Cel mai tanar senator din Parlamentul Romaniei, Alfred Laurentiu Mihai (foto), a initiat un proiect de lege inedit pentru modificare Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, care sa ajute Statul roman la recuperarea mai facila a prejudiciului cauzat intr-un dosar penal. Este vorba despre un proiect de lege care prevede ca in Codul penal, dupa art. 152 sa fie introdus un nou articol, 152 indice 1 privitor la regretul efectiv. In esenta, articolul propus de senatorul independent prevede ca o persoana care se autodenunta cu privire la savarsirea unei infractiuni pe care a savarsit-o si care regreta sincer comiterea acesteia si isi recunoaste vinovatia, asumandu-si intreptarea in totalitate a pagubei produse sa beneficieze de liberarea de raspundere penala. Acest articol, daca va fi adoptat de Camera Deputatilor, care este for decizional, ar urma sa se aplice in principal in cazul infractiunilor de ordin economic, precum spalarea de bani sau evaziunea fiscala, si oricaror altor infractiuni care nu prevad inchisoare mai mare de 7 ani. O conditie esentiala in proiectul de lege se refera la faptul ca o persoana care a savarsit o infractiune poate beneficia de regretul efectiv daca “s-au consumat cel mult 2/3 din termenul de prescriptie a raspunderii penale”.

Practic, cei care recunosc comiterea unei fapte si se angajeaza sa repare prejudiciul vor evita un intreg circuit procesual penal care, in fond, ar avea acelasi rezultat. Numai ca, spre deosebire de prezent nu se vor mai putea face defilari de catuse in fata presei pe suspiciuni rezonabile oricarei persoane pentru fapte comise in urma cu cativa ani.

Senatorul Mihai isi justifica proiectul de lege prin faptul ca in tara noastra 1 din 4 romani a fost implicat intr-un dosar penal, dar si prin faptul ca Romania se afla pe locul 5 in anul 2014 la numarul de plangeri inregistrate la CEDO, unele dintre cele mai frecvente cauze aflate pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului fiind durata procedurilor judiciare si neexecutare hotararilor judecatoresti definitive. In acest context, Mihai arata in expunerea sa de motive ca in anul 2014 CEDO a pronuntat 87 de condamnari impotriva Romaniei, cu o valoare a daunelor de 1,5 milioane euro, iar in anii urmatori valoare daunelor a fost considerabila.

Senatorul Aflred Mihai arata ca in acest context se impune sa se puna accentul pe justitia restaurativa care priveste printre altele si recuperarea prejudiciilor sau repararea daunelor. Or, propunerea ca in Codul penal sa fie introdusa notiunea de regret efectiv implica automat si repararea prejudiciului de catre cel care recunoaste ca a savarsit fapta si regreta acest lucru, asumandu-si consecintele.

Iata pasaje din expunerea de motive a senatorului independent Alfred Mihai:

“Modelul justitiei restaurative se bazeaza pe ideea repararii prejudiciului cauzat victimei, care nu rareori, este neglijata sau chiar victimizata in cadrul sistemului de justitie. Chiar daca infractorului i se aplica o pedeapsa, fie si una privativa de libertate, cu executare, acest fapt nu diminueaza prejudiciile cauzate, oricat de aspra ar fi sanctiunea aplicata infractorului.

In cazul justitiei restaurative infractiunea nu mai este vazuta ca o violare a legilor, a Statului, ci ca un prejudiciu produs persoanelor si comunitatii. Daca in cadrul sistemului penal traditional victimele si daunele se afla pe plan secundar, in cadrul justitiei restaurative victimele si daunele au rol central iar infractorii sunt tratati intr-o maniera mult mai adecvata nevoilor lor.

Justitia restaurativa pune accent pe responsabilizarea infractorilor si pe reaparatia pe care acestia o pot oferi – recuperarea prejudiciilor/repararea daunelor. In acelasi timp, este preocupata de reintegrarea sociala a acestora atat din punct de vedere uman cat si a modalitate concreta de a se evita recidiva.

Conceptul regret efectiv se concretizeaza prin comportamentul benevol si efectiv al persoanei care a savarsit o infractiune pentru prima oara, denuntandu-si fapta organelor abilitate, dorind in aces fel sa contribuie la aflarea si descoperirea infractiunii sale. Persoana care a savarsit infractiunea, aflandu-se in starea de regret efectiv, intreprinde actiuni ferme spre repararea prejudiului moral sau material cauzat de infractiune sau prin compensarea valorii acestui prejudiciu in alt mod.

Savarsirea unei infractiuni pentru prima data este o conditie esentiala a regretului efectiv, acest lucru subliniaza in mod evident conditia unui comportament lipsit de infractiuni sau in cazul cand nu mai exista antecendente penale pentru o infractiune savarsita anterior.

Persoana care a savarsit infractiunea trebuie sa isi denunte infractiunea savarsita, in mod benevol si nemijlocit. Acest lucru trebuie realizat pana la descoperirea comiterii infractiunii catre organele abilitate.

Denuntandu-si infractiunea, persoana care a savarsit-o, regreta sincer comiterea acesteia, recunoscandu-si in acest fel vinovatia.

Infractorul contribuind in mod efectiv la descoperirea infractiunii, va ajuta in mod activ organele de urmarire penala, furnizand catre acestea informatii necunoscute pana la acel moment in legatura cu infractiunea. Acest gen de informatii pot face referire la activitatile infractiunii savarsite de catre infractor, dar si la activitatile unor posibili complici.

Regretul efectiv se eprima si prin repararea prejudiciului cauzat sau prin compensarea acestuia in forma baneasca sau in alta forma, prin trecerea bunurilor si mijloacelor proprii ale infractorului in proprietatea partii vatamate.

Consideam a fi binevenita includerea 'regretului efectiv' in Codul penal, deoarece prin regret si repararea prejudiciului cauzat, infractorul demonstreaza ca doreste sa reduca gradul de pericol social prezentat in trecut.

Liberarea de raspundere penala in legatura cu 'regretul efectiv' stimuleaza comportamentul viitor pozitiv al infractorului, fiind perceputa de catre acesta drept motiv de corectare”.

Potrivit Proiectului de Lege pentru completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, in sensul ca dupa art. 152 sa mai fie adaugat un articol, art. 152 indice 1 care sa aiba urmatorul cuprins:

Regretul efectiv:

(1) Regretul efectiv inlatura raspunderea penala.

(2) Regretul efectiv intervine daca se intrunesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) de buna voie, persoana care a savarsit pentru prima oara o infracatiune denunta comiterea acesteia, recunoscandu-si vinovatia;

b) prin denunt, persoana care a savarsit infractiunea contribuie in mod efectiv la descoperirea faptei;

c) de la momentul savarsirii infractiunii s-au consumat cel putin 2/3 din termenul de prescriptie a raspunderii penale;

d) persoana care a savarsit infractiunea repara prejudiciul cauzat de infractiune sau compenseaza valoarea prejudiciului in alt mod;

e) persoana cae a savarsit infractiunea contribuie la stabilirea imprejurarilor savarsirii acesteia in aflarea adevarului.

(3) Actiunea penala se pune in miscare din momentul cand sunt intrunite conditiile prevazute la alin. (2) lit. a), b) si c) pana la data la care sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (2) lit. d) si e).

(4) Se va tine seama de eforturile depuse de infractor pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii precum si de conduita avuta anterior savarsirii infractiunii.

(5) Valoarea prejudiciului mentionat la alin. (2) lit d) este stabilit prin hotarare judecatoreasca.

(6) Regretul efectiv nu se aplica in cazul savarsirii urmatoarelor infractiuni: contra persoanei, viol ,actul sexual cu un minor, racolarea minorilor in scopuri sexuale, talharie, furt calificat, piraterie, infractiuni contra sigurantei publice, infractiuni contra sanatatii publice, infractiuni contra libertatii religioase si respectului datorat persoanelor decedate, contra securitatii nationale, contra capacitatii de lupta a fortelor armate, infractiunilor de genocid, contra umanitatii si de razboi, a infractiunilor privind frontiera de stat a Romaniei, a infractiunilor la legislatia privind prevenirea si combaterea terorismului, a infractiunilor privitoare la nerespectarea regimului materiilor explozive, materiilor nucleare sau al altor materii radioactive, privind regimul juridic al drogurilor, privind regimul juridic al precursorilor de droguri, privind activitatile aeronautice civile si cele care pot pune in pericol siguranta zborurilor si securitatea aeronautica, privind protectia martorilor, privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii, a celor privind traficul de organe, tesuturi sau celule de origine umana, privind prevenirea si combaterea pornografiei si a celor la regimul adoptiilor".

*Cititi aici proiectul de lege

*Cititi aici expunerea de motive