21 septembrie 2020

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

UN SENATOR O DESFIINTEAZA PE CODRUTA KOVESI - Valer Marian ridiculizeaza propunerile sefei DNA de revizuire a Constitutiei: "Probabil ca a formulat aceasta propunere stimulata de nostalgiile tatalui sau, Ioan Lascu, fost procuror in perioada bolsevica de trista amintire, cand retinerea depasea 24 de ore... Nu a inteles, sau poate nu vrea sa inteleaga, litera si spiritul art. 72... Aceste propuneri denota nestiinta sau autismul in materie de drept constitutional intern sau comparat" (Declaratia)

Scris de: Alex PUIU | pdf | print

7 mai 2015 13:45
Vizualizari: 4662

Dupa lectiile despre democratie predate sefei DNA de presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, un alt senator a iesit public pentru a infrana derapajele, din ce in ce mai grave si mai dese in ultima perioada, ale Codrutei Kovesi. Intr-o declaratie politica facuta in sedinta plenului Senatului, marti 5 mai 2015, senatorul independent Valer Marian (foto 2), fost procuror, a desfiintat propunerile halucinante ale sefei DNA privind revizuirea Constitutiei in sensul triplarii duratei retinerii preventive, al eliminarii imunitatii parlamentare si al scoaterii Ministerului Public de sub autoritatea ministrului Justitiei.


Parlamentarul a acuzat-o pe Laura Codruta Kovesi (foto 1) ca nu intelege, sau ca nu vrea sa inteleaga, spiritul si litera Constitutiei atunci cand cere ridicarea imunitatii parlamentare. In acest context, Valer Marian a atras atentia asupra confuziei intre imunitatea de fond si imunitatea de procedura: "Daca ar fi avut curiozitatea sa rasfoiasca si constitutiile statelor membre ale Uniunii Europene, procurorul sef al DNA ar fi aflat ca in toate aceste state este prevazuta imunitatea de fond pentru voturi si opinii politice, iar inviolabilitatea sau imunitatea de procedura este reglementata in majoritatea acestora. Ba, chiar ar fi avut surpriza sa constate ca legile fundamentale ale unor state cu democratie mai consolidata prevad un regim mai extins in privinta imunitatii de procedura decat in Constitutia Romaniei".

In aceeasi declaratie politica, senatorul a spus despre sefa DNA ca este "stimulata de nostalgiile tatalui sau, Ioan Lascu, fost procuror sef al Parchetului Medias in timpul dictaturii comuniste, care a debutat in procuratura in perioada bolsevica de trista amintire, cand durata retinerii preventive depasea 24 de ore". Ca replica la dorinta sefei DNA de a fi extinsa la 72 de ore durata retinerii, Valer Marian a reluat argumentul invocat de presedintele Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, precizand ca revizuirea Constitutiei nu poate avea ca efect suprimarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale oamenilor.

Prezentam declaratia senatortului Valer Marian:

"Daca procurorul sef al DNA n-ar fi trecut dreptul constitutional ca voda prin loboda

Crezandu-se mare si tare, dupa ce a ajuns pe val in ultimele sondaje de opinie si cap de pagina cu articole si interviuri publicate in presa nationala si internationala si dupa ce i-a fost indusa de dincolo si de dincoace de Ocean ideea ca ar putea deveni presedintele Romaniei, procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a venit inainte si dupa Duminica Tomii cu mai multe propuneri soc de revizuire a Constitutiei. Prima si cea mai clamata propunere priveste eliminarea imunitatii parlamentarilor in fata justitiei, urmand ca aceasta sa se limiteze strict la declaratiile politice. A doua propunere priveste modificarea perioadei de retinere de la 24 de ore la 72 de ore, iar a treia priveste scoaterea Ministerului Public, respectiv a parchetelor, de sub autoritatea ministrului Justitiei. Toate aceste propuneri denota nestiinta sau autismul procurorului sef al DNA, anterior procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in materie de drept constitutional intern sau comparat”.

Prelungirea retinerii preventive la 72 de ore

Propunerea privind prelungirea retinerii preventive la 72 de ore nici nu poate intra in discutie, intrucat vizeaza o garantie instituita referitor la drepturile si libertatile fundamentale, respectiv cu privire la libertatea individuala, prevazuta de art. 23 din Constitutia Romaniei, in care se precizeaza la alineatul 3 ca retinerea nu poate depasi 24 de ore, iar conform articolului 152 din legea fundamentala, revizuirea Constitutiei nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora. Cu acest argument, propunerea procurorului sef al DNA a si fost retezata a doua zi de catre presedintele Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean. Probabil ca Laura Codruta Kovesi a formulat aceasta propunere stimulata de nostalgiile tatalui sau, Ioan Lascu, fost procuror sef al Parchetului Medias in timpul dictaturii comuniste, care a debutat in procuratura in perioada bolsevica de trista amintire, cand durata retinerii preventive depasea 24 de ore. Constitutia comunista din 1948 a prevazut o durata a retinerii de 48 de ore, dar aceasta durata a fost redusa la 24 de ore prin Constitutia comunista din 1965, in vederea curmarii abuzurilor din perioada bolsevica. Procurorul sef al DNA a invocat practica majoritatii statelor europene, unde perioada de retinere este de 48 sau de 72 de ore, numai ca prelungirea duratei retinerii in acest sens s-a facut pentru infractiuni de terorism: in Marea Britanie, dupa recrudescenta atentatelor teroriste din Irlanda de Nord in anii 80, iar in alte state europene dupa atentatele teroriste comise de fundamentalisti islamici dupa 2000 in Statele Unite ale Americii, Spania si Marea Britanie”.

Scoaterea Ministerului Public, respectiv a parchetelor, de sub autoritatea ministrului Justitiei

La fel, nu poate intra in discutie propunerea privind scoaterea parchetelor de sub autoritatea ministrului Justitiei, intrucat Minsterul Public si procurorii fac parte, conform capitolului VI din Constitutie, din autoritatea judecatoresca, a carei reprezentare si conducere administrativa este asigurata de catre ministrul Justitiei. Daca in acest sens nu agreeaza sistemul constitutional romanesc, procurorul sef al DNA s-ar fi putut inspira din sistemul constitutional american, in care ministrul Justitiei exercita si functia de procuror general, asigurand reprezentarea si conducerea administrativa atat a judecatorilor, cat si a procurorilor”.

Eliminarea imunitatii parlamentare

Propunerea de eliminare a imunitatii parlamentare in sensul restrangerii acesteia numai la declaratii politice denota ca Laura Codruta Kovesi a fost o studenta mediocra, cum afirma fosti profesori si colegi de-ai sai, si ca n-a prea rasfoit cursurile si tratatele de drept constitutional ale eminentului profesor Ion Deleanu de la Facultatea de Drept a Universitatii Babes Bolyai din Cluj Napoca, pe care a absolvit-o cu doua decenii in urma. Procurorul sef al DNA nu a inteles (sau poate nu vrea sa inteleaga) litera si spiritul imunitatii conferite parlamentarilor prin articolul 72 din Constitutia Romaniei si nici nu s-a straduit sa aprofundeze dreptul comparat in materie din state ale Uniunii Europene cu democratie mult mai consolidata.

In realitate si in esenta, numai articolul 72 alineatul 1 din Constitutia Romaniei instituie o imunitate de fond a parlamentarilor, care vizeaza voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului. Aceasta imunitate de fond a fost statuata in toate constitutiile Romaniei, de la 1866 pana in 2003, inclusiv in regimurile de dictatura regala si de dictatura comunista, si este prevazuta in toate constitutiile statelor membre ale Uniunii Europene. In mod pervers, procurorul sef al DNA vrea sa restranga aceasta imunitate de fond doar la declaratii politice, care dupa cum se stie se fac in plenul celor doua Camere ale Parlamentului, intr-o sectiune si intr-un program orar prestabilite, excluzand astfel imunitatea pentru voturile sau pentru alte opinii politice exprimate. Eliminarea imunitatii pentru voturile exprimate de parlamentari in exercitarea mandatului prezinta o periculozitate deosebita, in contextul in care DNA si DIICOT au creat deja un precedent neconstitutional periculos prin solicitarea ridicarii imunitatii parlamentare in cazul senatorului Varujan Vosganian pentru semnarea, in calitate de ministru, a unei hotarari adoptate de Guvernul Romaniei, care constituie un act politico-administrativ. Pe de alta parte, opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului nu se reduc la declaratiile politice inregistrate pe site-ul Camerelor Parlamentului si publicate in Monitorul Oficial, ci acestea pot fi exprimate si in cadrul dezbaterii proiectelor de legi sau hotarari, motiunilor simple, motiunilor de cenzura, angajarii raspunderii Guvernului ori in comisii parlamentare, interpelari, intrebari s.a. In consecinta, trebuie mentinut termenul de opinii politice din Constitutie pentru ca are un inteles mai larg decat cel de declaratii politice si previne anumite confuzii.

In ce priveste multdiscutata si multdisputata imunitate conferita parlamentarilor in cazul perchezitiei, retinerii si arestarii preventive, prin instituirea de catre alineatul 2 al articolului 72 din Constitutie a obligativitatii incuviintarii Camerei din care fac parte, majoritatea autorilor consacrati de drept constitutional si de drept procesual penal (Ion Deleanu, Ioan Muraru, Corneliu Turianu, Ion Neagu, Gheorghita Mateut) au conchis ca este vorba de o imunitate de procedura, de o inviolabilitate, respectiv de o garantie procesuala a libertatii individuale a parlamentarului, care are drept scop sa previna urmarirea judiciara arbitrara sau vexatorie a acestuia, impiedicandu-l astfel sa-si exercite mandatul incredintat sau constrangandu-l astfel sa-l exercite intr-un anume mod. Sugestiv in acest sens este faptul ca, in Legea nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si al senatorilor, aceasta garantie procesuala este prevazuta in art. 23 sub titlul 'Regimul in procesul penal', eliminandu-se astfel confuziile create de asocierea imunitatii de fond si a imunitatii de procedura in acelasi articol din Constitutie (art.72 alineatele 1 si 2), asociere care a fost speculata cu rea credinta de unii reprezentanti ai justitiei, inclusiv ai Consiliului Superior al Magistraturii, sau ai presei.

Daca ar fi avut curiozitatea sa rasfoiasca legile fundamentale ale Romaniei, procurorul sef al DNA ar fi aflat ca imunitatea de fond si imunitatea de procedura au fost prevazute de toate constitutiile adoptate sau revizuite in istoria statului roman modern (1866, 1923, 1938, 1948, 1952, 1965, 1991, 2003), deci inclusiv de constitutiile adoptate in timpul regimului de dictatura regala (1938) sau a regimului de dictatura comunista (1948, 1952 si 1965). Mai mult, ar fi observat ca pana la revizuirea din 2003, imunitatea de procedura a fost mult mai larga in constitutiile precedente, in sensul ca era obligatorie incuviintarea Parlamentului si pentru urmarirea penala sau trimiterea in judecata, nu numai pentru retinerea sau arestarea preventiva a parlamentarilor. Cu ocazia revizuirii Constitutiei in 2003, imunitatea de procedura a fost restransa, articolul 72 alineatul 2 prevazand, in teza a I-a, ca deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului. Or, in aceste conditii, nu se poate vorbi de o blocare a justitiei, cum clameaza Laura Codruta Kovesi impreuna cu mentorii si fanii sai, din moment ce, pe de o parte, parlamentarii pot fi urmariti si trimisi in judecata fara nicio incuviintare, iar pe de alta parte, potrivit articolului 126 alineatul 1 din Constitutie, justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti, nicidecum si prin procurori.

Iar daca ar fi avut curiozitatea sa rasfoiasca si constitutiile statelor membre ale Uniunii Europene, procurorul sef al DNA ar fi aflat ca in toate aceste state este prevazuta imunitatea de fond pentru voturi si opinii politice, iar inviolabilitatea sau imunitatea de procedura este reglementata in majoritatea acestora. Ba, chiar ar fi avut surpriza sa constate ca legile fundamentale ale unor state cu democratie mai consolidata prevad un regim mai extins in privinta imunitatii de procedura decat in Constitutia Romaniei. Astfel, potrivit articolului 46 alineatele 2 si 3 din Legea Fundamentala a Republicii Federale Germania, incuviintarea Bundestagului este necesara nu numai pentru arestarea sau orice ingradire a libertatii personale a unui deputat, ci si pentru tragerea la raspundere si pentru pornirea unei proceduri judiciare impotriva unui deputat. Iar articolul 5 din Constitutia Federala a Austriei prevede obligativitatea incuviintarii punerii sub acuzare penala sau administrativa a unui parlamentar. Constitutia Frantei prevede, in articolul 26, ca parlamentarii pot cere suspendarea masurilor judiciare luate contra lor pe durata sesiunii parlamentare. Imunitatea de fond este prevazuta mai mult decat explicit si pentru europarlamentari, in articolul 8 din Protocolul privind privilegiile si imunitatile Uniunii Europene: 'Membrii Parlamentului European nu pot fi cercetati, retinuti sau urmariti datorita opiniilor sau voturilor exprimate in cadrul exercitarii functiilor lor'. Iar in ce priveste imunitatea de procedura, articolul 9 din acest protocol prevede ca, pe durata sesiunilor Parlamentului European, membrii acestuia beneficiaza, pe teritoriul national, de imunitatile recunoscute membrilor Parlamentului propriei tari, iar pe teritoriul oricarui alt stat membru, de exceptare privind orice masura de detentie sau urmarire penala.

In fine, daca Laura Codruta Kovesi l-ar fi urmarit sau citit cu atentie pe profesorul sau de drept constitutional de la Facultatea de Drept, ar fi aflat si ar fi trebuit sa inteleaga opinia constanta a eminentului constitutionalist Ion Deleanu ca 'inviolabilitatea nu este un privilegiu - inadmisibil de altfel -, ci o procedura speciala si limitata de protectie a parlamentarului' (vezi, Ion Deleanu – Institutii si proceduri constitutionale in dreptul roman si in dreptul comparat, Editura ALL Beck, Bucuresti, 2006). O procedura speciala care se aplica de altfel si in cazul judecatorilor si procurorilor, prin instituirea de articolul 42 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a obligativitatii incuviintarii de catre sectiile pentru judecatori sau pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii a perchezitiei, retinerii, arestarii preventive sau arestului la domiciliu in cazul acestora. N-am auzit-o niciodata pe Laura Codruta Kovesi ori pe mentorii si fanii sai sa spuna ca si aceasta incuviintare, prevazuta de o lege organica, nu de legea fundamentala, constituie un privilegiu care blocheaza justitia si sa propuna eliminarea ei. Iar daca tot vorbim de privilegii, poate ca ar fi cazul ca Parlamentul sa repuna in discutie inamovibilitatea acordata judecatorilor, autonomia acordata procurorilor, lipsa raspunderii materiale a magistratilor, salariile, pensiile si alte facilitati acordate acestora. Spun aceasta in calitate de senator si de fost procuror care sunt de acord in principiu cu regandirea si chiar restrangerea imunitatii/inviolabilitatii parlamentare in sens procedural. Dar, deocamdata putem discuta doar pe datele dreptului national si ale dreptului european in vigoare”.

*Cititi aici declaratia politica a senatorului independent Valer Marian

Comentarii

# DOREL date 7 mai 2015 14:53 +17

Mai draga nea' Mariane, teoretic ai avea dreptate, atat ca teoria ca teoria, da' practica te omoara ! Luluta nu le zice de la ea, ea recita ce-i vine in plic asa, cam pe la 10-10,15 a.m. Si cine le scrie ? Pai, ghici ghicitoarea mea ...

# mulder, agentul mulder date 7 mai 2015 16:06 +6

Sa nu imi spui ca i le trimite codlea, ca nu te cred.....poate macovei (ca doar a activat odata cu nea lascu...). :lol: :lol: :lol:

# Mona Lisa date 7 mai 2015 15:46 +6

Ar fi cazul sa umble in mod cert la pensiile speciale. Vor pensii mai mari sa contribuie ei sau macar angajatorul la sistemul de pensii de stat sau sa treaca pe pilonul III de pensii. Nu stiu cu ce ocazie tot avem de-a face cu cetateni de rangul unu si cetateni de rangul doi: de ce este normal ca statul sa devalizeze sistemul de pensii (sa prejudicieze statul ca tot e la moda) si sa fure din buzunarul contribuabililor pentru a le baga in buzunar altora. Si ce alte "facilitati" mai sunt, daca tot au pomenit? Si care-i poanta cu salariile: sa nu-mi spui ca nu platesc taxe si impozite?! De ce Statul Roman tot insista sa-i faca pe unii sa creada ca sunt deasupra altor cetateni si ca li se cuvine sa primeasca fara sa contribuie? Sa ne intelegem, magistratii au ditamai pozitia sociala oricum (un privilegiu si o onoare) , au tribuna garantata in societate si breasla lor este impenetrabila din alte domenii si specializari. 

# vio date 7 mai 2015 16:20 +8

Iohannis a început să scrie "Kovesi şi tatăl", după ce două best-seller-ruri, "Pas cu Pas" şi "Primul Pas"  <img src=ops:' /> 

# marinarul date 7 mai 2015 18:35 +5

Corect, argumentat dpdv legislativ, dar, doamna care se afla pe cai mari este asertiva la aceste observatii.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL


    Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home3/luju/public_html/_template/article.php on line 152
    • VERDICTUL ZILEI - Va fi pus Nicusor Dan sub urmarire penala pentru trafic de influenta?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 20.09.2020 – Balanel ii ia fata lui Bobita

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva