In luna aprilie, in Municipiul Iasi se va inaugura Ansamblul Palas, construit de SC Iulius Group SRL apartinand omului de afaceri Iulian Dascalu. Acesta va fi un complex urbanistic ultramodern, de mari dimensiuni (singurul din estul tarii) care va schimba fata centrului orasului si va crea mii de locuri de munca. Disputele politice si judiciare purtate insa de ani de zile in jurul acestui important proiect imobiliar de 260 milioane euro, pot fi stopate definitiv la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a Contencios (Dosar nr. 1141/35/2010) instanta care a fost investita pentru data de 2 februarie 2012 cu o cerere de revizuire, in care edilii Municipiului Iasi cer sa se anuleze o decizie irevocabila a Curtii de Apel Oradea. Prin aceasta decizie a Curtii de Apel Oradea s-au anulat trei hotarari ale Consiliului Local al Municipiului Iasi din anii 2004 – 2005, prin care s-a aprobat trecerea din domeniul public, in cel privat al municipiului, a terenului municipalitatii de 11 hectare, care a facut obiectul unui contract de asociere intre Municipalitatea Iasi si SC Iulius Group SRL pentru dezvoltarea Ansamblului Palas, teren situat in spatele Palatului Culturii (asociere in care municipalitatea a adus ca aport dreptul de folosinta asupra terenurilor, iar investitorul banii).

UE a criticat Romania pentru blocarea in Justitie a proiectelor de anvergura

Controversata decizie a Curtii de Apel Oradea – care sta in calea unui proiect cu beneficii indiscutabile pentru locuitorii Iasiului – s-a dat in mod ciudat, cu doua voturi, contra unul (unul dintre judecatori a facut opinie separata) admitandu-se recursul a doua firme-reclamante si rasturnandu-se cu 180 de grade sentinta de la fond data de Tribunalul Bihor. Initial, la fond, Tribunalul Bihor a respins actiunea reclamantelor SC Alimentara SA Iasi si SC Turism Moldova SA Iasi, doua firme apartinand omului de afaceri Danut Catalin Prisecariu (un rival al lui Iulian Dascalu) personaj care cauta prin orice mijloace sa blocheze proiectul Palas. Tactica e bine cunoscuta in Romania, unde orice licitatie sau negociere catigata de cineva e contestata pana in panzele albe in justitie, iar proiectele, inclusiv cele cu bani europeni, ajung sa fie amanate ani de zile sau chiar blocate de personaje care si-au facut o profesie din a bombarda instantele de judecata cu fel de fel de actiuni avand ca tinta anularea proiectelor. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeana a, criticat recent Romania, in special acele instante de judecata care in loc sa urmareasca interesele comunitatii dau solutii de blocare a unor investitii facand parada de interpretarea legilor si dand solutii in favoarea contestatorilor de profesie, dar cu efecte dezastruoase pentru proiectele folositoare comunitatilor.

In cazul de fata, e demn de mentionat ca firmele lui Prisecariu au fost declarate in mod irevocabil de catre Inalta Curte ca neavand calitate procesuala (nu au demonstrat interesul) intr-un alt proces similar (in care au cerut fara succes anularea contractului de asociere in participatiune dintre SC Iulius Grup si Municipalitatea Iasi). Inexplicabil, aceasta autoritate de lucru judecat a fost ignorata de judecatorii oradeni. Cu alte cuvinte, firmele lui Prisecariu nu au reusit sa anuleze contractul de asociere propriu-zis, dar iata cum la Oradea au reusit sa anuleze hotararile de Consiliu Local care au aprobat schimbarea regimului unor terenuri care au fost aportate in cadrul contractului de asociere!?? Foarte ciudat!

Joaca de-a dezafectarea

In cazul de fata, decizia nr. 976/2010 a Curtii de Apel Oradea - a carei revizuire se va judeca in 2 februarie 2012 la Curtea de Apel Bucuresti - este criticata de edilii Municipiului Iasi pentru motivarea ei esentiala, care a ignorat realitatea. Mai precis, in motivarea CA Oradea, care a stat la baza anularii celor trei hotarari de consiliu local s-a aratat ca ” ...Pentru a dispune trecerea unui bun din proprietatea publica in proprietatea privata paratul (CL Iasi) trebuia sa justifice un interes legitim care sa impuna o asemenea masura (...) Or, o asemenea justificare ar fi putut fi doar DEZAFECTAREA suprafetei de teren de 119.392 mp interesului sau uzului public si, in consecinta, introducerea sa in circuitul civil...”

Cu alte cuvinte, CA Oradea nu s-a opus dreptului Consiliului Local de a schimba regimul unui teren, trecandu-l din proprietatea publica, in cea privata a Municipiului Iasi (drept conferit prin lege autoritatilor locale), ci a considerat ca aceasta schimbare de regim juridic a terenului putea avea loc doar daca vechile constructii de pe acesta au fost dezafectate. Asadar, motivul anularii Hotararii CLM Iasi nr. 576/2004, de exemplu, il constituie pretinsa nerealizare a unei operatiuni administrative – dezafectarea.

Ei bine, in realitate, dezafectarea constructiilor vechi (degradate, inutilizabile, insalubre si care provocau pierderi la bugetul local) a avut loc dupa cum o atesta o serie de acte oficiale ale autoritatilor locale, dupa cum urmeaza: 1 - HCLM Iasi nr. 128/2007 prin care activele fixe din incinta strandului municipal, teatrul de vara si patinoarul artificial au fost trecute din domeniul public in domeniul privat al Municipiului Iasi; 2 - Procesele verbale de scoatere din functiune a mijloacelor fixe nr. 52109/09.07.2007, 52502 si 52505/11.07.2007; 3 - Autorizatia de desfiintare nr. 1328/07.08.2007; 4 - Procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor de desfiintare nr. 263/01.07.2008.

Graitor este insusi continutul HCLM Iasi nr. 128/2007 care la data de 19 martie 2007 a HOTARAT: “Art. 1 - Se trec din domeniul public in domeniul privat al Municipiului Iasi activele fixe corporale situate in incinta strandului Municipal, Teatrului de Vara si a Patinoarului Artificial , cuprinse in Anexa 1, ce face parte integranta din prezenta hotarare; Art. 2 - Bunurile cuprinse in Anexa 1 vor fi supuse procesului de scoatere din functiune si casare; Art. 3 - Bunurile cuprinse in Anexa 1 si terenul aferent vor fi predate cu proces-verbal de predare-primire catre SC IULIUS GROUP SRL, care va efectua operatiunile de demolare/dezafectare. Materialele obtinute in urma casarii vor fi predate catre DAPPP in vederea valorificarii (...)”

In urma dezafectarii vechilor constructii, din zona Ansamblului Palas, SC Iulius Group a procedat in cursul anului 2007 la predarea catre Consiliul Local al Municipiului Iasi a noilor constructii, ridicate in locul celor demolate, pe baza de proces verbal, respectiv: patru terenuri de tenis, doua bazine de inot si, respectiv, mai multe spatii de joaca pentru copii construite pe o suprafata de 1850 m.p. Aceste constructii ridicate de investitorul Iulius Grup, au fost relocate pe alte amplasamente, intrucat, spre exemplu, un strand (cum era cel initial, care a fost demolat) nu poate sta nicaieri in lume in centrul unei resedinte de judet, taman in spatele unei cladiri emblematice precum Palatul Culturii.

Iata, asadar, ca toate aceste investitii, construite in cadrul asocierii in participatiune si destinate folosului comunitatii au fost inventariate ulterior in domeniul public al Municipiului Iasi prin HCL Iasi nr. 414/2009, hotarare care a fost aprobata prin HG nr. 412/2011 de atestare a domeniul public al Municipiului Iasi.

Si atunci de ce Curtea de Apel Oradea a anulat hotararile de CL care au stat la baza proiectului Palas (cu o opinie separate aunuia dintre judecatori, rasturnand cu 180 de grade sentinta de la fond)? Cui foloseste blocarea proiectului Palas, dupa cinci ani de constructii, aflat in prag de inaugurare si asteptat cu maxim interes de ieseni? Cumva rivalului lui Iulian Dascalu (care propusese initial sa construiasca un simplu hotel, dar nu a fost agreat de muncipalitate) despre ale carui firme Inalta Curte a stabilit irevocabil ca nu aveau interes in cauza in care au solicitat anularea contractului de asociere in participatiune?