR CĂ SE POATE JUDECA IN ROMÂNIA,DESI BLOCAJUL JUSTITIEI ESTE MAJOR,FRĂNELE BĂSISTE INCETINESC CAT SE POATE BUNUL MERS AL JUSTITIEI :zzz

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 6.05.2025 – CSM o lalaie cu dosarul Gorghiu. Pleaca judecatoarea care l-a fericit pe „Portocala”

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva