13 noiembrie 2019

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

GATA CU AMENZILE DUPA URECHE – Avocatul Nicolae Traistaru a atacat la CCR art. 284 CPP privind amenda judiciara: „Genereaza incertitudine si neclaritate in privinta aplicarii dispozitiilor vizand calea de atac a contestatiei sau apelului... Lipsa dreptului la un recurs efectiv la judecarea cererii de anulare a amenzii judiciare, care nu are prevazut in art. 284 CPP un al doilea grad de jurisdictie, incalca dreptul fundamental al accesului liber la justitie si dreptul la un proces echitabil”

Scris de: Valentin BUSUIOC

13 octombrie 2019 10:20
Vizualizari: 3196

Serialul Luju.ro „Desteptii codurilor” s-ar putea imbogati cu un episod, in cazul in care Curtea Constitutionala a Romaniei va desfiinta articolul 284 din Codul de procedura penala privind amenda judiciara.


Nu mai devreme de vineri, 11 octombrie 2019, judecatorii Irina Raluca Badescu si Victor Ionut Voina de la Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti au admis cererea reputatului avocat Nicolae Traistaru (foto) de a sesiza CCR cu exceptia de neconstitutionalitate a articolului mentionat. Cererea avocatului a fost formulata intr-un dosar in care el insusi a primit amenda judiciara din cauza ca nu reusise sa ajunga la un termen de judecata in procesul fostului presedinte al Uniunii Generale a Industriasilor din Romania (UGIR-1903), Ioan Cezar Coraci. Lumea Justitiei va prezinta integral exceptia de neconstitutionalitate ridicata de maestrul Traistaru (aparatorul lui Coraci).

Articol de CPP scris cu picioarele

Doua sunt motivele pentru care avocatul Nicolae Traistaru a cerut sesizarea CCR privind neconstitutionalitatea articolului 284 din Codul de procedura penala:

- ambiguitatea textului de act normativ;

- lipsa caii de de atac pentru persoana careia ii este respinsa cererea de anulare sau reducere a amenzii judiciare. Astfel, petentul este lipsit de doua grade de jurisdictie, fapt ce contravine prevederilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

De altfel, o problema asemanatoare legata de gradele de jurisdictie l-a facut pe avocatul Adrian Toni Neacsu sa ridice o exceptie de neconstitutionalitate in luna martie (click aici pentru a citi).

Cum s-a ajuns aici

Fara sa insistam asupra fondului problemei, amintim ca Luju.ro v-a prezentat felul in care rechizitoriul procuroarei DNA Dana Belciug s-a facut praf inca din camera preliminara, judecatoarea Rebecca Zinca Dinu restituind pe 6 februarie 2019 cauza la parchet, pentru remedierea neregularitatilor constatate in actul de sesizare (click aici si aici pentru a citi). Intre timp, procuroarea Belciug s-a mobilizat si a facut un rechizitoriu mai de Doamne-ajuta, pe care l-a trimis din nou in instanta. Procesul penal a incetat pentru unul dintre inculpati (Vasile Stefanescu, presedintele COTAR), datorita interventiei prescriptiei. In schimb, Cezar Coraci si fiica acestuia, Liliana, vor fi judecati in alt dosar, disjuns.

Pana la pronuntarea sentintei de mai sus, in 28 iunie 2019 (la al doilea termen al fondului), judecatoarea Rebecca-Zinca Dinu l-a amendat cu 3.000 de lei pe avocatul Nicolae Traistaru pentru neasigurarea apararii si nici a substituirii (gasiti detalii in incheierea atasata la sfarsitul articolului). Fireste ca maestrul Traistaru a contestat amenda in instanta, iar pe 9 august 2019 judecatoarea Lucica Lupascu de la Tribunalul Bucuresti i-a redus-o la 1.500 de lei (incheierea este disponibila la finalul articolului).

Iata minuta judecatoarei Lupascu (dosar nr. 22187/3/2018/a2):

Admite cererea de anulare a amenzii judiciare aplicata petentului av. Traistaru Nicolae prin Incheierea din dosarul nr.22187/3/2018 din 28. 06. 2019. Reduce amenda aplicata petentului prin incheierea susmentionata de la 3000 la 1500 lei. In baza art.275 alin.3 cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Fara cale de atac. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 09. 08. 2019”.

Retineti sintagma „fara cale de atac”, fiindca ea va constitui pivotul exceptiei de neconstitutionalitate ridicate de Nicolae Traistaru! Acelasi aspect i-a facut pe judecatorii CAB Irina Raluca Badescu si Victor Ionut Voina sa-i respinga ca inadmisibila contestatia fata de incheierea Lucicai Lupascu. Totusi, cei doi magistrati i-au acceptat maestrului Traistaru cererea de sesizare a CCR.

Redam minuta Curtii de Apel Bucuresti din acelasi dosar:

Respinge, ca inadmisibila, contestatia formulata de petentul TRAISTARU NICOLAE impotriva incheierii din 09.08.2019 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia I Penala in dosarul nr.22187/3/2018/a2. Sesizeaza Curtea Constitutionala in vederea solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.284 C.pr.pen. In baza art.275 alin.2 C.pr.pen. obliga petentul-contestator la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitiva”.

Prezentam cele mai importante pasaje din exceptia de neconstitutionalitate ridicata de avocatul Nicolae Traistaru:

Dispozitiile art. 284 din Codul de procedura penala genereaza incertitudine si neclaritate in privinta aplicarii dispozitiilor vizand calea de atac a contestatiei/apelului.

Potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale referitoare la principiul respectarii obligatorii a legilor, consacrat de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentala, pentru ca legea sa fie respectata de destinatarii sai trebuie sa indeplineasca anumite cerinte de precizie, claritate si predictibilitate, astfel incat acestia sa isi poata adapta in mod corespunzator conduita.

Curtea a statuat ca, de principiu, orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie sa fie suficient de precis si clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficienta a actului normativ permite persoanelor interesate sa prevada intr-o masura rezonabila, in circumstantele spetei, consecintele care pot rezulta dintr-un act determinat. (...)

Curtea Constitutionala a statuat ca in lumina acestor repere jurisprudentiale, o reglementare ale carei efecte sunt impredictibile, depinzand de conditii si criterii a caror natura nu poate fi anticipata, nu poate fi considerata decat ca fiind contrara exigentelor art. 1 alin. (5) din Constitutie. (...)

Lipsa dreptului la un recurs efectiv la judecarea cererii de anulare a amenzii judiciare, care nu are prevazut in art. 284 C. proc. pen. un al doilea grad de jurisdictie, incalca dreptul fundamental al accesului liber la justitie si dreptul la un proces echitabil. Prin reglementarea procedurii privitoare la amenda judiciara cuprinsa in art. 284 din Codul de procedura penala, legiuitorul nu a respectat principiul legalitatii, specific sistemului de drept continental, existent in Romania. Hotararile judecatoresti/incheierile pronuntate de judecatorul de drepturi si libertati/judecatorul de camera preliminara/complet sunt supuse in marea lor majoritate cailor de atac.

Din perspectiva constitutionala, dispozitiile art. 284 din Codul de procedura penala prin lipsa unei cai de atac impotriva incheierii prin care se solutioneaza cererea de anulare sau de reducere a amenzii judiciare incalca dreptul la un recurs efectiv. (...)

Solicit Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a II-a Penala sa constate ca cererea de sesizare a Curtii Constitutionale este pertinenta, textele de lege invocate ca neconstitutionale fiind in raport si in contradictie cu articolele din Constitutie mentionate supra.

Cum exceptia invocata are legatura efectiva cu solutionarea cauzei dedusa judecatii, influentand in mod direct si concret solutionarea acesteia, existand un interes legitim al contestatorului in a o formula, rog Curtea de Apel sa constate admisibilitatea ei prin raportare la prevederile art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, pronuntand o incheiere care sa cuprinda punctele de vedere exprimate si opinia instantei asupra exceptiei. Cerintele legale pentru ca asupra exceptiei sa se pronunte Curtea Constitutionala sunt indeplinite.

Exceptia de neconstitutionalitate constituie un mijloc procedural prin intermediul caruia se asigura, in conditiile legii, analiza conformitatii anumitor dispozitii legale cu Constitutia Romaniei.

Din redactarea art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale rezulta ca cerintele de admisibilitate ale exceptiei sunt si cele de admisibilitate a cererii de sesizare a Curtii cu exceptia ridicata, respectiv, aceasta trebuie sa fie ridicata in fata instantelor de judecata, la cererea uneia dintre parti sau, din oficiu, de catre instanta ori de procuror, in cauzele in care participa; sa vizeze neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare; sa nu aiba ca obiect prevederi constatate ca neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale si sa aiba legatura cu solutionarea cauzei, in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia.

Potrivit art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, competenta de a hotari asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti, revine Curtii Constitutionale. Calea procedurala reglementata de art. 29 din Legea nr. 47/1992 nu ofera instantei in fata careia se invoca exceptia posibilitatea de a controla constitutionalitatea propriu-zisa a prevederilor legale contestate, ci doar de a aprecia asupra conditiilor de admisibilitate a exceptiei de neconstitutionalitate.

Instanta nu are atributii de jurisdictie constitutionala, asa incat verificarea conditiilor de admisibilitate nu echivaleaza cu o analiza a conformitatii prevederii atacate cu Constitutia si nici cu solutionarea de catre instanta a unui aspect de contencios constitutional, caci instanta nu statueaza asupra temeiniciei exceptiei, ci numai asupra admisibilitatii acesteia. Din redactarea art. 29 din Legea nr. 47/1992 rezulta ca cerintele de admisibilitate ale exceptiei sunt si cele de admisibilitate a cererii de sesizare a Curtii cu exceptia ridicata. In aplicarea art. 29 din Legea nr. 47/1992, instanta realizeaza o verificare sub aspectul respectarii conditiilor legale in care exceptia de neconstitutionalitate, ca incident procedural, poate fi folosita.

In situatia in care Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra acestei exceptii de neconstitutionalitate, precizam ca se impune reconsiderarea practicii in materie a Curtii Constitutionale. Apreciem ca au intervenit elemente noi care sa justifice reconsiderarea acestei jurisprudente, considerentele si solutiile pronuntate prin decizii anterioare nu isi mentin valabilitatea si in cauza de fata. Se impune ca Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul sa comunice punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Ca urmare a faptului ca starea de constitutionalitate evolueaza, odata cu schimbarea conditiilor social-economice, politice si morale ale societatii, motivele care au justificat initial respingerea exceptiei de neconstitutionalitate este posibil sa nu mai subziste, in schimb, altele noi pot determina admiterea ei ulterioara. Atitudinea instantei de contencios constitutional fata de dezvoltarea sociala nu poate fi decat deschisa unei viziuni largi, care sa permita realizarea unui ansamblu legislativ in acord deopotriva cu exigentele Legii fundamentale si cu dinamica inerenta a societatii. (...)

Facem precizarea ca exceptia formulata nu critica aspecte de reformare a Justitiei in Romania. Or, o judecata a unei contestatii fara dreptul la un recurs efectiv, procedura privitoare la amenda judiciara prevazuta de art. 284 din Codul de procedura penala in care se precizeaza la alin. (5) ca „Cererea de anulare sau de reducere a amenzii aplicate prin incheiere va fi solutionata de un alt judecator de drepturi si libertati, respectiv de un alt judecator de camera preliminara ori de un alt complet, prin incheiere” facuta pe baza unor norme de drept neclare si neprevizibile incalca tocmai Constitutia Romaniei, norme interne si europene vizand realizarea actului de justitie intr-un stat de drept, recomandarea Raportului MCV intocmit de Comisia Europeana, vizand „consecventa si transparenta actului de justitie”.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca prevederile aplicabile intr-un stat trebuie sa respecte pe cat posibil valorile unei societati democratice, in special preeminenta dreptului”.

* Cititi aici incheierea prin care judecatoarea Rebecca Dinu l-a amendat pe avocatul Nicolae Traistaru

* Cititi aici incheierea prin care judecatoarea Lucica Lupascu a micsorat amenda

* Cititi aici exceptia de neconstitutionalitate

Comentarii

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - Va fi ajutat Klaus Iohannis de DNA in lupta cu Viorica Dancila pentru functia de presedinte al Romaniei?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 12.11.2019 – Ana nu a putut sa deschida gura. Predoiu a intrat in paine

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva