1 October 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

MAJORITATEA DIN CSM A FOST INCERCUITA – Sapte membri CSM dau atacul impotriva blatului prin care se forteaza mentinerea judecatorului Marian Buda in Consiliu pe langa lege. Plangere impotriva refuzului majoritatii din CSM de a declansa alegeri pentru numirea unui membru definitiv din partea ICCJ: “Inseamna conferirea caracterului de membru definitiv judecatorului care a fost numit membru in conditiile art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind CSM, ceea ce reprezinta o incalcarea flagranta a legii”

Scris de: George TARATA | pdf | print

3 March 2022 14:47
Vizualizari: 4289

Continua demascarea jocurilor pe langa lege pe care le face majoritatea care a acaparat CSM. De data aceasta, vizat este modul in care CSM forteaza mentinerea judecatorului Marian Buda in Consiliu (venit in locul Marianei Ghena), cu incalcarea grava a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.


 

Sapte membri CSM au formulat joi, 3 martie 2022, o plangere prealabila impotriva Hotararii Plenului CSM din 11 februarie 2022, prin care a fost respinsa organizarea alegerilor pentru desemnarea unui reprezentant al ICCJ in Consiliu, cu mandat definitiv, in conditiile in care actualul reprezentant al ICCJ in Consiliu, Marian Buda, este doar interimar, venit pe locul ramas vacant dupa pensionarea Marianei Ghena (click aici pentru a citi). Autorii plangerii sunt judecatorii Andrea Chis, Gabriela Baltag, Evelina Oprina si Mihai Balan, alaturi de procurorii Cristian Mihai Ban, Florin Deac si Tatiana Toader. Adica Opozitia din CSM.

Cei sapte solicita revocarea Hotararii din 11 februarie 2022 a Plenului CSM si declansarea alegerilor pentru desemnarea reprezentantului ICCJ in CSM. Acestia arata ca prin refuzul de a declansa respectivele alegeri, majoritatea din CSM i-a conferit practic judecatorului Marian Buda statut de membru definitiv in CSM, asta desi Buda a fost numit in Consiliu in baza art. 57 din Legea 317/2004 privind Consiliu Superior al Magistraturii, adica in calitate de interimar, pana la organizarea de noi alegeri pentru desemnarea unui membru cu mandat definitiv pe locul ocupat de interimar. Practic, majoritatea din CSM a transformat un interimar in definitiv.

Foarte importanta este o precizare pe care cei sapte membri ai CSM o fac in plangerea prealabila: calitatea de membru interimar este conferita unui judecator numai cu conditia organizarii de noi alegeri pentru postul vacant si pana la alegerea unui nou membru. Ceea ce inseamna ca majoritatea din CSM a anulat inclusiv calitatea de membru interimar al lui Marian Buda, atunci cand a refuzat sa declanseze alegeri pentru postul ocupat temporar de acesta, desi a avut posibilitatea de a o face. Ceea ce inseamna ca intreaga activitate a CSM este pusa in pericol, orice hotarare votata de Marian Buda putand fi declarata oricand nula, tocmai prin lipsa calitatii de membru al CSM a judecatorului Marian Buda.

 

Amintim ca aceasta noua actiune vine dupa ce aceiasi sapte membri ai CSM - Andrea Chis, Gabriela Baltag, Evelina Oprina, Mihai Balan, Cristian Mihai Ban, Florin Deac si Tatiana Toader – au declansat demersurile pentru anularea hotararii Plenului CSM prin care majoritatea care controleaza Consiliul l-a plasat pe Bogdan Mateescu (foto) in functia de presedinte interimar peste mandatul legal, functie neprevazuta de lege si Constitutia Romaniei.


Iata un fragment din plangerea prealabila formulata de Opozitia din CSM (documentul este atasat integral la finalul articolului):


“Prin Hotararea Plenului (fara numar) din data de 11.02.2022 s-a decis sa nu se organizeze alegerile pentru locul vacant de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (pct. 13 de pe ordinea de zi solutionata).

La data de 25.02.2022, subsemnatii am reiterat aceasta solicitare, formuland cererea nr. 5584.

Cererea nu a fost inclusa pe ordinea de zi a urmatoarei sedinte de Plen, din data de 28.02.2022, iar cu ocazia acelei sedinte s-a respins suplimentarea ordinii de zi cu acest punct.

MOTIVE DE NELEGALITATE

Potrivit art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, (1) in cazul incetarii calitatii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii inainte de expirarea mandatului, pentru locul ramas vacant se organizeaza noi alegeri, potrivit procedurii prevazute de lege. (2) Pana la alegerea unui nou membru, interimatul va fi asigurat de judecatorul sau procurorul care a obtinut numarul urmator de voturi in cadrul alegerilor desfasurate potrivit art. 8 alin. (3) sau art. 13 ori, dupa caz, art. 19. (3) in cazul prevazut la alin. (1), persoana aleasa pentru ocuparea locului vacant isi exercita calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru restul de mandat ramas pana la expirarea termenului de 6 ani.

(i) Nerespectarea unei norme imperative

Dispozitia legala anterior mentionata are caracter imperativ, ceea ce inseamna obligativitatea adaptarii conduitei Consiliului Superior al Magistraturii la prescriptiile prevazute de lege, fara a se putea invoca de catre autoritate niciun fel de motiv de oportunitate.

Or, din succesiunea evenimentelor derulate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii se constata ca autoritatea a refuzat in mod explicit sa dea curs unei dispozitii legale imperative, statuand in sedinta Plenului din data de 11.02.2022 ca nu intelege sa organizeze alegerile pentru locul vacant de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in ciuda demersurilor verbale si scrise efectuate de subsemnatii prin care am atras atentia asupra necesitatii respectarii prevederilor legale evocate si organizarii de alegeri.

Prin respingerea cererii de organizare a alegerilor in sedinta din data de 11.02.2022 si prin refuzul de a discuta noua cerere avand acelasi obiect, in sedinta din data de 28.02.2022, cu motivarea verbala, in sedinta, ca acest subiect a fost deja transat de Plenul CSM, este evident refuzul expres al Consiliului Superior al Magistraturii de a aplica dispozitia legala imperativa din art. 57 din Legea nr. 317/2004 in sensul de a se organiza alegeri pentru restul de mandat ramas pana la expirarea termenului de 6 ani pentru ocuparea locului de judecator devenit vacant aferent Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Nu doar ca textul de lege este imperativ in ceea ce priveste organizarea noilor alegeri pentru locul ramas vacant, dar chiar interimatul asigurat de judecatorul care a obtinut numarul urmator de voturi in cadrul alegerilor desfasurate in anul 2016 este strict legat de alegerea noului membru, ceea ce impune derularea celor doua proceduri - organizarea noilor alegeri si validarea membrului interimar - concomitent.

(ii) Nemotivarea actului administrativ

Hotararea Plenului (fara numar) contestata nu cuprinde niciun fel de motivare, Consiliul Superior al Magistraturii intelegand sa nu motiveze solutia adoptata in sedinta Plenului din data de 11.02.2022.

Obligatia autoritatii emitente de a motiva actul administrativ constituie o garantie contra arbitrariului, sens in care art. 31 alin. (2) din Constitutia Romaniei prevede expres ca autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.

Motivarea unei decizii administrative trebuie sa contina elemente de fapt si de drept care, pe de o parte, sa permita destinatarilor sa cunoasca si sa evalueze temeiurile si efectele deciziei si proportionalitatea masurii cu imprejurarile in care a fost dispusa si cu interesul public pe care autoritatea este chemata sa il ocroteasca, iar, pe de alta parte, sa faca posibila exercitarea controlului de legalitate.

Motivarea actului administrativ constituie o veritabila conditie de validitate a acestuia, o garantie impotriva conduitei arbitrare a autoritatilor publice, menita sa asigure posibilitatea verificarii limitelor exercitarii puterii lor discretionare. Instanta suprema a retinut ca obligativitatea motivarii nu poate fi apreciata doar ca o conditie de forma, ci ca o conditie de legalitate ce vizeaza fondul actului administrativ (ICCJ, s. cont. adm. fisc., dec. nr. 274 din 26 ianuarie 2006, Buletinul Casatiei nr. 2/2006, p. 22).

In plus, lipsa motivarii actului administrativ presupune si incalcarea principiului transparentei administratiei publice, care cunoaste o consacrare implicita la nivelul art. 31 alin. (1) si (2) din Constitutia Romaniei prin dreptul la informatie. Procedand la motivarea actului administrativ, autoritatea ofera garantii de respectare a legii, caci putand fi verificate justificarile oferite ratiunilor de fapt si de drept care au stat la baza emiterii sau adoptarii unui act administrativ, sunt create premisele impiedicarii deciziilor arbitrare sau abuzive.

In jurisprudenta comunitara, astfel cum a fost ilustrata in practica instantei supreme, s-a retinut in mod constant ca amploarea si detalierea motivarii depind de natura actului adoptat sau emis si de circumstantele fiecarui caz, o motivare insuficienta sau gresita fiind considerata echivalenta cu lipsa motivarii (iCCJ, s. cont. adm. fisc., dec. nr. 482 din 26 ianuarie 2007, nepublicata).

Or, lipsa totala a motivarii actului administrativ atacat, Consiliul Superior al Magistraturii intelegand sa posteze pe site-ul institutiei numai solutia adoptata, pe scurt, fara sa indice un numar de hotarare si fara sa ofere cea mai sumara argumentatie in vederea cunoasterii motivelor care au stat la baza respingerii cererii de aplicare a unei dispozitii legale imperative, conduce la nulitatea acestuia.

(iii) Deturnarea ratiunii legii

Prin adoptarea Hotararii atacate si refuzul de organizare a alegerilor pentru restul de mandat ramas pana la expirarea termenului de 6 ani pentru ocuparea locului de judecator devenit vacant aferent Inaltei Curti de Casatie si Justitie, se deturneaza scopul legii, in sensul ca determina implicit transformarea perioadei de interimat, care se caracterizeaza prin provizorat, limitare in timp, vremelnicie, intr-o stare de definitivat.

Or, legiuitorul nu a avut nicio clipa in vedere o asemenea ipoteza, ci a urmarit, ca in situatia existentei unei potentiale persoane care sa preia interimatul, asigurarea temporara a functionalitatii institutiei ca si cum ar lucra in conditii de normalitate si asigurarea tranzitiei catre definitivarea ocuparii locului devenit vacant pentru restul de mandat.

Calitatea de membru interimar este conferita unui judecator numai cu conditia organizarii de noi alegeri pentru postul vacant si pana la alegerea unui nou membru.

Refuzul de a organiza noi alegeri inseamna conferirea caracterului de membru definitiv judecatorului care a fost numit membru in conditiile art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, ceea ce reprezinta o incalcarea flagranta a legii”.

 


Comentarii

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 30.09.2022 – Premiu pentru procurorul Nita, palma pentru judecatoarele Panioglu si Gulutanu (Galerie foto)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva