12 noiembrie 2019

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

TARAGANARE PE DOSARUL STS – Curtea de Apel Bucuresti a asteptat 5 zile sa inregistreze cererea de chemare in judecata trimisa de fosta senatoare Cristiana Anghel in procesul privind suspendarea celor doua HG-uri care fac STS stapan peste alegerile prezidentiale, desi Anghel trimisese cererea si pe mail. In final, judecatorul CAB Ionut Militaru s-a declarat pe sine insusi necompetent teritorial si a trimis dosarul la Curtea de Apel Craiova (Documente)

Scris de: Valentin BUSUIOC

27 octombrie 2019 12:35
Vizualizari: 3160

Lumea Justitiei continua sa va prezinta bataile de cap pe care este nevoita sa le indure fosta senatoare Cristiana Anghel (foto 1) in incercarea de a obtine in instanta suspendarea a doua hotarari de Guvern – HG nr. 631/2019 si HG nr. 632/2019 – care practic fac Serviciul de Telecomunicatii Speciale stapan peste alegerile prezidentiale din acest an, in ciuda prevederilor legale si constitutionale in vigoare. In primul episod (click aici pentru a citi), v-am prezentat argumentele invocate de fosta membra ALDE in cererea de chemare in judecata. De data aceasta, veti vedea cum Curtea de Apel Bucuresti s-a facut ca ploua timp de 5 zile, asteptand sa vina cererea in forma tiparita, prin posta, desi instanta o avea deja, intrucat fosta senatoare o trimisese inclusiv pe e-mail. Peste alte 11 zile, s-a desfasurat primul termen al procesului, iar in aceeasi zi judecatorul Ionut Militaru (foto 2) – fost vicepresedinte al Forumului Judecatorilor din Romania – a invocat din oficiu exceptia necompetentei teritoriale si a declinat procesul catre Curtea de Apel Craiova, avand in vedere ca reclamanta Cristiana Anghel are buletin de Caracal (localitate aflata in jurisdictia CA Craiova), nu de Bucuresti sau de alta localitate din jurisdictia CA Bucuresti. La Craiova, cauza a primit primul termen pe 1 noiembrie 2019, cu doar 9 zile inainte de primul tur al alegerilor.


Iata mai intai minuta CAB din 11 octombrie 2019 (dosar nr. 5486/2/2019):

Admite exceptia necompetentei teritoriale exclusive, invocata din oficiu. Declina competenta de solutionare a cauzei in favoarea Curtii de Apel Craiova – Sectia Contencios administrativ si fiscal. Fara cale de atac. Pronuntata in sedinta publica, azi, 11.10.2019”.

Pe scurt, cronologia arata asa (vezi facsimile):

- 25 septembrie 2019: Cristiana Anghel trimite e-mailul cu cererea de chemare in judecata; stampila Curtii de Apel Bucuresti arata ca mailul fusese primit in aceeasi zi la cabinetul presedintelui instantei;

- 30 septembrie 2019: cererea de chemare in judecata ajunge la registratura; aceasta este data primirii dosarului, inregistrata pe coperta;

- 11 octombrie 2019: primul termen la CA Bucuresti, declinare catre CA Craiova.


Guvernul invoca exceptia nulitatii actiunii si exceptia lipsei de interes

Pe fondul problemei, va prezentam atat intampinarea formulata de Guvern fata de cererea de chemare in judecata inaintata de Cristiana Anghel, cat si raspunsul acesteia la intampinare.

In esenta, Palatul Victoria reclama faptul ca fosta senatoare nu si-a precizat obiectul cererii de chemare in judecata, cauza juridica si motivele de fapt si de drept, precum si ca aceeasi Cristiana Anghel, in calitate de parlamentar, a votat in favoarea proiectului de act normativ care in cele din urma a devenit Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente. De asemenea, Guvernul Romaniei se apara, sustinand ca a adoptat cele doua hotarari cu respectarea tuturor normelor legale si constitutionale.

La randul ei, in raspunsul la intampinare, Cristiana Anghel reia detaliat argumentele prezentate in cererea de chemare in judecata (pe care v-am prezentat-o in episodul anterior), subliniind ca intr-o societate democratica n-are ce sa caute un serviciu secret, militarizat, in procesul electoral, care teoretic trebuie sa fie complet transparent. De asemenea, fosta senatoare explica in ce fel cele doua HG-uri adauga la lege si, in plus, ridica exceptia de neconstitutionalitate a articolelor 110 si 120 din Legea nr. 208/2015.

Redam intai cele mai importante parti din intampinarea Guvernului:

In sustinerea apararilor noastre, intelegem sa invocam:

I. Exceptia nulitatii actiunii (...)

In speta, consideram ca la formularea cererii reclamanta nu a respectat conditiile de fond, sub aspectul elementelor actiunii civile, neprecizand in mod clar obiectul cererii de chemare in judecata si cauza juridica a acesteia si neindicand in mod corespunzator motivele, de fapt si de drept, pe care se intemeiaza cererea de suspendare a hotararilor de Guvern atacate. Astfel, reclamanta lasa la latitudinea instantei posibilitatea fie de a suspenda in tot, fie de a suspenda in parte HG nr. 631/2019 si HG nr. 632/2019.

Mai mult decat atat, va rugam sa observati ca cererea de chemare in judecata nu cuprinde denumirea paratului impotriva caruia reclamanta intelege sa se judece. Cel mai probabil, s-a subinteles faptul ca daca se ataca hotarari de Guvern, implicit paratul ar putea fi Guvernul Romaniei, insa din punct de vedere procedural nu sunt indeplinite cerintele prevazute de art. 194-197 din Codul de procedura civila.

Solicitam instantei sa admita exceptia invocata si sa dispuna anularea actiunii, avand in vedere cele aratate mai sus.

II. Exceptia lipsei de interes, avand in vedere urmatoarele: (...)

Interesul, definit ca folosul practic pe care partea il poate obtine prin promovarea actiunii civile, trebuie sa se reflecte intr-un avantaj material sau juridic in patrimoniul sau persoana reclamantului.

In conformitate cu dispozitiile art. 120 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin Legea nr. 148/2019 pentru modificarea si completarea unor acte normative in materie electorala (...), 'prevederile prezentei legi privind corpul expertilor electorali, membrii birourilor electorale, operatorii de calculator, Sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal, sectiile de votare, Registrul electoral si listele electorale permanente se aplica in mod corespunzator alegerilor pentru Presedintele Romaniei, alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale, alegerilor pentru Parlamentul European, precum si referendumurilor nationale si locale'.

La art. 110 alin. (1)-(4) din Legea nr. 208/2015 (...), se reglementeaza urmatoarele:

'(1) Autoritatea Electorala Permanenta, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicatii Speciale si al Institutului National de Statistica, asigura implementarea si gestionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal, pe baza datelor si informatiilor din Registrul electoral si Registrul sectiilor de votare.

(2) Normele metodologice privind functionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal, selectia si desemnarea operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale sectiilor de votare se aproba prin hotarare a Autoritatii Electorale Permanente.

(3) Pentru implementarea si functionarea pe durata alegerilor a Sistemului informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal se va utiliza, de regula, infrastructura informatica detinuta de autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si de unitatile de invatamant, sub coordonarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale.

(4) Serviciul de Telecomunicatii Speciale asigura serviciile de telefonie speciala si de comunicatii de voce si date, necesare birourilor si oficiilor electorale, precum si functionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal. Sumele necesare pentru acoperirea acestor cheltuieli se asigura din bugetul de stat'.

Precizam ca aceste texte de lege se regaseau in aceeasi numerotare si redactare atat in Proiectul de lege privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente (L278/2015), adoptat de Senat in sedinta din 3 iunie 2015, cat si in PL-x nr. 445/2015 – Proiect de lege privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente, adoptat de Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala, in data de 24.06.2015. Dupa promulgare, Legea a primit numarul 208/2015.

Mai adaugam ca, potrivit informatiilor publice existente pe site-ul Senatului la fisa senatorului Cristiana-Irina Anghel, rezulta ca votul senatorului in cauza exprimat in data de 03.06.2015 asupra L278/2015 – Propunere legislativa privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente a fost 'DA'.

In cuprinsul actiunii, reclamanta justifica interesul de suspendare a executarii HG nr. 631/2019 si respectiv a HG nr. 632/2019 pe motivul ca 'mi se incalca (mie si tuturor cetatenilor cu drept de vot din Romania) drepturi si libertati fundamentale prevazute de Constitutia Romaniei si de lege', fara insa a argumenta aceste afirmatii.

Pentru aceste motive, apreciem ca reclamanta nu justifica un interes legitim in sustinerea prezentei actiuni, motiv pentru care solicitam respingerea cererii pentru acest considerent.

III. Solicitam instantei respingere ca neintemeiata a cererii de suspendare a executarii HG nr. 631/2019 si respectiv a HG nr. 632/2019 (...)

In speta nu este dovedit cazul bine justificat, actele normative a caror suspendare se solicita fiind emise cu respectarea dispozitiilor legale, asa cum am aratat anterior.

Masura suspendarii actului administrativ se justifica daca actul administrativ contine dispozitii care, daca ar fi aduse la indeplinire mai inainte de exercitarea de catre instanta a controlului de legalitate, ar produce consecinte greu sau imposibil de inlaturat in cazul anularii actului.

De asemenea, apreciem ca existenta cazului bine justificat presupune prezentarea unor dovezi de nelegalitate evidente, dovezi care nu au fost prezentate in cazul de fata.

Hotararea Guvernului nr. 631/2019 este temeinica si legala, fiind emisa in temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, precum si al art. 65 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Presedintelui Romaniei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Hotararea Guvernului nr. 632/2019 este temeinica si legala, fiind emisa in temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, precum si al art. 65 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Presedintelui Romaniei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, al art. 109 alin. (2) si art. 120 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 22 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondenta, precum si modificarea si completarea Legii nr. 208/2015 (...).

Actele administrative contestate au fost adoptate de catre Executiv, astfel cum reiese si din Notele de fundamentare, prin insusirea proiectelor initiate de Ministerul Afacerilor Interne si Autoritatea Electorala Permanenta.

La elaborarea actelor administrative au fost respectate dispozitiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, precum si cele cuprinse in Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 561/2009.

De asemenea, proiectele actelor normative sunt insotite de avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 755/29.08.2019 si respectiv nr. 748/28.08.2019.

In ceea ce priveste conditia 'pagubei iminente' (obligatorie pentru dispunerea suspendarii actului administrativ), apreciem ca nici aceasta nu este indeplinita, din urmatoarele considerente:

In conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, 'paguba iminenta' este definita ca fiind 'prejudiciul material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public'.

In speta nu se face dovada unui prejudiciu pur material, cuantificabil in bani.

In cererea de suspendare a executarii HG nr. 631/2019 si respectiv a HG nr. 632/2019, reclamanta nu a facut dovada in fapt si in drept a pagubei iminente, astfel ca nu se poate constata 'de facto' ca exista o paguba iminenta si, cu atat mai mult, nu exista o paguba ce nu ar putea fi indreptata in urma solutionarii cererii in suspendarea actului administrativ atacat.

Or, in speta dedusa judecatii, desi partea reclamanta avea obligatia de a-si motiva cererea de suspendare strict in raport cu conditiile de admisibilitate prevazute de lege, nu se face dovada indeplinirii cumulative a acestor conditii, intreaga argumentare vizand, in realitate, fondul litigiului.

Consideram ca motivele invocate de reclamanta in sustinerea cererii de suspendare a executarii hotararilor de Guvern in cauza, in incercarea de a justifica indeplinirea conditiei existentei cazului bine justificat, reprezinta de fapt motive de nelegalitate, ce tin insa de fondul cauzei, aspecte asupra carora instanta sesizata cu prezenta cerere nu se poate pronunta.

Reclamanta nu a dovedit nici cazul justificat si nici paguba iminenta, imprejurari care ar justifica suspendarea actelor administrative.

Suspendarea executarii este o masura de exceptie, care se justifica numai daca actul administrativ contine dispozitii a caror indeplinire ar produce reclamantei un prejudiciu greu sau imposibil de inlaturat in ipoteza anularii actului.

Fata de acestea, consideram ca reclamantei nu i-a fost adusa nicio vatamare a vreunui drept subiectiv ocrotit de lege sau interes legitim, in sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, nefiind incalcate dispozitii legale incidente in materie, astfel incat apreciem ca nu exista motive de suspendare a HG nr. 631/2019 (...) si respectiv HG nr. 632”.

Prezentam raspunsul Cristianei Anghel la intampinarea Guvernului:

Aduc in discutie problema repartizarii cauzei acestui complet, in conditiile in care eu am transmis initial cererea de chemare in judecata pe e-mail la Curtea de Apel Bucuresti, in data de 25.09.2019, iar prezentul dosar apare inregistrat abia in data de 30.09.2019 (adica pe baza actiunii pe suport de hartie, trimisa de mine si prin posta). Astfel, suntem in situatia in care o cerere din 25.09.2019 nu a fost inregistrata timp de 5 (cinci) zile, pentru ca mai apoi sa fie inregistrata cererea pe hartie, fara insa sa se mai stie nimic de cererea transmisa pe e-mail, incalcandu-se astfel prevederile exprese ale art. 199 Cod procedura civila.

Ca sa raspund atat criticilor pro causa ale partilor adverse, cat mai ales exigentelor procesual-civile (art. 194 CPP), rog Onorata Instanta sa aiba in vedere urmatoarele:

A. Obiectul cererii mele este SUSPENDAREA executarii art. 5 din Hotararea de Guvern nr. 631/2019 (...), respectiv a art. 6 din HG nr. 632/2019 (...).

B. Paratul in prezenta cauza nu poate fi decat Guvernul Romaniei, in calitate de emitent al celor doua acte administrative cu caracter normativ. (...)

C. Motivarea cererii mele initiale este implicita, chiar daca nu este structurata tehnic, insa tot pentru rigoare, preciez motivele de fapt si de drept. (...) (n.r. le gasiti atat in raspunsul la intampinare, atasat la final, cat si in cererea de chemare in judecata publicata in episodul anterior).

D. Referitor la interesul subsemnatei, va invederez ca nu fac altceva decat sa imi apar exercitiul unui drept constitutional, si anume dreptul de a alege, cu corolarul sau, dreptul de a vota. In conditiile in care mi se aduce o atingere acestui drept, care in mod irefutabil imi apartine, este nascut, actual si recunoscut de art. 36 din Constitutia Romaniei, inseamna ca pot intreprinde orice acte sau demersuri, inclusiv in contencios administrativ, pentru a-mi apara acest drept fundamental.

Nu ma auto-erijez in aparatoare a drepturilor altor persoane, ci doar incerc sa imi apar exercitiul unui drept esentialmente democratic, care este practic strivit de cizma militara!

Daca ati primi criticile SGG cum ca nu as avea interes in criticarea unei hotarari de Guvern, ar insemna ca nu as putea ataca in contencios administrativ nicio hotarare de Guvern, pentru ca aceasta institutie nu emite sau adopta decat acte administrative normative, ceea ce ar conduce la o ineptie juridica, existand nenumarate cazuri de hotarari de guvern desfiintate de instanta de contencios administrativ la cererea unor 'simpli cetateni'.

E. 'Cazul justificat' este reprezentat tocmai de nelegalitatea perfida si neconstitutionalitatea prevederilor care implica un serviciu secret, militarizat, intr-o activitate eminamente civila si democratica, astfel cum incercam sa aratam.

F. 'Paguba iminenta' este reprezentata de ireversibilitatea procesului electoral, care, odata parcurs si cu rezultate viciate prin implicarea unor factori necontrolati si necontrolabili de societatea civila, de alegatori, nu mai poate fi dat inapoi, paguba fiind definitiva.

Or, principiul prevalentei pretentiei fata de reparatie ar trebui sa primeze si in aceasta speta.

Si abia acum incepe contradictorialitatea, intrucat, onorata instanta, dispozitiile de HG a caror executare solicitam a fi suspendate intra in conflict direct atat cu prevederile Legii nr. 370 din 20 septembrie 2004, pentru alegerea Presedintelui Romaniei, republicata, precum si cu cele ale Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente.

Astfel, desi este mentionat Serviciul de Telecomunicatii Speciale la art. 110 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente, cu modificarile si completarile ulterioare, atentie, la 'Dispozitii tranzitorii si finale', Guvernul Romaniei a adoptat cele doua Hotarari criticate prin adaugare la lege, intrucat norma de trimitere de la art. 120 din Legea nr. 208/2015 este clara si expresa: 'Prevederile prezentei legi privind corpul expertilor electorali, sectiile de votare, Registrul electoral si listele electorale permanente se aplica in mod corespunzator alegerilor pentru Presedintele Romaniei, alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale, alegerilor pentru Parlamentul European, precum si referendumurilor nationale si locale'.

In plus, 'implementarea si gestionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal' prevazuta la art. 110 din Legea nr. 208/2015 nu intra in atributiunile strict si limitativ enumerate la articolul 11 din Legea 92/1996 privind organizarea si functionarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale, astfel ca implicarea STS in procesul electoral este ilegala si sub acest aspect.

Aratam pe aceasta cale ca implementarea si mai ales gestionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal nu pot constitui atributiuni ale STS, acesta putand cel mult sa 'presteze servicii de telecomunicatii' (art. 11 lit. n) sau sa 'organizeze retelele si sa efectueze prestatiile de telecomunicatii speciale avand in vedere interesele beneficiarilor', insa STS nu are nicidecum ca atributiune legala sa gestioneze, fie si in parte, un sistem electoral, sistem ce trebuie sa ramana eminamente civil si transparent.

Prin urmare, dispozitiile art. 110, aflat la 'Dispozitii tranzitorii si finale' in corpul legii, sunt considerate ca fiind 'sediul materiei' si invocate de Guvern ca temei pentru implicarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale (STS) si in alegerea Presedintelui Romaniei.

In masura in care aceasta teza a aplicabilitatii dispozitiilor tranzitorii si finale ale Legii nr. 208/2015 in materia alegerii Presedintelui Romaniei este imbratisata de Onorata Instanta, va rog sa luati act ca inteleg sa formulez exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 110 alin. (1), (3) si (4), coroborate cu art. 120 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanent, cu modificarile si completarile ulterioare.

Textele de lege criticate sunt:

Articolul 110

(1) Autoritatea Electorala Permanenta, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicatii Speciale si al Institutului National de Statistica, asigura implementarea si gestionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal, pe baza datelor si informatiilor din Registrul electoral si Registrul sectiilor de votare.

(2) Normele metodologice privind functionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal, selectia si desemnarea operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale sectiilor de votare se aproba prin hotarare a Autoritatii Electorale Permanente.

(3) Pentru implementarea si functionarea pe durata alegerilor a Sistemului informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal se va utiliza, de regula, infrastructura informatica detinuta de autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si de unitatile de invatamant, sub coordonarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale.

(4) Serviciul de Telecomunicatii Speciale asigura serviciile de telefonie speciala si de comunicatii de voce si date, necesare birourilor si oficiilor electorale, precum si functionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal. Sumele necesare pentru acoperirea acestor cheltuieli se asigura din bugetul de stat.

(5) Operatorii de calculator isi desfasoara activitatea in conditiile stabilite prin hotarare a Autoritatii Electorale Permanente.

(6) Repartizarea operatorilor de calculator selectati conform alin. (2) la sectiile de votare din tara se realizeaza prin decizie a Autoritatii Electorale Permanente.

(7) La o sectie de votare din tara pot fi repartizati cel mult 3 operatori de calculator.

(8) Pe langa operatorii de calculator repartizati la sectiile de votare din tara, Autoritatea Electorala Permanenta repartizeaza, la propunerea Serviciului de Telecomunicatii Speciale, cel putin cate un operator de calculator pe langa fiecare centru de votare din tara.

(9) In sensul prezentei legi, prin centru de votare din tara se intelege imobilul din tara unde functioneaza cel putin doua sectii de votare.

(10) Membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare din strainatate indeplinesc si atributiile ce revin, potrivit legii, operatorilor de calculator.

(11) Autoritatile publice centrale si locale implicate, potrivit legii, in organizarea alegerilor sprijina implementarea si buna functionare a Sistemului informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal cu personal propriu, denumit in continuare informaticieni.

Articolul 120

(1) Prevederile prezentei legi privind corpul expertilor electorali, membrii birourilor electorale, operatorii de calculator, Sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal, sectiile de votare, Registrul electoral si listele electorale permanente se aplica in mod corespunzator alegerilor pentru Presedintele Romaniei, alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale, alegerilor pentru Parlamentul European, precum si referendumurilor nationale si locale.

(2) Functionarii publici si functionarii publici cu statut special pot avea calitatea de expert electoral, pot fi presedinti si loctiitori in birourile electorale ale sectiilor de votare sau pot activa pe langa birourile electorale ca personal tehnic auxiliar, ca operatori de calculator ori ca informaticieni, indiferent de tipul de scrutin”.

Aceste texte intra in conflict direct cu prevederile art. 36 si art. 81 alin. (1) din Constitutia Romaniei:

Art. 36 – Dreptul de vot

(1) Cetatenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv.

(2) Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate, prin hotarare judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale.

Art. 81 – Alegerea Presedintelui

(1) Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat”.

Mai mentionam si ca, in conformitate cu Legea nr. 92 din 24 iulie 1996 privind organizarea si functionarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale, este ilegal ca alegerile democratice sa fie arbitrate de o institutie militarizata, pe timp de pace (articolul 8) a carei activitate este reglementata si a carei activitate se desfasoara sub rigorile secretului militar si de stat (art. 6 alin. 2), ambele caracteristici intrand in conflict cu principala trasatura ce trebuie sa caracterizeze procesul electoral: transparenta.

Pentru ca ne dorim sa fim o democratie europeana, invoc si eu prevederile si recomandarile Raportului explicativ adoptat de Comisia de la Venetia in cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Venetia, 18-19 octombrie 2002), precum si Codul bunelor practici in materie electorala – Linii directoare si raport explicativ – adoptate de Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept in cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Venetia, 18-19 octombrie 2002).

Nu in ultimul rand, Legea nr. 92 din 24 iulie 1996 privind organizarea si functionarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale (...) nu permite implicarea acestui serviciu secret militarizat in procesul democratic al alegerilor (...).

Fata de cele aratate mai sus, va rog ca, prin hotararea ce veti pronunta, sa dispuneti suspendarea in parte a executarii prev. Art. 5 din HG 631/2019 si respectiv a art. 6 din HG 632/2019, pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei, in fond”.

* Cititi aici intampinarea Guvernului

* Cititi aici raspunsul Cristianei Anghel la intampinare

Sursa foto Anghel: DCnews

Sursa foto Militaru: Agerpres

Comentarii

# unul din lumea cea mare date 27 octombrie 2019 15:37 +12

normal ca se taraganeaza din moment ce sts/ul este jucaria electronica cu care se CISTIGA ALEGERILE.ASA S/AU CISTIGAT SI EUROPARLAMENTARELE!!!!!!!!!!!!!PRETEXT PENTRU NAZIST SA ORGANIZEZE LOVITURA DE STAT DIN MAI PE CARE LIBERALII SI NAZISTUL O TOT CITEAZA,IN FACT WAS ONLY BOLSHITSAU O MERMELEALA ILEGALA!!!!!!!!!!ALEGERILE EUROPARLAMENTARE AU FOST MERMELITE SI FURATE!!!!!!!!!1CINE NU/I DE ACCORD SA NU CITEASCA

# Nu este evident ca suntem un stat militaro-securist? date 27 octombrie 2019 21:58 +5

Stie cineva care este suprafata totala de teren retrocedata in acte/ ce suprafata totala de teren au inscris prefectii in titlurile de proprietate emise prin ordin al perefectilor in ultimii 30 de ani !? Nici un oficial nu intreaba si nimeni nu raspunde.... La ANRP avem o situatie clara a totalului general al despagubirilor stabilite si a suprafetei totale de teren pentru care s-au aprobat despagubiri de la inceputul activitatii si pana in prezent ? LA Ministerul Finantelor exista o astfel de evidenta ? Guvernul Romaniei este CONTROLAT de Parlament cu privire la retrocedarile inscrise in acte de prefecti, cu totalul depagubirilor stabilite si totalul sumelor platite dupa 1990 !?? Ministrul cu ANCPI (cadastrul national) in subordine declara - la vizita in Coreea de Sud - ca in Romania s-a retrocedat mai mult teren in acte decat are tara... A inceput vre-o ancheta dupa declaratiile din 2011 !? CAND !? Cate romanii au rascumparat romanii in 30 de ani !?? Protocoale=acorduri intre hoti ?

# PLÃTITOR DE TAXE,,,, date 28 octombrie 2019 07:40 +6

FRATILOR .,DUMINICÃ SEARÃ,LA POSTUL DE TELEVIZIUNE S-A DISCITAT,DESPRE ALEGERÏ.,LAB1TV,,,LA BEC,ESTE O MAFIE BINE. STRUCTURATÃ,ORGANIZATÃ SI CONTROLATÃ DE SERVICII.DESPRE CE MAI COMENTÃM?ACUMA FAC PE FATÃ..PÃI TU CANDIDAT SÃ NU TE INTERESEZE PE TINE,,REZULTATUL,? CE SÃ MAI COMENTÃM NOI,POPORUL?ÃSTIA (SERVICIILE)NE IAU DE FRAIERI.LA EUROPARLAMENTARE UNDE MAI PUI,NU STIAU CUM SÃ FACÃ SÃ ÎNCHIDÃ LISTELE,VÃ MAI ADUCETI AMINTE?ÎN 26MAI ANUL ACESTA NU. PUSCAU SEMNÃTURILE.,DAR PDLEUL TOT CRESTEA ÎN. VOTURI.PSDEUL(PROSTI)SCÃDEAU.DE CE ?DE AIA?SERVICIILE LUCRAU DE ZOR.PÎNÃ NU VA IESI UN ROMÂN ADEVÃRAT ,,,PRESEDINTE,,,SÃ REZOLVE ACESTE,,,GOLÃNII,,NOI TOT PUTEM VOTA.DA.NOI VOTÃM SERVICIILE ÎSI FAC MENDRELE.UN LUCRU ESTE CERT.,,DACÃ,,BUHA,,DE LA COTROCENI MAI CÎSTIGÃ UN MANDAT?NEFIIND ,NICI MÃCAR,,PATRIOT NICI ROMÂN,,,VAI DE NEAMUL NOSTRU SI CA NATIE SI CA POPOR.ASULTÎNDUL CU. DISCURSURILE DE(NAZISM) PUR SI SIMPLU ,PE MULTI ROMÂNII ÎI SPERIE,DAR PE ROMÂNI,NU PE PDELISTI.URMASII LU PETROV .

# Cred ca e clar acum ce face STS-ul .... date 28 octombrie 2019 18:01 +1

Se ocupa deci cu trisarea alegerilor ...pe banii nostri !!!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - Va fi ajutat Klaus Iohannis de DNA in lupta cu Viorica Dancila pentru functia de presedinte al Romaniei?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 12.11.2019 – Ana nu a putut sa deschida gura. Predoiu a intrat in paine

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva