Lumea Justitiei va prezinta extrase din Ordonanta prin care procurorul sef al Sectiei de combatere a coruptiei din DNA Danut Volintiru (foto stanga), a infirmat in totalitate rechizitoriul prin care vestita procuroarea Florentina Mirica (foto dreapta) a vrut sa destructureze serviciul secret al Internelor.

Documentul a fost prezentat in exclusivitate luni seara, 26 noiembrie 2018, de jurnalistul Mihai Gadea la emisiunea “Sinteza zilei” de la Antena 3.
Prin rechizitoriul 280/P/2016 din 31.10.2018, procuroarea Florentina Mirica a dispus trimiterea in judecata a fostului ministru al Internelor, Petre Toba, si a mai multor sefi din conducerea DIPI, serviciul secret al Internelor, insa pretinsele fapte au cazut una cate una dupa ce seful acesteia, procurorul Danut Volintiru, i-a facut praf “opera” si a constatat ca asa zisele acuzatii retinute in rechizitoriu sunt doar maculatura.

Danut Volintiru a demontat fila cu fila din actul de trimitere in judecata intocmit de favorita lui Kovesi, dispund infirmarea in totalitate a rechizitoriului si clasarea cauzei pe motiv ca “fapta nu exista” si “fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”.
In ceea ce-l priveste pe fostul ministru de Interne Petre Toba, acuzat de favorizarea faptuitorului pentru ca ar fi refuzat sa desecretizeze documente justificative privind cheltuirea de catre sefii DIPI a unor fonduri operative, “in scopul excluderii unor probe utile dovedirii acuzatiilor in dosarul respectiv”, procurorul Danut Volintiru a retinut ca acesta a respectat un ordin al Consilului Suprem de Aparare a Tarii, condus de Presedintele Klaus Iohannis, care a stabilit ca nu poate furniza procurorilor DNA informatii clasificate secret de stat. Practic, Toba a ajuns sa fie inculpat intr-un dosar DNA pentru ca a respectat dispozitiile CSAT.
In Ordonanta lui Volintiru se arata ca pretinsul refuz al fostului ministru de Interne de a declasifica documentele respective, materializat intr-o adresa trimisa Directiei Nationale Anticoruptie, a avut la baza un raspuns primit de la Administratia Prezidentiala – Departamentul Securitatii Nationale, in care era precizat refuzul de declasificare si motivele acestuia. De asemenea, in cuprinsul aceluiasi document, Petre Toba si-a aratat disponibilitatea de a pune la dispozitia Florentinei Mirica documentele solicitate, sau posibilitatea de a studia aceste documente la sediul DIPI. Procurorul Volintiru a aratat in acest sens ca nu exista nicio norma legala care sa oblige conducatorul unei institutii publice sa declasifice un document la cererea organului de urmarire penala.
Mai mult, in Ordonanta (vezi fascimil) prin care a fost infirmat in totalitate rechizitoriul lui Mirica, se arata ca in dosarul nr. 20/P/2016 in care deja au fost trimisi in judecata mai multi ofiteri, inscrisurile a caror declasificare s-a cerut au fost ridicate si prezentate organelor de urmarire penala si au fost folosite ca probe: “Asadar, nu se poate retine reaua credinta a fostului ministru al Afacerilor Interne si cu atat mai putin, existenta pretinsului scop urmarit de acesta, de a ajuta la excluderea probelor”. Motivul pentru care s-a dispus clasarea cauzei fata de Toba a fost ca “fapta nu exista”.

Infractiuni imaginare

Si inchipuitele infractiuni de delapidare, deturnare de fonduri, abuz in serviciu sau obstructionarea justitiei retinute in sarcina mai multor sefi DIPI de Florentina Mirica au fost desfiintate de seful acesteia, care a dispus clasarea pentru ca “fapta nu exista” si „fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”.

Cum a desfiintat mai exact procurorul Danut Volintiru rechizitoriul Florentinei Mirica: In Ordonanta de clasare se arata ca niciuna dintre persoanele in sarcina carora s-a retinut savarsirea infractiunii de deturnare de fonduri nu au avut calitatea de ordonatori de credite, neputand fi astfel subiecti activi ai infractiunii respective. Procurorul Volintiru a constatat astfel ca din probele administrate in cauza nu a rezultat ca sefii DIPI pe care Mirica ii dorea dupa gratii si-ar fi insusit sumele de bani retinute in rechizitoriu, ci dimpotriva, acestea au avut destinatia acoperirii unor nevoi operative care tin de desfasurarea activitatii institutiei si care au existat in realitate. Mai mult decat atat, folosirea sumelor de bani s-a circumscris unor cheltuieli operative prevazute de ordinele MAI si hotararile CSAT.
In plus, in urma analizarii probatoriului administrat in cauza, s-a constatat ca respectivele cheltuieli au fost reale, iar incadrarea acestora la un anumit temei legal nu poate atrage raspunderea penala, astfel ca nu este indeplinita conditia de tipicitate privind elementul material al infractiunii de fals intelectual. In Ordonanta se precizeaza ca, chiar si in ipoteza in care ar fi existat nereguli cu privire la modul de utilizare si justificare a fondurilor operative, nu poate fi ignorat faptul ca acestea nu au fost nici delapidate si nici deturnate, putandu-se vorbi de o eventuala raspundere materiala sau contraventionala, dupa caz: “Nu exista nicio proba ca inculpatii acuzati de infractiuni de delapidare si-au insusit bani sau bunuri, ci dimpotriva, din probele administrate rezulta ca acestea au privit actiuni legate de activitatea DIPI. Cea mai elocventa dovada in acest sens este faptul ca o persoana care urmareste sa-si delapideze unitatea nu prezinta documente justificative reale si restituie sumele de bani ridicate, dar necheltuite”.

Prezentam cele mai importante pasaje din Ordonanta prin care procurorul Danut Volintiru a infirmat in totalitate rechizitoriul intocmit de Florentina Mirica, pe care o atasam la finalul articolului:

"Nu ne putem insusi sustinerile din actul de sesizare, ca indicarea chiar si gresita a unui temei legal, efectuarea unor cheltuieli care nu au excedat patrimoniului DIPI care nu au fost efectuate in afara capitolelor sau articolelor bugetare, pot fi considerate ca realizand tipicitatea laturilor obiective ale infractiunilor de delapidare, deturnare de fonduri, fals intelectual si uz de fals. De altfel, chiar procurorul de caz recunoaste ca urmarirea penala din dosarul 20/P/2016 (identic ca tipicitate cu cel din prezenta cauza) a evidentiat cauza favorizatoare a procedurilor discretionare existente in domeniul de referinta, respectiv 'lipsa prevederilor legale, suplinita de existenta unor acte administrative care, fiind si clasificate, sporesc lipsa de sistematizare si de rigoare juridica, ceea ce a condus la aruncarea in derizoriu a destinatiei legale a fondurilor operative, respectiv realizarea securitatii nationale'. In acelasi sens, al nevoii de reglementare, procurorul face referire la un proiect de lege privind securitatea nationala din care reiese 'intentia suplinirii lacunei legislative'. In aceste conditii, a unui vid legislativ sau lacunar, cel putin sub aspect subiectiv, nu se poate sustine ca inculpatii au actionat cu intentia de a afecta patrimoniul DIPI., cu atat mai mult cu cat din probele administrate in cauza nu rezulta ca si-au insusit bani sau bunuri, ori ca au deturnat fondurile operative, contrar dispozitiilor legale. (…)
Sintetizand asupra continutului normativ al tuturor infractiunilor retinute in sarcina inculpatilor si care vor fi analizate in concret, retinem:

-nicio norma legala nu obliga pe conducatorul unei institutii publice sa declasifice un inscris clasificat, aceasta fiind o chestiune de oportunitate care revine judecatorului, conform Cpp si CCR, ori emitentului documentului clasificat;

-nu a existat un refuz al inculpatului Vaduva Rares de a comunica si transmite procurorului de caz documentele clasificate solicitate, dovada elocventa in acest sens fiind chiar continutul adresei de raspuns la solicitarea organelor de urmarire penala;

-nu exista nicio proba ca inculpatii acuzati de infractiuni de delapidare si-au insusit bani sau bunuri, ci dimpotriva, din probele administrate rezulta ca acestea au privit actiuni legate de activitatea DIPI. Cea mai elocventa dovada in acest sens este faptul ca o persoana care urmareste sa-si delapideze unitatea nu prezinta documente justificative reale si restituie sumele de bani ridicate, dar necheltuite. (…)

Cu privire la infractiunea de favorizare a faptuitorului retinuta in sarcina inculpatului Toba Petre, constand in aceea ca in calitate de ministru al Afacerilor Interne a refuzat, cu incalcarea legii, declansarea procedurii de declasificare a inscrisurilor retinute ca mijloace de proba in dosarul 20/P/2016 al DNA, in scopul excluderii probelor care dovedesc vinovatia persoanelor inculpate in cauza penala antementionata, apreciem ca fapta nu exista, fapt pentru care se va dispune infirmarea dispozitiei de trimitere in judecata si clasarea cauzei din urmatoarele considerente: (…)

Asa cum este descrisa fapta in actul de sesizare a instantei, se intelege ca ajutorul dat faptuitorului ar privi teza normativa a impiedicarii tragerii la raspundere penala din moment ce acesta este precizat prin scopul excluderii probelor care dovedesc vinovatia persoanelor inculpate in dosarul 20/P/2016 al DNA , dosar aflat pe rolul instantelor de judecata. Prin urmare, pentru existenta infractiunii, este necesar sa fie indeplinita cerinta de a 'da un ajutor', care poate fi comisiv sau omisiv, material sau moral, direct sau indirect.
Ori, in conditiile in care, asa cum rezulta din rechizitoriu, inscrisurile a caror declasificare s-a cerut, au fost ridicate si prezentate organelor de urmarire penala si au fost folosite ca probe in dosarul 20/P/2016, nu se poate sustine ca 'refuzul de declasificare' a acestor inscrisuri se poate inscrie in tipicitatea laturii obiective a infractiunii. Aceasta, cu atat mai mult cu cat, contrar sustinerii din rechizitoriu, conform caruia inculpatul 'a refuzat cu incalcarea legii', pe de o parte nu sunt precizate care sunt aceste dispozitii legale pretins a fi incalcate, iar, pe de alta parte, pentru ca nu exista nicio dispozitie legala care sa il oblige pe inculpat sa procedeze la declasificarea inscrisurilor obiect al acuzatiei.(...)
Aceleasi consideratii raman valabile si in privinta solicitarii de declasificare a Instructiunii viceprim-ministrului pentru securitate nationala, ministrul Afacerilor Interne si Ordinul viceprim-ministrului pentru securitate nationala, ministrul Afacerilor Interne, in legatura de care inculpatul a apreciat ca in urma analizei efectuate la nivelul Departamentului de Informatii si Protectie Interna, declasificarea ar prejudicia interesele acestei structuri si activitatea informativ-operativa. Mai mult decat ata, din ultimul paragraf al adresei semnata de inculpatul Toba Petre rezulta disponibilitatea acestuia de a prezenta organelor de urmarire penala documentele solicitate clasificate sau posibilitatea organelor de urmarire penala de a studia aceste documente la sediul DIPI."

*Cititi aici Ordonanta prin care procurorul Danut Volintiru a infirmat in totalitate rechizitoriul intocmit de Florentina Mirica