6 October 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

GREFIERII NU MAI VOR SCLAVIE – Sindicatul National al Grefei Judiciare a atacat la CAB art. 53 alin. 3 din Regulamentul instantelor: „Grefierul care participa la sedinta de judecata indeplineste orice alte sarcini de serviciu date de presedintele instantei, presedintele de sectie sau de presedintele completului de judecata”. SNGJ: „Potrivit jurisprudentei CCR, o dispozitie trebuie sa fie precisa si sa instituie norme clare, a caror aplicare sa nu permita arbitrariul sau abuzul” (Actiunea)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

21 September 2022 12:49
Vizualizari: 7499

Grefierii s-au saturat sa fie transformati de catre unii judecatori in oameni buni la toate.



De aceea, la 7 ianuarie 2022, Sindicatul National al Grefei Judiciare Dicasterial – condus de grefierul Aurelian Catalin Traistaru (foto 1) – a atacat la Curtea de Apel Bucuresti articolul 53, alineatul 3 din Regulamentul de ordine interioara (ROI) al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea nr. 1375/2015 a Plenului CSM – un articol care, practic, ii da dreptul oricarui judecator sa-si trateze grefierul de sedinta ca pe un servitor, impunandu-i sarcini care exced fisei postului. De exemplu, „profitand de aceasta nebuloasa, in fapt, se ajunge ca un grefier de sedinta sa fie si grefier-sef, grefier-arhivar sau grefier-registrator, chiar specialist IT, si, totodata, sa indeplineasca sarcini sau lucrari administrative, in functie de necesitatile instantei, deoarece aceste atributii sunt stabilite fara vointa grefierului de sedinta, acesta fiind obligat sa semneze fisa postului, decizia sau ordinul de serviciu, in caz contrar acesta s-ar face vinovat de refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire, explica sindicatul in actiunea depusa la CAB.


Iata ce prevede art. 53 alin. 3 din ROI-ul instantelor:

Grefierul care participa la sedinta de judecata indeplineste orice alte sarcini de serviciu date de presedintele instantei, presedintele de sectie sau de presedintele completului de judecata”.

 

In actiunea pe care Lumea Justitiei o prezinta in exclusivitate, SNGJ Dicasterial reclama ca textul de mai sus este unul suficient de vag incat sa permita interpretarea lui in sens abuziv – fapt ce contravine atat jurisprudentei CCR, cat si jurisprudentei CEDO. Iar asemenea abuzuri au aparut deja in practica – si nu doar din partea judecatorilor (fie ei presedinti de instante sau de sectii ori chiar magistrati de scaun), ci si din partea grefierilor-sefi, mai arata sindicatul.

Pe partea de procedura, Sindicatul National al Grefei Judiciare aminteste ca, potrivit art. 73 alin. 3 lit. l) din Constitutie, „Prin lege organica se reglementeaza: (...) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi”. Deci prin lege organica – nicidecum prin acte infralegale, cum sunt regulamentele, puncteaza SNGJ, facand trimitere la jurisprudenta prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a intarit cele prevazute in legea fundamentala.


Tic-tac pentru parchete


Subiectul ne-a atras atentia marti, 20 septembrie 2022, cand Sectia pentru procurori din CSM a respins o plangere prealabila formulata de catre SNGJ: „Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat respingerea, ca neintemeiata, a plangerii prealabile formulate de Sindicatul National al Grefei Judiciare Dicasterial. (unanimitate)”.

Dupa cum vedeti, procurorii CSM nu au mentionat despre ce este vorba, dar, contactat de Lumea Justitiei, liderul de sindicat Catalin Traistaru a precizat ca este vorba despre plangerea prealabila formulata impotriva art. 125 lit. p) din Regulamentul de ordine interioara al parchetelor, aprobat prin Hotararea nr. 947/2019 a Sectiei pentru procurori din CSM.

Prevederea este asemanatoare cu cea din ROI-ul instantelor: „Prim-grefierii, grefierii sefi, grefierii sefi sectie si grefierii sefi serviciu au urmatoarele atributii: (...) indeplinesc orice alte atributii dispuse de procurorul ierarhic superior”.


CSM a incercat sa scape pe procedura


Inainte de a va lasa sa cititi actiunea sindicatului Dicasterial impotriva art. 53 alin. 3 din regulamentul instantelor, mentionam ca la Curtea de Apel Bucuresti s-a format dosarul nr. 127/2/2022, care a avut primul termen in 10 mai 2022. Inca de atunci, paratul CSM a invocat exceptia lipsei de interes, dar la al doilea termen (din 21 iunie 2022), judecatoarea Iulia Slujitoru (fosta Racu) a respins-o, stabilind urmatorul termen pentru data de 18 octombrie 2022.

De asemenea, mentionam ca sindicatul este aparat de catre avocata Madalina Siuinea (foto 2) – ea insasi fosta grefiera, timp de 10 ani, la judecatoriile Cornetu si Baia de Arama.


Redam principalul pasaj din actiunea SNGJ Dicasterial:


Prin adresa nr. 35/SNGJ/2021 am adresat Consiliului Superior al Magistraturii, in calitate sa de autoritate de la care emana actul normativ contestat, o plangere prealabila pentru revocarea in parte a dispozitiilor art. 53 alin. 3 din ROIJ, sens in care am respectat procedura prealabila prevazuta de dispozitiile art. 7 alin. 11 din Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ.

In data de 07.07.2021 ne-a fost comunicata, in format electronic, adresa nr. 10609/2021, reprezentand raspunsul formulat de Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la plangerea prealabila inregistrata sub nr. 10609/26.05.2021.

Din continutul adresei nr. 10609/07.07.2021, se observa ca Sectia de Judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, nu a efectuat o analiza obiectiva a situatiei juridice asupra careia a fost chemata a se pronunta, ci mai curand, in sustinerea punctului de vedere, a adus argumente cu referire la obligatia personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea de a respecta programul de lucru, de a rezolva lucrarile in termenele stabilite, de a isi indeplini indatoririle de serviciu cu profesionalism, impartialitate si celeritate, in conformitate cu legea si de a se abtine de la orice fapta care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului justitiei.

Totodata, in raspunsul comunicat, s-a mai argumentat si in sensul ca activitatea personalului auxiliar de specialitate se desfasoara sub coordonarea si controlul presedintelui instantei.

Fata de argumentele expuse, Sectia pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca dispozitiile art. 53 alin. 3 din din Hotararea CSM nr. 1375/17.12.2015, respectiv interpretarea sintagmei 'indeplineste orice alte sarcini de serviciu date de presedintele instantei, presedintele de sectie sau de presedintele completului de judecata', nu este de natura a suscita controverse.

In esenta, se poate observa ca argumentele aduse de catre autoritatea emitenta, in sustinerea punctului de vedere fata de plangerea prealabila pe care am formulat-o, nu vizeaza in niciun caz problema cu care am sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, raspunsul ce ne-a fost comunicat fiind mai degraba unul pur formal, realizat in virtutea respectarii unei proceduri standard, iar nu in virtutea solutionarii problemei juridice cu care personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea se confrunta din cauza modalitatii in care au fost redactate si adoptate dispozitiile art. 53 alin. 3 din Hotararea CSM nr. 1375/17.12.2015 (Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti).

Avand in vedere situatia sus-mentionata, nefiind multumiti de raspunsul primit la plangerea prealabila prin adresa nr. 10609/07.07.2021 a C.S.M. - Sectia pentru Judecatori, cu respectarea dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 554/2004, intelegem sa ne adresam instantei de contencios administrativ, pentru considerentele ce urmeaza:

I. In primul rand, va rugam sa retineti ca intreaga sfera a relatiilor sociale privitoare la justitie, respectiv organizare, functionare, statut trebuie sa se realizeze prin lege organica, in acest sens Curtea Constitutionala retinand prin Decizia nr. 474 din 28 iunie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 590 din 3 august 2016, paragraful 28 ca 'continutul normativ al art. 125 alin. 2 din Constitutie se subsumeaza celui al art. 73 alin. 3 lit. l) din Constitutie, acest din urma text constitutional cuprizand toata sfera de relatii sociale privitoare la justitie'.

Mai mult, art. 125 alin. (2) din Constitutie face trimitere la faptul ca reglementarea aspectelor ce tin de cariera magistratului (deci, de statutul acestuia) se realizeaza prin legea organica a Consiliului Superior al Magistraturii, lege care face parte din art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitutie.

De asemenea, prin Decizia nr. 588 din 21 septembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 835 din 20 octombrie 2017, paragraful 23, tinand cont de jurisprudenta sa in materia reglementarii, prin acte cu caracter inferior legii, a aspectelor esentiale de tin de statututul unor categorii de personal pentru care Constitutia impune adoptarea unei legi organice, Curtea a constatat ca, a fortiori, in situatia magistratilor, elementele esentiale referitoare la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea raporturilor de munca al acestora trebuie reglementate prin lege, iar nu printr-un act cu forta inferioara acesteia.

In concluzie, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, in jurispruenta sa ca, in cazul tuturor categoriilor de personal al caror statut trebuie reglementat potrivit Constitutiei, prin lege organica, aspectele esentiale referitoare la incheierea, modificarea, executarea, suspendarea si incetarea raportului juridic de munca in care se afla respectiva categorie, trebuie reglementate prin lege organica, iar nu prin acte administrative cu caracter inferior.

Astfel, cele statuate de Curtea Constitutionala se aplica si in cazul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, al carui statut profesional este reglementat prin lege organica, respectiv Legea nr. 567/2004, dupa cum se poate observa din fisa legislativa a actului normativ, atasata prezentei.

II. In al doilea rand, in sustinerea prezentei actiuni ce are ca obiect anularea art. 53 alin. (3) din Hotararea CSM nr. 1375/17.12.2015, intelegem sa invocam lipsa de claritate si previzibilitate a actului administrativ cu caracter normativ a carui anulare o solicitam.

In Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, Sectiunea a VII-a - Dispozitii privind activitatea compartimentelor auxiliare ale instantelor judecatoresti, sunt prevazute atributiile de serviciu ale grefierilor, art. 53 si art. 54 reglementand atributiile grefierului care participa la sedinta de judecata.

Astfel, potrivit art. 53 alin. (3) din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, 'Grefierul care participa la sedinta de judecata indeplineste orice alte sarcini de serviciu date de presedintele instantei, presedintele de sectie sau de presedintele completului de judecata'.

Preliminar, conceptul de predictibilitate este definit in Dictionarul Explicativ al limbii romane ca fiind 'ceva ce poate fi prevazut sau prezis'. In doctrina, valoarea vizata este aceea a securitatii raporturilor juridice. Totodata, in filosofia dreptului, previzibilitatea normativa este baza securitatii juridice, definita, la randul ei, ca principiu si exigenta a ordinii juridice, conditie a stabilitatii economice si sociale. Solutiile judiciare pronuntate de instante, cat si administratia publica efectiva se incadreaza conceptual in principiul determinist al previzibilitatii. Prin acceptiune a termenului, predictibilitatea este asociata unei calitati, aceea de fi predictibil, anticipat.

In jurisprudenta sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat importanta asigurarii respectarii cerintei de previzibilitate a legii, instituind in acest sens si o serie de repere pe care legiuitorul national trebuie sa le aiba in vedere pentru asigurarea acestor exigente.

Astfel, in unele cauze, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat ca 'nu poate fi considerata ca „lege” decat o norma enuntata cu suficienta precizie, pentru a permite individului sa-si regleze conduita'. 'Individul trebuie sa fie in masura sa prevada consecintele ce pot decurge dintr-un act determinat', sens in care 'o norma este previzibila numai atunci cand este redactata cu suficienta precizie, in asa fel incat sa permita oricarei persoane – care, la nevoie poate apela la consultanta de specialitate – sa isi corecteze conduita' si atunci cand 'ofera o anume garantie contra atingerilor arbitrare ale puterii publice'.

Sub acest aspect, principiul securitatii juridice se coreleaza cu un alt principiu, dezvoltat in dreptul comunitar, si anume principiul increderii legitime. Potrivit jurisprudentei Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene (de exemplu cauzele Facini Dori c. Recre, 1994, Foto-Frost c. Hauptzollant Lübeck. Ost, 1987), principiul increderii legitime impune ca legislatia sa fie clara si predictibila, unitara si coerenta; de asemenea, impune limitarea posibilitatilor de modificare a normelor juridice, stabilitatea regulilor instituite prin acestea.

In studiul notiunii de previzibilitate, a fost avuta in vedere si intinderea acesteia. Intinderea notiunii de previzibilitate depinde astfel, intr-o larga masura, de continutul textului respectiv, de domeniul la care se refera si, de asemenea, de numarul si de calitatea destinatarilor sai.

Amintim de asemenea ca existenta unor posibile surse ale incertitudinii au fost constatate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in numeroase cauze, ex. cauza Paduraru c. Romaniei, 2005, in care Curtea a statuat ca 'in lipsa unui mecanism care sa asigure coerenta practicii instantelor nationale, asemenea divergente profunde de jurisprudenta, ce persista in timp si tin de un domeniu ce prezinta un mare interes social, sunt de natura sa dea nastere unei incertitudini permanente si sa diminueze increderea publicului in sistemul judiciar, care reprezinta una dintre componentele statului de drept'.

Pe de alta parte, va invitam sa observati ca potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, o dispozitie trebuie sa fie precisa, neechivoca si sa instituie norme clare, previzibile si accesibile a caror aplicare sa nu permita arbitrariul sau abuzul, iar norma juridica trebuie sa reglementeze in mod unitar si uniform si sa stabileasca cerinte minimale aplicabile tuturor destinatarilor sai (a se vedea Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 34).

De asemenea, referitor la cerintele de claritate, precizie si previzibilitate ale legii, in jurisprudenta sa Curtea Constitutionala a statuat ca una dintre cerintele principiului respectarii legilor vizeaza calitatea actelor normative si ca, de principiu, orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie sa fie suficient de clar si precis pentru a putea fi aplicat.

Astfel, formularea cu o precizie suficienta a actului normativ permite persoanelor interesate, care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist, sa prevada intr-o masura rezonabila, in circumstantele spetei, consecintele care pot rezulta dintr-un act determinat.

Or, din insasi formularea lipsita de claritate a art. 53 alin. (3) din Hotararea CSM nr. 1375/17.12.2015, prin folosirea sintagmei 'orice alte sarcini de serviciu', greferului care participa la sedinta de judecata i se creeaza o situatie nefavorabila si incerta cu privire la intinderea atributiilor si sarcinilor de serviciu, acestea ramanand, la un moment dat sub, imperiul liberului arbitru al presedintelui instantei, presedintelui de sectie sau presedintelui completului de judecata si, de multe ori, in practica, chiar la latitudinea grefierului-sef.

Apreciem ca aceasta mentiune, respectiv 'indeplineste orice alte sarcini de serviciu', al carei sens este mult prea general, trebuie interpretata in concordanta cu natura postului ocupat de salariat si pregatirea profesionala a acestuia, insa, in practica, ni s-au adus la cunostinta, din partea grefierilor care participa la sedinta de judecata, multiple situatii in care sarcinile dispuse acestora, avand ca fundament chiar textul pe care il criticam, nu au avut legatura cu natura postului si pregatirea profesionala a acestora.

Prin definitie, grefierul de sedinta este grefierul care este parte componenta a completului de judecata, participand la sedintele de judecata, indeplinind in acest sens atributiile specifice, potrivit pregatirii profesionale, iar atributiile suplimentare, care, de fapt, sunt prevazute de ROIIJ ca atributii ale grefierului arhivar si ale grefierului registrator, exced calificarii grefierului care participa la sedinta de judecata.

Fata de situatia expusa, apreciem ca suntem indreptatiti sa consideram ca textul criticat are un caracter general, ceea ce conduce la interpretari multiple si arbitrare, fiind in contradictie si cu prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.

Astfel, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului si celei a Curtii Constitutionale, actele normative trebuie sa indeplineasca exigentele de accesibilitate si previzibilitate ale unei legi si, totodata, trebuie sa ofere un minim de garantii impotriva arbitrarului.

In aceste conditii, textul criticat nu respecta conditiile de 'claritate si previzibilitate' ce ar trebui indeplinite de un act administativ normativ si nici nu ofera un minim de garantii impotriva arbitrarului.

Lipsa de claritate si previzibilitate rezulta din folosirea sintagmei 'indeplineste orice alte sarcini', care este o 'expresie obscura si echivoca', vadit imprecisa, atat pentru subiectul activ care trebuie sa respecte norma, cat si pentru subiectul pasiv, in speta grefierul care participa la sedinta de judecata. Expresia mentionata lasa posibilitatea persoanei care trebuie sa traseze sarcina sa stabileasca in mod arbitrar, pe criterii subiective, continutul sintagmei 'orice alte sarcini', care ar putea pune grefierul de sedinta in situatia de a aduce la indeplinire si alte sarcini ce exced fisei postului si care sunt specifice altor functii.

Profitand de aceasta nebuloasa, in fapt, se ajunge ca un grefier de sedinta sa fie si grefier-sef, grefier-arhivar sau grefier-registrator, chiar specialist IT, si, totodata, sa indeplineasca sarcini sau lucrari administrative, in functie de necesitatile instantei, deoarece aceste atributii sunt stabilite fara vointa grefierului de sedinta, acesta fiind obligat sa semneze fisa postului, decizia sau ordinul de serviciu, in caz contrar acesta s-ar face vinovat de refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire.

Mentionam ca stabilirea altor atributii suplimentare pentru salariat, care corespund unei alte functii sau meserii de acelasi nivel de pregatire sau de un nivel inferior sau superior, constituie un abuz si o discriminare din punct de vedere salarial, deoarece grefierul indeplineste si sarcinile altui angajat.

Sintagma in cauza, in lipsa oricarei determinari legale a intelesului sau, fie prin enumerarea situatiilor temeinic justificate, fie prin expunerea unor criterii legale precise de determinare a acestor situatii, trimite practic la o multitudine de situatii in care sefii ierarhici pot decide, discretionar, cu privire la indatoririile si sarcinile de serviciu ale grefierului de sedinta, intinderea obligatiilor in raportul de munca fiind lasata, astfel, la libera apreciere a sefilor ierarhici.

Nu negam ca poate sa fie dificil sa se redacteze acte normative de o precizie totala si o anumita suplete poate chiar sa se dovedeasca de dorit, insa supletea actului normativ nu trebuie in niciun caz sa afecteze previzibilitatea acestuia (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, si Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013, precum si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului cu privire la care se retin, spre exemplu, Hotararea din 15 noiembrie 1996, pronuntata in Cauza Cantoni impotriva Frantei, paragraful 29, Hotararea din 25 noiembrie 1996, pronuntata in Cauza Wingrove impotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hot ar area din 4 mai 2000, pronuntata in Cauza Rotaru impotriva Romaniei, paragraful 55, Hotararea din 9 noiembrie 2006, pronuntata in Cauza Leempoel S.A. ED. Cine Revue impotriva Belgiei, paragraful 59).

Astfel, fata de argumentele antereferite, apreciem ca vatamarea dreptului si interesului legitim rezida in insusi faptul ca, in practica neunitara a instantelor, in baza dispozitiilor art. 53 alin. (3) din Hotararea CSM nr. 1375/17.12.2015, grefierului care participa la sedinta de judecata ii sunt trasate, in mod discretionar si arbitrar, sarcini ce nu se regasesc in fisa postului si care, dupa cum am precizat, sunt specifice altor functii.

Prin caracterul lacunar, imprecis, deci imprevizibil, sintagma 'indeplineste orice alte sarcini' este extrem de vaga, neintelegandu-se care este intinderea acestor sarcini, norma criticata nu confera o garantie a respectarii drepturilor constitutionale impotriva arbitrarului, conducand la afectarea principiului securitatii juridice si a previzibilitatii dreptului. Atat dimensiunea formala, privind calitatea dreptului, cat si cea materiala, referitoare la stabilitatea dreptului, conduc la asigurarea previzibilitatii normei de drept, exigente constitutionale care nu sunt indeplinite in situatia textului art. 53 alin. 3) din Hotararea CSM nr. 1375/17.12.2015”.


* Cititi aici intreaga actiune a Sindicatului Dicasterial

* Cititi aici adresa prin care CSM a respins plangerea prealabila a SNGJ

Comentarii

# . date 22 September 2022 09:21 +39

da, cand e vorba de munca in plus, pe capul grefierilor, toti tac. Sa faca grefierul tot, munca nu se mai termina niciodata, sa ajungi cu lucrarile la zi ar trebui sa muncesti 24 de ore din 24, fara odihna, fara familie, nimic, nimic, nimic. Doar munca, ca na, ,,orice alte atributii,,

# Alex date 26 September 2022 16:00 +2

„Grefierul care participa la sedinta de judecata indeplineste orice alte sarcini de serviciu date de presedintele instantei, presedintele de sectie sau de presedintele completului de judecata”. mai trebuie adăugat: în funcție de specializarea și competența acestuia (a grefierului). Pot iniția o videoconferință, pot să iau urma unui dosar, pot corecta/modifica în Ecris datele introduse eronat de către alt coleg de la o instanță inferioară, dar să mă pui să verific la contabilitate care părți au plătit taxele acum câțiva ani, adică să merg în beci și să iau la lins toată arhiva contabilității... parcă e prea mult. Doamnele de la ”conta” nu au timp să meargă în arhiva lor și să caute. Probabil că sunt plătite prea puțin.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 5.10.2022 – Tudoran loveste din nou. Un judecator numara lunile pana la pensie

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva