Proiectul de ordonanta privind gratierea unor pedepse pentru decongestionarea situatiei din penitenciarele romanesti, care in prezent au un grad de ocupare in medie de peste 150%, continua sa nasca discutii in spatiul public. Randurile politicienilor care se opun gratierii, in frunte cu presedintele Klaus Iohannis, au fost ingroaste de magistrati care si-au exprimat public dezacordul fata de Legea gratierii, vehiculandu-se chiar in spatiul public ca exista riscul retragerii acestui proiect de pe masa Guvernului. In mod categoric, ar fi un fault dat credibilitatii PSD-ului si Guvernului Grindeanu care, prin retragerea proiectului de gratiere a unor pedepse, nu doar ca ar legitima preocuparile si criticile aduse de magistrati si de politicienii din opozitie, in frunte cu Iohannis, dar ar demonstra ca Romania este in continuare un stat condus de serviciile secrete si de magistratii acoperiti din campul tactic.

Ce nu realizeaza inca Guvernul, ca initiator al proiectului de ordonanta, si Parlamentul, ca girant al acestui proiect, este faptul ca Legea gratierii este un act de clementa al Parlamentului si nu este oportuna opozitia unui magistrat fata de un act al Legislativului au al Executivului, cu atat mai mult cu cat critica adusa actelor celor doua puteri imbraca o forma, cel putin lipsita de respect fata de Ministrul Justitiei sub a carui autoritate se afla toti procurorii, conform Constitutiei Romaniei. Trebuie totusi evidentiat ca este pentru prima data in istoria Romaniei cand se fac consultari si dezbateri pe o lege care reprezinta in esenta un act de clementa, dar si prima data cand magistratii se revolta in fata unei Legi a gratierii.

Florin Iordache: “Este atributul Guvernului sa faca un proiect”

Lumeajustitiei.ro l-a contactat pe ministrul Justitiei Florin Iordache (foto dreapta 1-2) pentru a afla care este pozitia sa fata de criticile aduse de unii magistrati si politicieni, dar si daca aceste reactii negative la Legea gratierii l-ar determina sa retraga proiectul. Intrebat daca proiectul va fi adoptat cu modificari, Florin Iordache ne-a raspuns: “Nu stiu, ar insemna sa ma antepronunt. Noi asteptam de la toata lumea eventualele observatii”.

Iata ce ne-a precizat Florin Iordache:

“Rolul consultarii este sa asteptam opinii. Dar exista opinii si observatii care nu sustin proiectul gratierii si multe ale opinii care sustin, cu modificarile in consecinta. De aceea asteptam puncte de vedere si cand vom avea toate aceste pozitii vom face un anunt. Acesta este rolul consultarii!

Este nevoie de o lege a gratierii si acel model al legii gratierii pe care eu l-am propus la minister si l-am lucrat la minister a avut la baza cele doua proiecte de lege ale gratierii din 1998 si 2002, introducand, la sugestia colegilor, o serie de infractiuni. Eu am sustinut si am spus ca este necesara o lege a gratierii pentru ca nu vad alta solutie. Sa imi ofere cineva o alta solutie pentru a diminua numarul celor care stau acum in conditii inumane in penitenciare si eu o imbratisez. Este atributul Guvernului sa faca un proiect.”

Ministrul Justitiei este titular al actiunii disciplinare si poate cere CSM sanctionarea magistratilor care imixtioneaza in activitatea altor institutii

Este de apreciat determinarea si dorinta ministrului Florin Iordache de a solutiona, fie nu si in totalitate, problema supraglomerarii din penitenciare. De neinteles insa este de ce Florin Iordache, in calitate de Ministru al Justitiei, nu a reactionat categoric pana la acest moment fata de magistratii “pareristi” care se pricep mai nou si la politica.

Florin Iordache trebuie sa stie ca in calitatea sa de ministru al Justitiei are posibilitatea de a-i trage la raspundere disciplinara pe magistratii care se apuca sa comenteze actele Guvernului si ale Parlamentului, fiind o imixtiune in atributiile altor servicii, dar si in activitatile publice cu caracter politic.

Spre exemplu, numai in cazul Procurorului General al Romaniei, Augustin Lazar (foto stanga 1-2), ministrul Justitiei poate initia o actiune in Consiliul Superior al Magistraturii, solicitand tragerea la raspundere disciplinara a acestuia pentru incalcare art.99 lit. c) si lit. d). din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor pentru afirmatia facuta in fata sediului CSM in data de 18 ianuarie 2017, cand a sustinut ca “Gratierea este un proiect de lege penibil” , dar si ca dezincriminarea in cazul unor infractiuni este facuta “cu dedicatie”.

De altfel, ministrul Justitiei poate sa aplice acelasi “tratament” si fata de procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie Laura Codruta Kovesi care s-a apucat sa afirme in spatiul public ca in acest moment se indoieste “de buna-credinta a ministrului de Justitie”, acuzand ca se doreste adoptare unei legi a gratierii “in secret” reclamand ca nu este o procedura transparenta.

Iata ce prevede art. 99 la lit. c) si lit. d). din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor:

“Art. 99 – Constituie abateri disciplinare: (…)

c) atitudinile nedemne in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, celalalt personal al instantei sau al parchetului in care functioneaza, inspectori judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili ori reprezentantii altor institutii;

d) desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu"