23 April 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

GAINARIA LUI MUSTA – Tribunalul Timis confirma ca medicul Virgil Musta, apostol al vaccinarii anti-Covid, a comis faptele pentru care DNA l-a trimis in judecata. Musta si-a pus asistentele de la spital sa lucreze la firma sa, in timpul programului, dar instanta i-a dat achitare: “Desi faptele sunt reprobabile, in special cele ale inculpatului Musta, ele nu se circumscriu laturii penale ale infractiunilor, ci unor eventuale abateri disciplinare” (Sentinta)

Scris de: George TARATA | pdf | print

18 February 2024 12:02
Vizualizari: 3061

Sentinta rusinoasa pentru medicul Virgil Musta (foto) de la Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie Dr. Victor Babes Timisoara, unul dintre apostolii vaccinarii anti-Covid, trimis in judecata de DNA, in 2022, pentru instigare la abuz in serviciu cu obtinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Desi este una de achitare, sentinta Tribunalului Timis confirma gainaria pusa la cale de Musta. Mai exact, instanta a stabilit ca Musta a comis faptele de care DNA l-a acuzat, dar a constatat ca acestea nu se circumscriu laturii penale ale infractiunii pentru care medicul a fost trimis in judecata, astfel ca nu se poate pronunta o solutie de condamnare.


 

Tribunalul Timis a hotarat prin sentinta nr. 84 din 8 februarie 2024, pronuntata in dosarul 5306/30/2022, achitarea lui Virgil Musta pentru instigare la abuz in serviciu, in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedura penala - “fapta nu este prevazuta de legea penala”. Solutii de achitare, pe acelasi temei, au fost pronuntate si fata de ceilalti inculpati din dosar. Este vorba despre Diana Luminita Manolescu (director medical al spitalului) si Maria Diana Albu (asistent medical coordonator) – ambele acuzate de abuz in serviciu, si Dana Mihaela Paica (medic la o societate medicala controlata de Musta) – acuzata de instigare la abuz in serviciu.

Pe scurt, cazul este urmatorul, asa cum a fost prezentat de DNA:

In perioada 21 iulie - 09 noiembrie 2020, inculpatul Musta Virgil Filaret, cu intentie, ar fi determinat trei asistente medicale sa presteze servicii medicale in beneficiul societatii la care el era asociat, in timp ce acestea se aflau in exercitarea atributiilor de serviciu la unitatea publica, respectiv Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie Dr. Victor Babes Timisoara.

Folosindu-se de influenta pe care o avea in calitatea sa de medic sef de sectie, inculpatul le-ar fi determinat pe cele trei asistente, in mod direct sau prin intermediul inculpatei Paica Dana Mihaela, sa preleveze probe biologice in vederea depistarii infectiei cu virusul SARS CoV-2, sa incaseze contravaloarea testelor RT-PCR si sa elibereze bonuri fiscale in beneficiul societatii comerciale private la care acesta era asociat (utilizand o casa de marcat mobila).
Desi zilnic, in intervalul orar 07:00-10:00, ar fi prestat servicii medicale pentru societatea comerciala mentionata, cele trei asistente ar fi incasat integral drepturile salariale platite de spital.

La instigarea inculpatului Musta Virgil Filaret, in calitatile lor de director medical, respectiv asistent medical coordonator al Ambulatoriului de Boli Infectioase, inculpatele Manolescu Diana Luminita si Albu Maria Diana, si-ar fi incalcat atributiile de serviciu in sensul ca nu au facut niciun demers pentru constatarea abaterilor disciplinare si aplicarea sanctiunilor corespunzatoare sau, dupa caz, sesizarea Comisiei de cercetare disciplinara in vederea sanctionarii celor trei asistente medicale. Mai mult, inculpata Albu Maria Diana ar fi intocmit iar inculpata Manolescu Diana Luminita ar fi aprobat foile colective de prezenta in continutul carora au fost evidentiate formal orele lucrate de cele trei asistente.

Astfel, inculpatul Musta Virgil Filaret le-ar fi determinat pe cele trei asistente sa isi incalce atributiile de serviciu reglementate de dispozitiile din Codul Muncii, Regulamentul intern al spitalului si fisa postului”.

Asadar, Musta a fost trimis in judecata pentru ca a pus trei asistente de la spital sa lucreze la clinica sa medicala, in timpul programului de la spital si acestea fiind platite in continuare de catre spital integral. Acelasi Musta le-ar fi instigat pe cele doua sefe de de la spital (directoarea medicala si asistenta coordonatoare) sa inchida ochii la ce faceau asistentele are prestau la clinica medicului.


Doua motive de achitare


Doua au fost motivele pentru care medicul Virgil Musta a primit achitare. Concret, Tribunalul Timis a stabilit ca cele trei asistente (care au primit clasare pentru abuz in serviciu din partea DNA) nu au incalcat legislatia primara, astfel ca nu se poate retine infractiunea de abuz in serviciu, fiind vorba mai degraba de raspundere disciplinara. Iar daca acestea nu au comis infractiunea de abuz in serviciu, nu se poate retine nici in sarcina lui Musta comiterea infractiunii de instigare la abuz in serviciu.

In ceea ce priveste fapta lui Musta de instigare a sefelor din spital sa nu sesizeze comisia de disciplina pentru sanctionarea asistentelor si sa mentioneze in fals in foile de prezenta ca acestea au lucrat orele prevazute de program, Tribunalul Timis a constatat ca nu exista a existat nicio proba care sa demonstreze vreo actiune sau activitate concreta a lui Virgil Musta de instigare a celor doua sefe din spital.

Totusi, chiar daca a dispus achitarea medicului Musta, Tribunalul Timis face o constatare cat se poate de rusinoasa pentru acesta, din punctul nostru de vedere. Mai exact, instanta confirma ca Musta a comis niste fapte reprobabile, dar care nu sunt unele penale: “Tribunalul, fata de toate cele de mai sus retinute, apreciaza ca desi faptele inculpatilor, astfel cum au fost descrise in rechizitoriu, sunt reprobabile, in special cele ale inculpatului Musta Virgil Filaret, ele nu se circumscriu laturii penale ale infractiunilor pentru care au fost trimisi in judecata, ci unor eventuale abateri disciplinare de la contractul de munca, respectiv a unor activitati defectuoase in exercitarea functiilor de management/conducatori in care au fost numiti, iar restabilirea si reglarea relatiilor sociale de la locul de munca, in aceasta situatie, se poate asigura prin mijloace mai putin coercitive, respectiv cele privind raspunderea disciplinara/contractuala/manageriala”.

Decizia definitiva in dosar va fi pronuntata de Curtea de Apel Timisoara.


Prezentam fragmente din sentinta Tribunalului Timis de achitare a medicului Virgil Musta (atasata integral la finalul articolului):


“Fata de situatia de fapt mai sus retinuta in sarcina inculpatului Musta Virgil Filaret de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie prin rechizitoriul nr. ###/P/2020, Tribunalul constata ca este incident cazul de achitare prevazut de art. 16 alin. 1 lit. b Cpp. Sintetizand, inculpatul a fost trimis in judecata intrucat le-ar fi instigat pe cele trei asistente medicale ######## ########, #### ### si ######## Velemirca sa comita infractiunea de abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 C.pen.

Plecand de la situatia de fapt retinuta mai sus, instanta constata, in primul rand, ca martorele ######## Velemirca, #### ### si ######## ######## nu au savarsit infractiunea de abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 C.pen., pentru care s-au facut cercetari in dosarul penal nr. ###/P/2020 al Directiei Nationale Anticoruptie, intrucat nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii. Chiar daca prin rechizitoriul nr. ###/P/2020 emis la data de 23.11.2022 de catre Directia Anticoruptie, s-a dispus fata de cele trei asistente medicale clasarea cauzei, in considerarea faptului ca ar fi fost constranse moral sa comita infractiunea pentru care au fost cercetate, fiind astfel incident cazul de clasare prev. de art. 16 alin. 1 lit. d Cpp rap. la art. 25 C.pen, Tribunalul apreciaza ca temeiul in baza caruia Parchetul a dispus solutia de netrimitere in judecata nu are putere de lucru judecat in fata instantei. Cu toate ca, in procedura judecarii pe fond a cauzei penale nr. ###/P/2020, nu se poate interveni asupra temeiului de drept al clasarii dispuse prin acelasi rechizitoriu fata de cele trei asistente medicale, instanta poate, in concret, sa analizeze daca fapta martorelor ######## Velemirca, #### ### si ######## ######## intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni de abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 C.pen, intrucat acest aspect are o influenta determinata asupra faptei retinute in sarcina inculpatului Musta Virgil Filaret.

Instanta, in rationamentul juridic pe care il va face, va porni de la definitia abuzului in serviciu prevazut la articolul 297 alin. 1 Cpen, in vigoare la data savarsirii presupusei infractiuni, va analiza jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale si, totodata, forma actuala a definitiei abuzului in serviciu, ca urmare a modificarilor legale ce au intervenit pana in prezent.

Potrivit art. 297 alin. 1 Cpen., in forma prevazuta la data comiterii faptei retinute in sarcina inculpatului, abuzul in serviciul era definit ca 'fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice'. Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 405/2016, s-a constatat ca art. 297 alin. 1 din C.pen sunt constitutionale in masura in care prin sintagma 'indeplineste in mod defectuos' din cuprinsul acestora se intelege 'indeplineste prin incalcarea legii'.

(...)

In forma actuala, Codul penal defineste infractiunea de abuz in serviciu prev. de art. 297 C.pen ca 'fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act prevazut de lege, o ordonanta a Guvernului, o ordonanta de urgenta a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptarii, avea putere de lege ori il indeplineste cu incalcarea unei dispozitii cuprinse intr-un astfel de act normativ, cauzand astfel o paguba ori o vatamarea a drepturilor sau intereselor legitime ale unei peroane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste'.

Asadar, in aplicarea deciziei Curtii Constitutionale, dar si a actualei legislatii, pentru a stabili daca suntem in prezenta unei neindepliniri sau incalcari de catre un functionar a unui act ce intra in atributiile sale de serviciu, trebuie constatat daca aceasta atributie este prevazuta expres in legislatia primara – legi si ordonante ale Guvernului.

In prezenta cauza, instanta observa ca, la retinerea in sarcina inculpatului Musta Virgil Filaret a infractiunii pentru care a fost trimis in judecata, organele de urmarire penala, prin actul de sesizare a instantei, au avut in vedere incalcarea de catre cele trei asistente ######## Velemirca, #### ### si ######## ######## a dispozitiilor art. 37, art. 39 alin. 2 lit. a, b, c, d, g, art. 241 si art. 242 din Codul muncii, art. 13 lit. i si l, art. 15 si art. 59 alin. 2 lit. a, b, c, d, k, s din Regulamentul intern al spitalului.

Sub un prim aspect, Tribunalul constata ca dispozitiile art. 37 din Codul muncii, se refera la modul in care sunt stabilite relatiile dintre angajator si salariat, iar dispozitiile art. 241 si 242 din Codul muncii prevad modalitatea de intocmire a regulamentului de ordine interioara si categoriile de dispozitii pe care acesta il cuprinde si nicidecum obligatii pe care ar trebui sa le respecte vreuna dintre martorele ######## Velemirca, #### ### si ######## ########. De asemenea, cu referire la dispozitiile art. 39 alin. 2 lit. a, b, c, d si g din Codul muncii, se constata ca dispozitiile invocate ca fiind incalcate nu prevad vreo obligatie concreta in sarcina martorele ######## Velemirca, #### ### si ######## ########. Potrivit art. 39 alin. 2 lit. a, b, c, d si g din Codul muncii, salariatul are obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului, de a respecta disciplina muncii, prevederile din regulamentul intern, contractul colectiv de munca si contactul individual, obligatia de fidelitate si alte obligatii prevazute de lege sau de contractele de munca aplicabile.

Astfel, textul retinut de parchet ca reprezentand legislatia primara incalcata si care ar sta la baza retinerii infractiunii de abuz in serviciu, prevede obligatii cu caracter general, a tuturor salariatilor din #######, de a-si indeplini indatoririle de serviciu cu profesionalism si in conformitate cu legea, precum si obligatia acestora de a se abtine de la orice fapta prin care ar putea crea prejudicii angajatorului. Aceasta obligatie este reglementata in vederea asigurarii indeplinirii de catre salariatii din #######, cu corectitudine, profesionalism si probitate, a atributiilor ce le revin, neputand constitui per se un 'suport' al infractiunii de abuz in serviciu, ci potentiale prevederi de raportare a normelor ce reglementeaza infractiunea anterior mentionata, condamnarea unei persoane, ca urmare a incalcarii lor, pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu urmand a se materializa in urma constatarii de catre organele judiciare, in concreto, a indeplinirii conditiilor prevazute de lege, respectiv sa cauzeze o paguba sau o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, sa fie savarsite cu intentie directa sau indirecta si sa prezinte un anumit grad de pericol pentru valorile sociale ocrotite prin normele juridice de incriminare a abuzului in serviciu, de natura a atrage raspunderea penala a salariatului, si nu angajarea altei forme de raspundere juridica.

In ceea ce priveste incalcarea atributiilor de serviciu prevazute la art. 13 lit. i si l, art. 15 si 59 alin. 2 lit. a, b, c, d, k si s din Regulamentul intern al spitalului de catre martorele ######## Velemirca, #### ### si ######## ########, se constata ca legislatia incalcata este secundara, iar legislatia primara, in baza careia sunt emise (art. 39 a, b, c, d si g din Codul muncii) nu este explicita, neechivoca si detaliata cu suficienta precizie. Astfel, daca legea menita sa completeze norma in alb este la fel de putin preciza ca aceasta din urma, elementul completator va fi preluat, in realitate, direct din actul normativ de forta juridica inferioara, ceea ce aduce norma penala in zona riscului de neconstitutionalitate.

In continuare, daca s-ar considera ca ar putea interveni raspunderea penala a asistentelor ######## Velemirca, #### ### si ######## ######## pentru ca acestea nu au realizat norma de munca, nu au respecta disciplina muncii, prevederile din ROI, cea de fidelitate sau alte obligatii prevazute de lege sau contractul de munca (la modul general), practic ar fi imposibila delimitarea raspunderii acestora de celelalte forme de raspundere juridica. Dupa cum s-a aratat, o interpretare in sensul ca textele legale retinute de Pachet ar reglementa atributii de serviciu susceptibile de a conduce la retinerea infractiunii prev. de art. 297 C.pen., ar conduce, cel putin prin prisma elementului material, la o imposibilitate de a stabili care fapte sunt apte sa atraga raspunderea penala si care sunt apte sa atraga alte forme de raspundere, deoarece specific raspunderii juridice (indiferent de forma pe care o imbraca) este faptul ca functionarul nu isi desfasoara activitatea cu respectarea programului de munca, a obligatiei de fidelitate, cele din contractul de munca sau alte obligatii. Or, tocmai imposibilitatea delimitarii raspunderii penale de celelalte forme de raspundere a determinat Curtea Constitutionala sa admita exceptia de neconstitutionalitate a art. 297 C.pen. (a se vedea paragrafele 76-80 din Decizia nr. ###/2016).

Tribunalul constata ca incalcarea unor dispozitii legale formulate in termeni de maxima generalitate, precum cele prezentate anterior, nu pot constitui temei pentru retinerea infractiunii de abuz in serviciu. In baza argumentelor mai sus mentionate, instanta apreciaza ca niciunul dintre textele legale invocate de catre procuror (art. 37, 39 alin. 2 lit. a, b, c, d, g art. 241, 242 din Codul muncii, art. 13 lit. i, si l, art. 15, 59 alin. 2, lit. a, b, c, d, k, s din Regulamentul intern al spitalului) nu pot conduce la retinerea infractiunii de abuz in serviciul pentru martorele ######## Velemirca, #### ### si ######## ########, intrucat fapta nu este prevazuta de legea penala, conform art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedura penala.

Mai mult, din actele dosarului ar rezulta ca, in medie, fiecare asistenta in intervalul orar 07:00-10:00, pe langa indeplinirea atributiilor de serviciu (prelevare probe de la definitiile de caz), ar mai fi prelevat si probe de la aproximativ 9-10 pacienti pe zi, care nu indeplineau criteriile definitiei de caz, in favoarea societatii ########## SRL (1530 de teste/80 de zile lucratoare/ 2 (doua asistente pe tura).

Pe langa consideratele de mai sus, in sensul ca dispozitiile invocate ca fiind incalcate nu prevad vreo obligatie concreta in sarcina asistentelor reglementate in legislatia primara, instanta mai constata, in acord cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 405/2016 ca raspunderea penala trebuie sa fie ultima ratio, iar legea penala sa fie singura in masura sa atinga scopul urmarit, iar alte masuri de ordin civil, disciplinar, administrativ sa fie improprii acestuia deziderat.

Astfel, intre diferitele forme ale raspunderii juridice exista numeroase intrepatrunderi care se concretizeaza in scopul lor comun, si anume determinarea unui comportament activ al membrilor societatii, comportament care sa contribuie la apararea si dezvoltarea continua a valorilor si raporturilor sociale ocrotite de lege. Fiecare forma a raspunderii juridice indeplineste cumulativ functia educativa si preventiva, insa modalitatea in care este influentat comportamentul social al oamenilor este diferita, in functie de importanta valorilor sociale ocrotite din punct de vedere juridic si de consecintele care decurg din incalcarea acestora. Atat raspunderea disciplinara, cat si raspunderea penala intra in actiune ca urmare a comiterii unei fapte ilicite, care aduce atingere unor valori sociale legitime. Raspunderea disciplinara se distinge totusi de raspunderea penala. Intr-adevar, cea dintai are la baza incheierea unui contract individual de munca si, implicit, apara o ordine sociala determinata, cu caracter specific, cea a relatiilor de munca si de productie la nivelul unitatilor, pe cata vreme cea de-a doua, avand o natura legala, apara relatii si valori, considerate ca primordiale la nivelul intregii societati: suveranitatea, independenta si unitatea statului, persoana si drepturile acesteia, proprietatea, precum si intreaga ordine de drept. ####, sub aspectul obiectului, exista o asemanare in ceea ce priveste natura sa generica – apararea unei ordini sociale prestabilite, intr-o anumita zona de activitate – dar exista si o deosebire calitativa, atat cu privire la felul, specificitatea si importanta relativa a relatiilor ocrotite, cat si in ceea ce priveste intinderea ariei de aplicatiune a raspunderii.

(...)

Fata de situatia de fapt efectiv retinuta prin rechizitoriu, respectiv prelevarea de probe biologice de catre asistentele medicale ######## ########, #### ### si ######## Velemirca, in perioada 21 iulie - 09 noiembrie 2020, in intervalul orar 07:00-10:00, de la aproximativ 9/10 persoane pe zi, ce nu corespundeau definitiei de caz, instanta apreciaza ca fapta s-ar circumscrie unei posibile abateri disciplinare si nu unei infractiuni de abuz in serviciu, normele privind tragerea la raspundere disciplinara putand atinge scopul urmarit, acela de a asigura disciplina in relatiile de munca si de productie la nivelul unitatilor sanitare. Pe cale de consecinta, Tribunalul apreciaza ca fapta retinuta in sarcina martorelor ######## ########, #### ### si ######## Velemirca pentru care s-a dispus o solutie de netrimitere in judecata, prin actul de sesizare al instantei, nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu prev. de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen, putandu-se retine in sarcina acestora o eventuala abatere disciplinara ce isi are izvorul in contractul de munca incheiat cu angajatorul.

Concluzia de mai sus, este extrem de importanta, intrucat inculpatul Musta Virgil Filaret a fost trimis in judecata, in considerare faptului ca le-a determinat pe cele trei asistente medicale sa isi incalce atributiile de serviciul prevazute la art. 37, art. 39 alin.2 lit. a, b, c, d, g, art. 241 si art. 242 din Codul muncii, art. 13 lit. i si l, art. 15 si art. 59 alin.2 lit. a, b, c, d, k, s din Regulamentul intern al spitalului, or, instigatorul va raspunde penal doar daca instigatul a comis cel putin o tentativa incriminata, conditie neintrunita in cauza, intrucat cele trei asistente nu au comis o infractiune pedepsita de legea penala, ci o eventuala abatere disciplinara de la contractul de munca. Drept urmare, Tribunalul constata ca se impune achitarea inculpatului ##### ###### ####### in baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cpp, pentru instigare la savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, fapta prev. de art. 47 C.pen rap. art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. (instigare asistente medicale), fapta pentru care a fost trimis in judecata neintrunind elementele constitutive ale infractiunii.

Al doilea act de instigare pentru care inculpatul Musta Virgil Filaret a fost trimis in judecata, se circumscrie determinarii inculpatelor ######### ##### ########, director medical si #### ##### #####, asistent medical coordonator al Ambulatoriului de Boli Infectioase din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie Dr.###### ##### Timisoara sa-si incalce la randul lor, cu stiinta, atributiile de serviciu (art.16, art. 40 alin.1 lit. d, e, art. 111, art. 247, art. 248, art. 250 si art. 251 din Codul muncii, art. 16, 20 si 58 din Regulamentul intern al spitalului si art. 136 din Regulamentul de organizare si functionare al spitalului privind atributiile asistentului medical sef/coordonator) si anume:

a) sa nu intreprinda niciun demers pentru constatarea abaterilor disciplinare si aplicarea sanctiunilor corespunzatoare sau, dupa caz, sesizarea Comisiei de cercetare disciplinara in vederea sanctionarii celor trei asistente medicale, care in timpul programului de lucru de 8 ore, nu si-au respectat obligatiile prevazute prin contractul individual de munca, regulamentul intern al spitalului si fisa postului, desi ######### ##### ######## si #### ##### ##### aveau la cunostinta de faptul ca, ######## ########, #### ### si ######## Velemirca, asistente medicale in cadrul Ambulatoriului de Boli Infectioase, angajate in baza contractelor individuale de munca (contractul individual de munca nr. 241 din 23.10.1996, modificat prin actul aditional nr.126/19.02.2007, contractul individual de munca nr. 195 din 29.03.2013 si contractul individual de munca nr.3 din 18.01.1998, modificat prin actul aditional nr.128/19.02.2007), in perioada 21 iulie -09 noiembrie 2020, in zilele lucratoare, timp de trei ore pe zi, in intervalul orar 07:00-10:00, au prestat servicii medicale (prelevare probe biologice in vederea depistarii infectiei cu virusul SARS CoV-2, incasare contravaloare test RT-PCR si eliberare bonuri fiscale utilizand o casa de marcat mobila pusa la dispozitie de M-Profilaxis) in beneficiul ## #-Profilaxis;

b) sa intocmeasca si, respectiv, sa aprobe foile colective de prezenta, in continutul carora au fost evidentiate formal orele lucrate de cele trei asistente si, care astfel l-au determinat pe managerul Spitalului Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie Dr.###### ##### Timisoara, doctor ###### ######## sa isi incalce atributiile de serviciu in calitate de ordonator de credite, prev. de art. 5 din Ordonanta nr.119/1999, privind controlul intern si controlul financiar preventiv, care, a dispus plata integrala a drepturilor salariale pentru cele trei asistente medicale in perioada 21 iulie 2020 – 09 noiembrie 2020.

Referitor la actiunile de determinare savarsite de inculpatul Musta Virgil Filaret, in raport de cele doua inculpate care aveau atributii in ceea ce priveste cercetarea disciplinara si sanctionarea celor trei asistente medicale, Parchetul retine ca acestea au constat in actiuni insinuoase, determinate de ascendentul moral pe care inculpatul l-ar fi avut asupra personalului medical, chiar si al directorului medical, astfel incat acesta sa nu intreprinda niciun demers privind cercetarea si sanctionarea cadrelor medicale aflate in subordine si care desfasurau activitati in beneficiul Profilaxis, respectiv, sa intocmeasca si sa aprobe foile colective de prezenta, care au stat la baza intocmirii statelor de plata. Totodata, Parchetul retine ca, desi nu a existat o solicitare verbala sau scrisa, in mod expres in sensul de a nu lua masurile legale fata de cele trei asistente medicale si de a intocmi si aproba foile colective de prezenta, prin modul in care inculpatul si-a exercitat influenta asupra cadrelor medicale din spital, le-a determinat inclusiv pe cele doua inculpate, in sensul celor aratate. S-a retinut ca datorita ascendentului moral pe care inculpatul Musta Virgil Filaret il avea asupra intregului corp medical al spitalului, precum si faptul ca acesta avea relatii stranse cu factori de decizie atat de la nivel national cat si la nivelul autoritatilor publice locale, cunoscand ca el era cel care a dispus ca asistente medicale sa presteze in beneficiul societatii la care era asociat servicii medicale in timpul programului de lucru, si tocmai pentru a nu intra in conflict cu acesta, inculpatele #### ##### ##### si ######### ##### ######## au ignorat cu desavarsire sa-si aduca la indeplinire atributiile de serviciu prevazute de legislatia primara. Tocmai pentru a nu genera un eventual conflict cu medicul Musta Virgil Filaret care se bucura de increderea autoritatilor publice, care aveau in subordine spitalul (Primaria municipiului Timisoara) si, eventual, sa-si piarda functiile de conducere pe care le ocupau la acel moment, cele doua inculpate, #### ##### ##### si ######### ##### ######## nu au intreprins niciun demers legal pentru sanctionarea celor trei asistente medicale si au procedat la intocmirea si aprobarea foilor colective de prezenta.

S-a retinut ca inculpata #### ##### #####, cunoscand ca cele trei asistente medicale aflate in coordonarea sa, in timpul programului de lucru prestau servicii medicale si in beneficiul societatii la care Musta Virgil Filaret era asociat, a intocmit foile colective de prezenta, pe care la randul sau, in cunostinta de cauza le-a aprobat si inculpata ######### ##### ########. Drept urmare, in baza acestor foi colective de prezenta au fost intocmite statele de plata aprobate de manager, care a si dispus plata integrala a drepturilor salariale cuvenite celor trei asistente medicale pentru perioada iulie-noiembrie 2020. Potrivit normelor legale, Parchetul sustine ca cele doua inculpate puteau si aveau posibilitatea sa constate si, dupa caz, sa sanctioneze disciplinar pe cele trei asistente medicale, care in timpul programului de lucru nu si-au respectat obligatiile prevazute in fisa postului, regulamentul intern si contractul de munca, fiind astfel incalcate dispozitiile art. 248, art. 250, art. 251 din Codul muncii si art. 16, art. 20, art. 58 din Regulamentul intern si art. 136 din Regulamentul de organizare si functionare a spitalului Totodata, s-a retinut ca prin intocmirea si avizarea foilor colective de prezenta care au stat la baza intocmirii statelor de plata, avizate de managerul ###### ########, acesta a fost determinat sa-si incalce atributiile de serviciu, in calitate de ordonator de credite, astfel cum sunt reglementate de dispozitiile art. 5 din O.G. nr.119/1999.

Sub aspectul situatiei de fapt mai sus prezentata, si cu care instanta este sesizata, apreciata de catre Ministerul Public ca s-ar circumscrie infractiunii de instigare la abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, fapta prev. de art. 47 C.pen rap. la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen., retinuta in sarcina inculpatului Musta Virgil Filaret, se constata ca sunt incidente dispozitiile art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cpp.

(...)

Se constata ca nu a existat o actiune sau o activitate concreta, obiectiva, determinata din partea inculpatului Musta Virgil Filaret de instigarea a inculpatelor ######### ##### ######## si #### ##### #####. Aceasta concluzie se deprinde atat din lecturarea rechizitoriului, dar si din probele administrate in cursul cercetarii judecatoresti.

Chiar in cuprinsul rechizitoriului, procurorul de caz retine la fila 103, alineatul 5, urmatoarele aspecte extrem de relevante cauzei: 'Desi nu a existat o solicitare verbala sau scrisa, in mod expres in sensul de a nu lua masurile legale fata de cele trei asistente medicale si de a nu intocmi si aproba foile colective de prezenta, prin modul in care inculpatului si-a exercitat influenta asupra cadrelor medicale din spital, le-a determinat pe cele doua inculpate, in sensul celor aratate'. Or, instanta apreciaza ca este de esenta retinerii participatiei penale sub forma instigarii ca inculpatul sa adreseze o solicitare verbala, o rugaminte, un gest determinant care sa induca inculpatelor ######### si #### convingerea de a comite presupusa infractiune pentru care au fost trimise in judecata. In lipsa unei minime comunicari intre inculpatul Musta si inculpatele ######### si #### sub aspectul neluarii unor masuri legale impotriva celor trei asistente si cu privire la completare foilor colective de munca, nu se poate crea acel ascendent care face ca vointa autorului sa fie abolita. Este adevarat ca este suficient pentru a se retine forma de participare a instigari sa existe insinuari, dar si acelea trebuie verbalizate sau expuse cu suficienta precizie pentru care autorul sa fie determinat in a comite infractiunea la care a fost instigat. Potrivit modului de operare, in speta ar exista o forma de instigare insidioasa sau ascunsa, deoarece instigatorul nu vrea sa-si dea in vileag rolul sau, insa, in mod abil, strecoara in mintea celui instigat gandul infractional si il face sa ia o hotarare in acest sens, lasand impresia ca nu aceasta este intentia sa. Cu toate acestea, din actele dosarului nu ar rezulta ca astfel de actiuni ar fi avut loc sau s-ar fi purtat discutii intre cei trei inculpati despre activitatea celor trei asistente. Instanta nu impartaseste opina Parchetului in sensul ca simplul ascendent moral, neurmat de vreo solicitare/rugaminte/verbalizare/gest chiar ascuns din partea inculpatul Musta Virgil Filaret adresat celor doua inculpate ar reprezenta actiuni insinuase care sa duca la retinerea infractiunii de instigare la abuz in serviciu. Mai mult, nici din probe nu a rezultat faptul ca inculpatul Musta Virgil Filaret le-ar fi solicitat celor doua inculpate sa nu ia masurile legale fata de cele trei asistente medicale si de a nu intocmi si aproba foile colective de prezenta, inculpatele ######### si #### declarand ca nu au existat presiuni, discutii, relatii conflictuale, alte actiuni desfasurate de catre inculpatul ##### care sa le determinare sa nu isi desfasoare conform legii activitatea medicala sau manageriala.

Pe langa argumentele de mai sus, se va impune achitarea inculpatului Musta Virgil Filaret si in considerarea faptului ca si fata de inculpatele ######### ##### ######## si #### ##### ##### instanta va dispune achitarea conform art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cpp, or, asa cum s-a mai precizat pentru ca instigatorul sa raspunda penal este necesar ca instigatul sa comita cel putin o tentativa incriminata, conditie neintrunita in cauza pentru motivele ce vor fi prezentate in continuare.

(...)

Tribunalul, fata de toate cele de mai sus retinute, apreciaza ca desi faptele inculpatilor, astfel cum au fost descrise in rechizitoriu, sunt reprobabile, in special cele ale inculpatului Musta Virgil Filaret, ele nu se circumscriu laturii penale ale infractiunilor pentru care au fost trimisi in judecata, ci unor eventuale abateri disciplinare de la contractul de munca, respectiv a unor activitati defectuoase in exercitarea functiilor de management/conducatori in care au fost numiti, iar restabilirea si reglarea relatiilor sociale de la locul de munca, in aceasta situatie, se poate asigura prin mijloace mai putin coercitive, respectiv cele privind raspunderea disciplinara/contractuala/manageriala”.


*Cititi aici integral sentinta Tribunalului Timis de achitare a medicului Virgil Musta

Comentarii

# Deci procurorii e magistrati fara stiinta dreptului.... date 18 February 2024 12:23 +2

Fara de educate juridica ajungi procuror, o dipoma trebuie numai ...fara stiinta. Chiar te incurca sa stii drept dava lucrezi la hacuit oameni. Reprobabil nu e infractiune...fantastic!!!!! Uau. Se reinventeaza roata ..

# UREKE date 18 February 2024 12:28 +1

Seamana mult cu faptele politicianului pe care gloata l-a condus in stil medieval in urlete si scuipaturi la Penitenciarul Rahova. Doar ca cele dpua femei de serviciu de la Protectia copilului - Alexandria au dat ilegal cu matura la Consiliul Judetean, adica tot la STAT , nu pe vreo proprietate a lui Dragnea. Judecatoarele lui Dragnea se consideră probabil cu constiinta impăcată, ca si restul po******tiunii care chiar crede ca Iliescu , Nastase si Dragnea au fost răi.PS. Pe vremea ciumei era mare concuremță care dintre fete să ”tragî un serios semnal de alarmă” : ”asistenta sefă” (hi,hi,hi) a lui Musta sau doctora aia de la Iasi care le dădea studentilor medicinisti note contra cost. Ultima a supravietuit - continua sa apara des la Antena 3 , desi nu e General .

# IoanaM. date 18 February 2024 12:29 +1

Dragnea, pentru fapte similare, a luat cu executare. Nu plang dupa Dragnea dar e cam mare diferenta in marea jurisprudenta atat de invocata .

# ttre date 18 February 2024 13:36 0

Pe Dragnea l-au condamnat pt exact aceeasi fapta.

# maxtor date 18 February 2024 17:13 +1

o fi fost INCITARE la abuz in serviciu?

# X date 19 February 2024 21:13 0

Daca acest medic trebuie sa meargă la inchisoare , cu portocala ce ar trebui sa se intample ? Cu Dragnea a fost totul politic , asa ca, lasati_o mai usor !

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 22.04.2024 – Procurorul care a invins DNA se vrea primar (Video)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva