25 iunie 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

INTERIMATUL LUI SLUGARETE, ARUNCAT IN AER – Judecatoarele Evelina Oprina si Gabriela Baltag desfiinteaza mentinerea lui Bogdan Mateescu la sefia CSM dupa expirarea mandatului legal: “Ipoteza interimatului consfintita prin Hotararea Plenului nr. 211/16 decembrie 2021 nu are suport legal... Procedura de stabilire de catre Plenul CSM a unui membru judecator presedinte CSM interimar reprezinta o adaugare, printr-un act administrativ subsecvent, la dispozitiile constitutionale si legale” (Scrisoarea)

Scris de: George TARATA | pdf | print

11 ianuarie 2022 11:46
Vizualizari: 5079

Pastrarea lui Bogdan Mateescu la sefia CSM dupa expirarea mandatului de presedinte ales ridica mari probleme de legalitate si constitutionalitate. Avertismentul este lansat de judecatoarele Evelina Oprina (foto dreapta) si Gabriela Baltag (foto stanga) din CSM.


 

Intr-o opinie transmisa Lumea Justitiei marti, 11 ianuarie 2022, intitulata “Inovatia 'presedintelui ad interim' al Consiliului Superior al Magistraturii - de la seductia salvarii la esecul si decaderea institutionala”, Oprina si Baltag desfiinteaza hotararea Plenului CSM nr. 211 din 16 decembrie 2021, prin care majoritatea care conduce Consiliul l-a instalat pe Bogdan Mateescu presedinte interimar. Cele doua judecatoare acuza inadmisibilitatea procedurii interimatului pentru asigurarea functiei de presedinte al CSM, precum si o interpretare artificiala a textelor legale, prin excedarea ratiunii legiuitorului constituant.

Concret, Oprina si Baltag arata ca modalitatea prin care Bogdan Mateescu a fost pastrat la conducerea CSM dupa expirarea mandatului legal de presedinte este neconforma cu prevederile constitutionale si legale, ea generand o serie de vulnerabilitati cu importante consecinte pe planul tuturor raporturilor si relatiilor in care se manifesta Consiliul. “Procedura de stabilire de catre Plenul CSM a unui membru judecator in calitate de presedinte CSM interimar reprezinta o adaugare, printr-un act administrativ subsecvent, la dispozitiile constitutionale si legale, speciale si explicite, care reglementeaza in mod clar procedura de desemnare a candidatului pentru functia de presedinte CSM, precum si durata mandatului acestuia”, explica judecatoarele Evelina Oprina si Gabriela Baltag.

In acest context, reprezentantele tribunalelor in CSM propun organizarea unor noi alegeri pentru sefia CSM in cadrul Sectiei pentru judecatori, urmand ca pana la alegerea unui presedinte conducerea sa fie asigurata de vicepresedintele deja validat, si anume procurorul Nicolae Solomon.

 

Oprina si Baltag trebuie sa tina garda sus


Pe de alta parte, Evelina Oprina si Gabriela Baltag tin sa sublinieze ca opinia lor in ceea ce priveste interimatul lui Bogdan Mateescu la presedintia CSM este una strict tehnica si juridica, fara niciun fel de aversiune fata de vreunul dintre membrii Consiliului care au alte optiuni in aceasta problema. O precizare necesara, in conditiile in care nu este deloc exclus, adaugam noi, ca Evelina Oprina si Gabriela Baltag, dupa aceasta iesire publica, sa devina tinte ale unor razbunari fix din partea membrilor CSM deranjati de opinia lor si victime ale unor posibile inscenari concretizate in dosare disciplinare sau fel de fel de cereri de aparare a reputatiei membrilor CSM care l-au uns pe Bogdan Mateescu interimar la sefia Consiliului.


Iata opinia judecatoarelor Evelina Oprina si Gabriela Baltag privind interimatul lui Bogdan Mateescu la presedintia CSM:


Inovatia 'presedintelui ad interim' al Consiliului Superior al Magistraturii - de la seductia salvarii la esecul si decaderea institutionala

Subsemnatele, judecator Gabriela Baltag si judecator Evelina Oprina, intelegem sa aducem la cunostinta publica opinia noastra cu referire la recenta situatie juridica generata in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii prin vacantarea functiei de presedinte al CSM.

Prin Hotararea Plenului CSM nr. 211/16 decembrie 2021 s-a decis ca, in raport de solutia Sectiei pentru Judecatori prin care nu s-a desemnat niciun candidat pentru functia de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, functia de presedinte sa se exercite ad interim, pana la alegerea unui nou presedinte, de catre presedintele in functie, daca, pana la data de 06.01.2022 inclusiv, nu se alege un nou presedinte.

Aceasta solutie, oricat de inovatoare ori seducatoare pare a fi fost in contextul derularii alegerilor pentru functia de presedinte CSM in anul 2022 si al framantarilor interne in jurul potentialei persoane ce ar fi putut ocupa aceasta functie in ultimul an al mandatului actualului Consiliu, este din punctul nostru de vedere neconforma cu prevederile constitutionale si legale si genereaza o serie de vulnerabilitati, cu importante consecinte pe planul tuturor raporturilor si relatiilor in care se manifesta Consiliul Superior al Magistraturii.

Prezenta analiza se doreste a fi una cu caracter pur tehnic si juridic si fara tangenta cu tulburarile generate de insatisfactia personala a membrilor votanti cu privire la persoanele cu vocatie la functia de presedinte CSM, potrivit Constitutiei Romaniei si fara niciun fel de aversiuni, astfel cum in mod frivol si perfid se vor cauta ulterior justificari acestui demers. Argumentatia de fata este una stiintifica, cu aplicarea cat mai riguros posibil a metodelor de interpetare a normelor juridice si mai presus de clandestinul, excesele ori rizibilul pe care in ultimii ani am avut nesansa de a le trai.

Cele doua paliere de analiza a neconformitatii Hotararii Plenului CSM nr. 211/16 decembrie 2021 cu dispozitiile constitutionale si legale vizeaza:

1) inadmisibilitatea procedurii interimatului pentru asigurarea functiei de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii;

2) o interpretare artificiala a textelor legale, prin excedarea ratiunii legiuitorului constituant.

 

1. Primul palier de analiza este circumscris inadmisibilitatii aplicarii procedurii interimatului pentru asigurarea functiei de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

(i) Astfel, ipoteza interimatului consfintita prin Hotararea Plenului nr. 211/16 decembrie 2021 nu are suport legal intrucat unica situatie de interimat reglementata de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii [art. 57 alin. (2) si (3)] vizeaza cazul in care inceteaza calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii inainte de expirarea mandatului. intr-o asemenea ipoteza, 'pana la alegerea unui nou membru, interimatul va fi asigurat de judecatorul sau procurorul care a obtinut numarul urmator de voturi in cadrul alegerilor desfasurate potrivit art. 8 alin. (3) sau art. 13 ori, dupa caz, art. 19. in cazul prevazut la alin. (1), persoana aleasa pentru ocuparea locului vacant isi exercita calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru restul de mandat ramas pana la expirarea termenului de 6 ani'.

Aceasta situatie nu este, insa, incidenta in cazul constatarii vacantei functiei de presedinte CSM, ipoteza pentru a carei reglementare exista o norma speciala si expresa cuprinsa in art. 24 alin. (6) coroborat cu art. 24 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, potrivit cu care 'in caz de vacanta a functiei de presedinte sau de vicepresedinte se aplica procedura prevazuta la alin. (2)', respectiv organizarea de alegeri in cadrul Sectiei corespunzatoare pentru desemnarea candidatului in functia devenita vacanta.

Prin urmare, intrucat legea reglementeaza in mod expres conditiile si procedura in care se activeaza interimatul, inseamna ca in oricare alte ipoteze prevazute de lege, care au un alt obiect de reglementare, un asemenea instrument nu poate fi incident, vointa legiuitorului fiind precis si clar exprimata cu privire la situatiile de activare a acestei proceduri exceptionale. Cu alte cuvinte, nu poate fi extins campul de aplicare al unei norme speciale si la alte situatii pe care legiuitorul nu le-a avut in vedere, solutie logica in mecanismul oricarei interpretari sistematice a normelor legale.

Si aceasta cu atat mai mult cu cat, in cazul constatarii vacantei functiei de presedinte CSM, legiuitorul a reglementat o procedura clara, explicita si neinterpretabila, astfel cum am evocat deja.

Asadar, sub nicio forma nu se poate sustine ca procedura interimatului ar putea fi aplicabila in cazul vacantei functiei de presedinte CSM intrucat:

- ipoteza vacantei functiei de presedinte CSM cunoaste o reglementare speciala si expresa, respectiv desemnarea unui candidat de catre Sectia pentru Judecatori a CSM;

- in prezenta unei reglementari legale explicite nu poate fi aplicata nicio alta institutie (interimat, delegare, etc.), recurgerea la un alt mecanism putand fi facuta doar atunci cand legea nu ar fi reglementat procedura de urmat pentru situatia vacantarii functiei de presedinte CSM;

- procedura interimatului expres prevazuta pentru ipoteza incetarii calitatii de membru CSM inainte de expirarea mandatului nu poate fi extinsa prin analogie si la situatia vacantarii functiei de presedinte CSM.

- ambele reglementari (atat cea privind incetarea calitatii de membru CSM inainte de expirarea mandatului, cat si cea a vacantei functiei de presedinte ca efect al nedesemnarii niciunui candidat pentru functia de presedinte) sunt cuprinse in acelasi act normativ, respectiv Legea nr. 317/2004, ceea ce inseamna, ca regulile de interpretare logica, sistematica, etc. trebuie sa se realizeze in primul rand circumscris acestuia, in descifrarea si intelegerea exacta a conceptiei legiuitorului, dar si a sensului normelor juridice.

(ii) Nu s-ar putea sustine cu temei ca, totusi, in cazul esuarii alegerilor pentru desemnarea candidatului pentru functia de presedinte CSM, ar fi posibila activarea mecanismului interimatului, conceptia legiuitorului constituant privind durata mandatului de 1 an pentru functia de presedinte CSM fiind aceea de a asigura rotatia membrilor judecatori la presedintia Consiliului Superior al Magistraturii (numarul acestora fiind mai mare decat numarul anilor de presedintie dintr-un mandat intreg) si nicidecum inventarea unor artificii juridice pentru acoperirea unor situatii pe care legiuitorul nu le-a urmarit. De altfel, interpretarea extensiva ar fi permisa numai daca intre formularea textului legal interpretat si cazurile din practica la care se aplica acesta nu exista concordanta, in sensul ca formularea textului este mai restransa decat intentia reala a legiuitorului. Insa, in ipoteza in analiza, intentia legiuitorului este clara, iar formularea textului este cuprinzatoare, astfel incat nu poate fi aplicata interpretarea extensiva nici prin metoda analogiei si nici a argumentului a fortiori.

(iii) Desi s-ar putea sustine ca nu exista o obligatie a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii de a alege in functia de presedinte pe unul dintre membrii Consiliului, in realitate o asemenea sustinere ar fi lipsita de orice suport juridic intrucat, pe de o parte, ratiunea consfintirii de catre chiar Curtea Constitutionala a acestui rationament prin Decizia nr. 194/2013 este circumscris analizei sintagmei 'neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a atributiilor in Consiliu' strans legata de mecanismul revocarii din calitatea de membru CSM de catre adunarile generale de la nivelul instantelor. Or, in cauza de fata, problematica in discutie vizeaza exercitarea dreptului de vot de catre fiecare membru, in cadrul Sectiei, prin alegerea unui candidat, pe baza propriilor convingeri, si nicidecum impunerea unui candidat ca efect al unor presiuni, care sa afecteze independenta, libertatea si siguranta membrului in exercitarea drepturilor si a obligatiilor care ii revin potrivit Constitutiei si legilor.

Imprejurarea ca fiecare membru al Sectiei pentru Judecatori are obligatia de a face o alegere pentru desemnarea unui candidat la functia de presedinte CSM nu inseamna o incalcare a independentei si libertatii individuale in exercitarea mandatului de membru CSM, ci tocmai o circumscriere a obligatiilor care ii revin potrivit Constitutiei si legilor. In plus, Curtea Constitutionala insasi a retinut in considerentele Deciziei nr. 196/2013 ca, in activitatea individuala, membrul Consiliului trebuie sa se bucure de o reala libertate de gandire, expresie si actiune, astfel incat sa-si exercite mandatul in mod eficient. Or, exercitarea eficienta a mandatului de membru CSM presupune nu numai invocarea drepturilor aferente, ci mai ales a obligatiilor ce circumscriu un astfel de mandat, una dintre obligatii constand in luarea tuturor masurilor pentru asigurarea functionarii corespunzatoare a Consiliului si evitarea blocarii activitatii acestuia.

Apreciem ca, la adapostul libertatii de gandire, expresie si actiune care caracterizeaza mandatul de membru CSM nu se poate manifesta un vot deliberat de respingere a oricarui candidat la functia de presedinte CSM, intrucat, procedand intr-o asemenea maniera, se nesocotesc insesi litera si spiritul Constitutiei care impun rotatia membrilor, fara ca acestia sa poata nega ori lasa fara substanta posibilitatea constitutionala a oricarui membru cu vocatie la o asemenea functie de a o ocupa. Asadar, propriile convingeri ale membrilor CSM in evaluarea candidaturilor la functia de presedinte CSM sunt subordonate in acest caz si trebuie sa se manifeste in cadrul si limitele fixate de Constitutie, respectiv de exercitare corecta a dreptului de a alege dintre persoanele cu vocatie la o asemenea functie, numai o asemenea conduita raspunzand unui exercitiu eficient al mandatului de membru CSM.

In plus, respectarea prevederilor Constitutionale nu poate constitui o presiune la adresa membrului CSM.

Pe de alta parte, nu se poate sustine ca fiind o exercitare eficienta a mandatului de membru CSM indepartarea de la ratiunea legiuitorului constituant de asigurare a principiului rotatiei membrilor Consiliului la presedintia institutiei, numai astfel putand fi interpretata dispozitia care instituie durata mandatului de presedinte CSM de 1 an, ce nu poate fi reinnoit.

(iv) Un argument in plus in sensul inaplicabilitatii procedurii interimatului la care s-a apelat prin Hotararea Plenului CSM nr. 211/16 decembrie 2021 rezulta si din prevederile art. 24 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, potrivit carora 'in lipsa presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, atributiile prevazute la alin. (3) si (4) se exercita de vicepresedinte'. Aceasta inseamna ca, ori de cate ori se iveste situatia de imposibilitate de prezenta a presedintelui CSM, atributiile acestuia prevazute la alin. (3) si (4) ale art. 24 sunt preluate de vicepresedintele Consiliului.

Sintagma 'in lipsa presedintelui CSM' trebuie interpretata in sens larg, de vreme ce legiuitorul nu a inteles sa-i limiteze in mod expres campul de aplicare. si, desi s-ar putea sustine ca alin. (5) al art. 24 din Legea nr. 317/2004 ar fi incident doar in ipoteza in care functia de presedinte CSM este ocupata, insa presedintele nu este prezent, apreciem ca textul devine aplicabil si pentru intervalul de timp necesar pentru rezolvarea vacantei functiei de presedinte.

Prin urmare, subsumat normei legale evocate trebuie circumscrisa si ipoteza expirarii mandatului presedintelui CSM, fara a se stabili un succesor legal, alin. (5) al art. 24 fiind singura dispozitie legala care reglementeaza juridic instrumentul asigurarii continuitatii institutionale. Atat timp cat membrul desemnat drept presedinte CSM interimar are un mandat expirat, in conditiile in care prelungirea sau reinnoirea mandatului sau este exclusa de logica textului constitutional, iar vicepresedintele Consiliului a fost validat de Plenul CSM, inseamna ca vicepresedintele are deja un mandat valabil.

Desi alin. (6) al art. 24 din Legea nr. 317/2004 reglementeaza ipoteza vacantei functiei de presedinte si pare ca exclude incidenta alin. (5) al aceluiasi text, in realitate, norma inscrisa in alin. (5) al art. 24 constituie, chiar si topograpic interpretand textele, norma cu caracter general fata de cea din alin (6) al art. 24 (care este subsecventa si care are un camp restrans de aplicare), ceea ce inseamna ca are aplicabilitate ori de cate ori se constata o lipsa temporara din functie a presedintelui CSM. Caci vacanta functiei de presedinte CSM nu poate avea decat caracter temporar, intrucat, o asemenea situatie atrage in mod obligatoriu declansarea de noi alegeri pana la desemnarea candidatului pentru o asemenea functie, in conceptia legiuitorului constituant neexistand ipoteza nealegerii unui presedinte. Asadar, pana la rezolvarea situatiei de vacanta a functiei de presedinte CSM, ceea ce implica curgerea unei perioade considerabile de timp, lipsa presedintelui va fi complinita prin incidenta prevederilor alin. (5) al art. 24.

De altfel, se observa ca alin. (5) al art. 24 din Legea nr. 317/2004 nu este susceptibil numai de interpretarea restrictiva, in sens de absenta a presedintelui CSM in conditiile in care functia este ocupata, intrucat textul legal nu instituie o asemenea distinctie, iar ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus.

Nici incalcarea principiului separarii carierelor nu ar putea fi retinut in ipoteza recunoasterii calitatii vicepresedintelui CSM de a inlocui presedintele pana la momentul rezolvarii situatiei de vacanta a functiei de presedinte CSM intrucat, pe de o parte, desi principiul separarii carierelor tine de statutul celor doua magistraturi, avand caracter de norma generala, el nu are o consacrare constitutionala, astfel ca poate suporta derogari prin norme cu caracter special, astfel cum a retinut chiar Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 547/2020 (publicata in Monitorul Oficial nr. 753 din 19 august 2020). Iar, pe de alta parte, atributiile presedintelui pe care legea le da in competenta vicepresedintelui in cazul lipsei presedintelui [prevazute la alin. (3) si (4) din art. 24 din Legea nr. 317/2004] nu vizeaza gestionarea carierei judecatorilor ori organizarea si functionarea instantelor (aspecte circumscrise efectiv principiului separarii carierelor), ci au in vedere doar indrituiri comune tuturor membrilor, de asigurare a continuitatii functiei si activitatii generaliste a Consiliului.

(v) Mai mult decat atat, o alta neregularitate se desprinde si din modalitatea in care a fost adoptata Hotararea Plenului CSM nr. 211/16 decembrie 2021 sub aspectul competentei Plenului de desemnare a unui membru judecator in calitate de presedinte CSM pentru perioada ulterioara expirarii mandatului ce s-a incheiat la data de 06.01.2022. Astfel, procedura de stabilire de catre Plenul CSM a unui membru judecator in calitate de presedinte CSM interimar reprezinta o adaugare, printr-un act administrativ subsecvent, la dispozitiile constitutionale si legale, speciale si explicite, care reglementeaza in mod clar procedura de desemnare a candidatului pentru functia de presedinte CSM, precum si durata mandatului acestuia.

De altfel, este inexplicabila si fara precedent ocolirea competentei exclusive a Sectiei pentru Judecatori in gestionarea procedurii de desemnare a candidatului pentru functia de presedinte CSM in conditiile in care, potrivit art. 24 alin. (6) din Legea nr. 317/2004, 'in caz de vacanta a functiei de presedinte sau de vicepresedinte se aplica procedura prevazuta la alin. (2)', text care nu presupune implicarea Plenului CSM. La acestea se mai adauga si intervalul considerabil de timp pe care Sectia pentru Judecatori il avea la dispozitie pentru deblocarea situatiei generate, in conditiile legii si conform cutumei existente la nivelul CSM, de validare a unui alt membru judecator in functia de presedinte in afara celor care au detinut anterior o asemenea functie.

De altfel, nu lipsite de relevanta sunt si uzantele consfintite la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, care devin incidente in aplicarea art. 1 alin. (2) din Codul civil si art. 5 alin. (3) din Codul de procedura civila, situate in ierarhie imediat subsecvent prevederilor legale, si potrivit cu care, in procedura de desemnare a candidatului la functia de presedinte CSM, Sectia pentru Judecatori a oferit de fiecare data Plenului CSM spre validare o propunere pentru aceasta functie, orice blocaj anterior fiind rezolvat in interiorul Sectiei pentru Judecatori si nefiind exportat inspre Plenul CSM.

(vi) Desi s-ar putea sustine ca in virtutea necesitatii asigurarii continuitatii si stabilitatii institutionale pentru garantarea bunei functionari a institutiei si a serviciului public pe care aceasta il indeplineste se impune aplicarea procedurii interimatului, in realitate este de observat, pe de o parte, ca o asemenea procedura devine aplicabila numai in cazuri anume prevazute de lege, in cazul Consiliului Superior al Magistraturii, de insasi legea fundamentala, fiind o autoritate de rang constitutional.

Pe de alta parte, un asemenea instrument a fost recunoscut de legiuitor si aplicat exclusiv in contextul unui exercitiu normal si de buna-credinta al drepturilor, pentru acoperirea unor vacante temporare si firesti in succesiunea logica a unor proceduri legale si nicidecum pentru acoperirea unor situatii neprevazute de lege si generate printr-un artificiu juridic, prin manifestarea de catre autoritatea respectiva a unei conduite neloiale in exercitarea dreptului dincolo de limitele externe si interne in care el a fost acceptat.

Astfel, se constata cu usurinta ca procedura interimatului este incompatibila cu ipoteza de fata, principiul continuitatii si stabilitatii institutionale intrand in coliziune cu regula limitarii temporale a mandatului presedintelui CSM si cu interdictia reinnoirii acestuia. Prin urmare, principiul continuitatii institutionale prin apelarea la un mechanism neprevazut de lege nu este propriu institutiei Consiliului Superior al Magistraturii, in considerarea reglementarii de rang constitutional exprese si fara echivoc.

2. In al doilea rand, situatia interimatului asigurat de presedintele in functie pana la data de 06 ianuarie 2022, consfintita prin Hotararea Plenului nr. 211/16 decembrie 2021, reprezinta in realitate o nesocotire a dispozitiilor constitutionale si legale in vigoare, Hotararea Plenului echivaland in mod practic cu prelungirea sau reinnoirea mandatului unui fost presedinte CSM:

(i) Potrivit art. 133 alin. (3) din Constitutia Romaniei, 'Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit, dintre magistratii prevazuti la alineatul (2) litera a)'. Se observa, asadar, ca textul constitutional interzice repetarea mandatului de presedinte de catre acelasi membru CSM, care nu poate detine aceasta functie mai mult de 1 an, orice alt mecanism care ar conferi posibilitatea exercitarii din nou de catre un fost presedinte CSM a acestei functii reprezentand o incalcare a vointei legiuitorului constituant.

Spiritul Constitutiei si legii in sensul ca mandatul de presedinte CSM sa fie de 1 an a constat tocmai in prevenirea luptelor interne pentru putere si a abuzului de putere.

(ii) De altfel, privind istoric-teleologic prevederea constitutionala referitoare la durata mandatului presedintelui CSM, se constata ca, in urma initiativei de revizuire a Constitutiei din anul 2011, prin Proiectul de lege aferent se propunea reglementarea explicita a posibilitatii de reinnoire a mandatului presedintelui CSM o singura data si imposibilitatea prelungirii mandatului acestuia. Respectiva propunere de modificare a fost, insa, declarata nesconstitutionala prin Decizia nr. 799/17 iunie 2011 (publicata in Monitorul Oficial nr. 440/23.06.2011), iar initiativa de revizuire a Constitutiei a ramas nefinalizata.

Ulterior, in cursul anului 2012, analizand durata mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 22/17 ianuarie 2012 (publicata in Monitorul Oficial nr. 1609/09.03.2012) a statuat ca “durata mandatului membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii a fost stabilita la 6 ani, iar, pentru presedinte, legiuitorul constituant derivat a ales mandatul de 1 an. Or, daca pentru termenul de un an al mandatului presedintelui vointa legiuitorului constituant a fost ca acesta sa nu poata fi reinnoit, Curtea constata ca, a fortiori, pentru membrii alesi, prevazand o durata a mandatului de 6 ani, legiuitorul constituant a dorit ca si acest mandat sa fie unic. Aceasta este singura interpretare permisa de rolul constitutional al Consiliului Superior al Magistraturii, si anume acela de 'garant al independentei justitiei'. Astfel, unicitatea mandatului membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii constituie o garantie a independentei acestora, fara de care rolul Consiliului ar fi grav afectat”.

Prin urmare, se retine ca prin considerentele anterior evocate, instanta de control constitutional a explicat vointa legiuitorului constituant din 2003 in sensul ca durata mandatului presedintelui CSM este de 1 an, care nu poate fi reinnnoit.

(iii) Posibilitatea prelungirii/reinnoirii unui mandat legal nu poate fi rezultatul unei interpretari si, cu atat mai putin, al unei 'inovari' sau 'inginerii normative', ci numai al unui text legal clar si precis. Or, Hotararea Plenului CSM nr. 211/16 decembrie 2021 nu are un astfel de fundament. Ca atare, se desprinde cu valoare de principiu ideea ca posibilitatea reinnoirii/prelungirii unui mandat trebuie sa fie prevazuta expres. De pilda, in conformitate cu prevederile art. 81 alin. (4) din Constitutia Romaniei, 'nicio persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei decat pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive'. Asadar, in cazul functiei de Presedinte al Romaniei, legiuitorul constituant a prevazut explicit posibilitatea reinnoirii mandatului, inclusiv in mod succesiv, ipoteza nerecunoscuta insa in cazul functiei de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe firul aceluiasi rationament, potrivit art. 142 alin. (4) din Constitutia Romaniei, 'judecatorii Curtii Constitutionale aleg, prin vot secret, presedintele acesteia, pentru o perioada de 3 ani'. Se constata ca, in ipoteza, functiei de presedinte al Curtii Constitutionale, legiuitorul nu a mai introdus norma restrictiva regasita la art. 133 alin. (3), fiind, asadar, posibila, reinnoirea mandatului de presedinte al Curtii Constitutionale, idee valorificata si de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Prin urmare, in ipoteza in care legiuitorul constituant a urmarit sa recunoasca posibilitatea innoirii mandatului presedintelui fie a reglementat in mod expres acest aspect, fie nu a reglementat vreo interdictie in acest sens, intocmai ca in cazul celor doua situatii comparative anterior evocate.

(iv) Cu referire la trimiterea pe care Hotararea Plenului CSM nr. 211/16 decembrie 2021 o face la situatii asemanatoare prevazute de Constitutia Romaniei pentru rezolvarea cazurilor neprevazute de lege retinem ca extinderea fortei juridice a normele asupra unor situatii care nu sunt reglementate se poate realiza numai pentru situatii asemanatoare, care au ratiuni identice.

Or, situatiile anume prevazute de legea fundamentala care recunosc posibilitatea prelungirii mandatului anterior au caracter special, fiind edictate in considerarea unor situatii exceptionale a caror vacanta trebuie acoperita, neputand fi extinse prin metoda analogiei si la ipoteza vacantei functiei de presedinte CSM.

Metoda analogiei se bazeaza pe idea ca unde exista aceleasi ratiuni trebuie aplicate aceleasi norme juridice, trebuie data aceeasi solutie. Rationamentul respectivei metode consta in faptul ca aceeasi cauza trebuie sa produca acelasi efect.

Or, spre exemplu, art. 63 alin. (4) din Constitutia Romaniei care prevede in mod expres posibilitatea prelungirii mandatului Camerelor pana la intrunirea legala a noului Parlament vizeaza o situatie exceptionala, a carei ratiune consta in asigurarea continuitatii institutionale pana la validarea noii componente a Parlamentului, ipoteza fiind complet distincta de presupusa ratiune (inexistenta de altfel) a legiuitorului constituant de a acoperi vacanta functiei de presedinte CSM artificial generata ca urmare a unor inovatii juridice. in ipoteza luata drept reper de comparatie, vacanta mandatului este una recunoscuta, acceptata si pentru care legiuitorul constituant a inteles sa-i confere cuvenita si speciala reglementare.

In plus, se observa ca textul art. 63 alin. (4) din Constitutia Romaniei instituie limite ale mandatului pe durata prelungirii acestuia, ceea ce nu face si Hotararea Plenului CSM nr. 211/16 decembrie 2021.

Aceeasi ratiune se regaseste si in ipoteza reglementata de art. 83 alin. (2) din Constitutia Romaniei, vacanta functiei de Presedinte al Romaniei urmand a fi acoperita prin prelungirea explicita a mandatului expirat, pentru o perioada limitata de timp.

Tot astfel si in cazul prevazut de art. 110 alin. (4) din Constitutia Romaniei, text care recunoaste expres posibilitatea prelungirii mandatului Guvernului pana la depunerea juramantului de membrii noului Guvern, ipoteza in care, de asemenea puterile Guvernului pe durata prelungirii sunt limitate.

Ca atare, situatiile presupus asemanatoare invocate in Hotararea Plenului CSM nr. 211/16 decembrie 2021 nu pot fi acceptate ca si repere corecte de comparatie pentru presupusa lipsa legislativa a situatiei de vacanta a functiei de presedinte CSM intrucat nu vizeaza situatii similare la care se poate apela pentru complinirea unor lacune legislative, avand ratiuni total diferite fata de ipoteza in discutie si reglementand ipoteze firesti de vacanta a unor functii, pe care legiuitorul constituant le-a prevazut si acceptat ca posibil de aparut in sfera relatiilor juridice si carora le-a dat cuvenita rezolvare temporara.

Or, in ipoteza Consiliului Superior al Magistraturii, legiuitorul constituant nu a manifestat ignoranta ori omisiune in reglementare, nelasand o lacuna legislativa pentru ipoteza vacantei functiei de presedinte intrucat acesta nu a conceput ivirea unei atare situatii de vreme ce a reglementat, la nivel de lege fundamentala, principiul rotatiei membrilor la functia de presedinte, in conditiile in care numarul membrilor judecatori potentiali candidati la aceasta functie este indestulator, chiar excedentar fata de numarul anilor ce presupun alegerea unui presedinte CSM.

De altfel, este si greu de imaginat ca legiuitorul constituant a evaluat si reglementat extrem de atent si riguros potentialele situatii de vacanta a unor functii din cadrul diferitelor autoritati publice de rang constitutional din interiorul celorlalte puteri ale statului, insa a omis chiar autoritatea publica a Consiliului Superior al Magistraturii. in realitate, ratiunea reglementarilor respective, evocate de Hotararea Plenului CSM nr. 211/16 decembrie 2021, au la baza rezolvarea unor situatii factuale firesti, care pot aparea in succesiunea normala si legala a procedurilor de alegeri (alegerea Parlamentului, Presedintelui) in vreme ce in cazul Consiliului Superior al Magistraturii astfel de imprejurari sunt excluse de plano, nefiind nici prevazute si nici acceptate de legiuitorul constituant. Prin urmare, diferite 'inovari' sau 'inginerii normative', precum cea consfintita prin Hotararea Plenului CSM nr. 211/16 decembrie 2021, nu pot fi acceptate, neavand niciun fundament legal.

Mai trebuie precizat in acest context faptul ca situatiile anterior evocate sunt reglementate de insasi legea fundamentala si reprezinta norme cu caracter de exceptie, fiind edictate in considerarea unor ratiuni speciale si a unor imprejurari exceptionale, astfel ca urmeaza a se aplica in mod strict numai situatiilor ce formeaza obiect de reglementare al acestora (exceptio est strictissimae interpretationis).

(v) in ceea ce priveste distinctia dintre termenii 'prelungire' si 'reinnoire' ce pare a sustine din perspectiva Hotararii Plenului CSM nr. 211/16 decembrie 2021 exercitarea in continuare a mandatului de presedinte CSM, in conditii de interimat, intrucat art. 133 alin. (3) din Constitutia Romaniei interzice in mod expres numai reinnoirea mandatului, iar nu si prelungirea acestuia, apreciem ca o asemenea distinctie este artificiala, omitand deliberat din analiza si consecinte faptul ca o prelungire ad interim a mandatului presedintelui incalca prevederea constitutionala vizand durata mandatului de 1 an.

Trimiterea la art. 140 alin. (4) din Constitutia Romaniei care interzice in mod expres atat prelungirea, cat si reinnoirea mandatului consilierilor de conturi nu poate constitui un argument valid intrucat, pe de o parte, textul vizeaza calitatea de membru al Curtii de Conturi, iar nu calitatea de presedinte al acestei institutii. Pe de alta parte, si art. 133 alin. (4) din Constitutia Romaniei stabileste ca durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, al carui moment de expirare constituie o data fixa, certa, periodica, astfel cum a statuat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 374/2 iunie 2016 (paragr. 46) ('o atare imprejurare nu produce, insa, nicio consecinta juridica asupra duratei mandatului membrilor Consiliului, deci asupra mandatului organismului colegial, care va expira la implinirea termenului de 6 ani. Persoana care dobandeste calitatea de membru al Consiliului si ocupa locul ramas vacant va exercita functia publica pentru restul de mandat ramas pana la expirarea acestui termen, cand se vor organiza alegeri generale, conform procedurii stabilite de lege'). Iar, in paragraful 60 al deciziei evocate se arata ca 'mandatul membrilor sai expira la implinirea termenului de 6 ani, deci la aceeasi data pentru toti Membrii'. Asadar, si in cazul membrilor CSM, durata mandatului este fixa, respectiv 6 ani, fara posibilitatea prelungirii sau reinnoirii.

Cu toate acestea, in discutie fiind calitatea de presedinte CSM, trimiterea la art. 140 alin. (4) din Constitutia Romaniei este eronata, neputandu-se aplica anumite prevederi constitutionale la ipoteze total diferite si care contin o cu totul alta ratiune decat cea pentru care ele au fost edictate. Asadar, nu este suficienta raportarea la anumite norme presupus asemanatoare pentru a descifra sensul exact al altor dispozitii legale ori ratiunea legiuitorului, ci important este ca metodele de interpretare a normelor juridice sa ramana fidele regulilor de aplicare a acestora.

(vi) in cele din urma, facand apel inclusiv la cutumele instituite la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, se constata ca, in cazul functiei de vicepresedinte CSM, atat Constitutia Romaniei, cat si Legea nr. 317/2004 nu mai interzic posibilitatea de reinnoire a mandatului din considerente rezultate din numarul mai mic al procurorilor ce alcatuiesc Sectia pentru Procurori raportat la numarul anilor ce presupun o asemenea functie. In aceste conditii si in lipsa unei interdictii explicite de reinnoire a mandatului de vicepresedinte in persoana aceluiasi membru, cutuma instituita la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii a constat intotdeauna in evitarea repetarii mandatului de vicepresedinte de catre acelasi membru procuror doi ani consecutiv.

Apreciem, astfel, cu atat mai mult ca, in cazul functiei de presedinte, caracterizata de interdictia constitutionala expresa a reinnoirii mandatului, ca nu este de conceput o functionare constitutionala si legala a institutiei Consiliului Superior al Magistraturii prin exercitarea mandatului aferent acestei functii de catre acelasi membru, doi ani consecutivi.


3. Vulnerabilitati

Avand in vedere considerentele anterior expuse, apreciem ca toate procedurile, activitatile, actele derulate, desfasurate ori adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii in conditiile functionarii acestuia sub auspiciile Hotararii Plenului CSM nr. 211/16 decembrie 2021 sunt vulnerabile din punct de vedere al legitimitatii si autoritatii acestora, generand potentiale consecinte cu un impact negativ major asupra activitatii sistemului judiciar, asupra carierei profesionale a magistratilor, precum si a intregului sistem de raporturi ce implica rolul si, astfel, participarea Consiliului Superior al Magistraturii.


4. Propuneri

In calitatea noastra de judecatori si membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, alesi pentru a veghea la respectarea Constitutiei si a legilor, aducem in atentia membrilor CSM neregularitatile si vulnerabilitatile enuntate si solicitam reconsiderarea solutiei adoptate prin Hotararea Plenului CSM nr. 211/16 decembrie 2021 privind exercitarea functiei de presedinte CSM ad interim, pana la alegerea unui nou presedinte, de catre presedintele in functie, daca, pana la data de 06.01.2022 inclusiv, nu se alege un nou presedinte.

In considerarea a insesi Hotararii Plenului CSM nr. 211/16 decembrie 2021, apreciem ca se impune organizarea de noi alegeri in cadrul Sectiei pentru Judecatori, conditia sine qua non pentru alegerea unui nou presedinte fiind organizarea sedintei de alegeri, urmand ca, pana la acel moment, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii sa fie asigurata de vicepresedintele validat, potrivit dispozitiilor legale evocate.

Mentionam ca prezentul demers este circumscris exclusiv nevoii de aplicare riguroasa a dispozitiilor legale si preocuparii noastre constante pentru legalitate si pentru a evita ca intreaga activitate a Consiliului Superior al Magistraturii derulata sub coordonarea unui presedinte numit in conditiile anterior evocate sa fie vulnerabila, cu atat mai mult cu cat pe rolul institutiei se afla spre instrumentare o serie de proceduri esentiale pentru desfasurarea activitatii sistemului judiciar, cum ar fi spre exemplu concursul de promovare la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Finalmente, precizam ca nu s-ar putea sustine ca existenta unei Hotarari a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii poate tine loc de lege ori de Constitutie si cu atat mai mult sa o infranga in litera si ratiunea ei, in calitate de judecatori revenindu-ne obligatia de a veghea la respectarea legalitatii in desfasurarea activitatii institutionale si de a ne disocia de orice incercare de corupere a vointei legiuitorului”.

Comentarii

# MN date 11 ianuarie 2022 12:08 +127

trebuia sa ii vina sfarsitu acestuia, acum trebuiesc facute la greu plangeri penale pentru toate abuzurile acestuia. daca voi magistrati nu faceti curat, ordine la voi in ograda apai nu va mai vaitati ca nu venim noi justitiabili sa facem curat in curtea voastra. sunt curios cine va fi alesu la conducerea CSM si ce il recomanda

# DODI date 11 ianuarie 2022 15:24 +125

Ce pretenții să avem de la CotețSM dacă (unii dintre) reprezentații ei sunt primii care nu respectă legea, sunt primii (cu voie de la SRI) de a călca legea în picioare și de a prelungi o agonie a justiției române care pare fără sfârșit. Atâta vreme cât SRI face și desface legea în țara asta nu putem avea pretenții de respect al legalității, de meritocrație și de promovarea adevăratelor valori. Când (mulți) juriști sunt făcuți pe genunchi, cu diplome cumpărate și doctorate plagiate tot respectul pentru lege și respectarea ei sunt doar vorbe în vânt.

# Abuz in serviciu date 11 ianuarie 2022 17:38 +181

Situatia din acest moment reprezinta actiunea premeditata a cel putin unei persoane sau a unui grup, care a dat o lovitura de palat. E un abuz in serviciu, o sceneta proasta, regizata din vreme, deoarece este clar ca nu s-a dorit alegerea unui alt presedinte al CSM, respectiv predarea functiei, conform obligatiei legale. Hashtag #rezist tace asurzitor.

# Ceangu Mariana date 11 ianuarie 2022 18:11 +233

Demers demn de tot respectul, întreprins de două Doamne Judecătoare. Felicitări! Așteptăm deznodământul.

# Corect ! date 11 ianuarie 2022 20:53 +90

Stima si respet pentru j.Evelina Oprina si j.Gabriela Baltag !

# Băran Gheorghe date 11 ianuarie 2022 22:10 0

Alooo, aloo...aloooo!!!! Asa a sfarsit si bietul ala. Pai bai handi, acolo unde legea tace sau nu distinge voi , aia si alea , trebuie sa faceti ceva care garanteaza independenta justitiei nu partialitatea puliticului. DOMNULE Olaru Codrut,mi am atras multe antipatii cand v am tinut parte, acum vad ca am gresit. Am sustinut un procuror tanar si vivace la 4 ace , dar nu ati fost capabil sa votati pentru independenta justitiei,.doar prezenta dumneavoastra in sala denota participarea la frustrarile magistratilor procurori, frustrari neintemeiate pentru ca cele intemeiate le sustin in orice profesie. Pacat, din nou pacat.

# nuibai date 12 ianuarie 2022 14:53 0

România se va reîntoarce cu susu-n sus numai atunci cînd în toate structurile societatea civilă normală va fi jumătate plus 1.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 24.06.2022 – Se pensioneaza judecatorul care l-a albit pe Ciuca

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva