21 July 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

PARADEALA CU AGENT PROVOCATOR – Trei fosti politisti acuza ca au fost condamnati pe nedrept pentru ca ar fi maltratat un colaborator DNA. Agentii au depus plangere contra colaboratorului DNA si a procurorilor Romulus Varga, Maria Militaru si Viorel Cerbu: „Investigatorul sub acoperire revine, modifica declaratiile in sensul dorit de procurori”. Vedeti filmarea care arata ca in camera de audiere a colaboratorului DNA prin videoconferinta se afla alta persoana, care ii sugera raspunsurile

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

11 February 2024 19:06
Vizualizari: 5968

Trei fosti politisti de la Brigada de Combatere a Criminalitatii Organizate (BCCO) Constanta acuza ca au fost victimele unei inscenari judiciare marca DNA si PICCJ, in urma careia au fost condamnati pe nedrept in 2019 la inchisoare cu executare pentru ca ar fi maltratat un colaborator al Directiei Nationale Anticoruptie.

 



Tot in 2019 (cu putin inainte de condamnarea definitiva), cei trei au depus la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie plangere penala. In 2022, dupa desfiintarea SIIJ, dosarul a fost preluat de catre Parchetul General, iar in 18 septembrie 2023 procurorul Marcel Sandu l-a clasat pe „fapta nu exista” (art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedura penala). Clasarea a fost mentinuta la 26 octombrie 2023 de catre procurorul Remus Iulian Popa (foto 4), seful Sectiei de urmarire penala din PICCJ. Unul dintre cei trei politisti a atacat clasarea la Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar acum judecatorul ICCJ Gheorghe-Valentin Chitidean este asteptat sa se pronunte marti, 13 februarie 2024, in cauza nr. 2901/1/2023.

Plangerea a fost depusa atat impotriva colaboratorului DNA (a carui identitate reala nu este cunoscuta, ci doar numele de Florin Cosmin Tomescu, pe care i l-a atribuit Directia Nationala Anticoruptie), cat si a procurorilor Romulus-Dan Varga (foto 1) de la PICCJ, Ioan-Viorel Cerbu (foto 2) de la DNA si Maria-Magdalena Militaru (foto 3) de la PICCJ.

Nu in ultimul rand, plangerea vizeaza si alta persoana, ramasa neidentificata pana in prezent. Dupa cum veti vedea in filmarea de mai jos, acest barbat se afla in aceeasi camera cu „Tomescu” in timp ce martorul cu identitate protejata era audiat de catre procurorul PICCJ Romulus-Dan Varga, persoana neidentificata sugerandu-i in repetate randuri lui „Tomescu” ce sa raspunda la intrebarile avocatului Irinel Samoila (foto 5), aparatorul politistilor.


Cum s-a ajuns aici


Totul a inceput in noaptea dinspre 2 spre 3 mai 2013, in Mamaia, cand patru politisti (actualii petenti Bogdan Mircea Teodorescu, Vlad Stefan Zaharia si Dragos Emil Petcu, precum si colegul lor Cristian Dolana) au facut razie antidrog intr-un club din Mamaia. Cu acea ocazie, l-au depistat pe „Florin Cosmin Tomescu” (repetam: aceasta identitate este cea pe care i-a atribuit-o Directia Nationala Anticoruptie, numele real al colaboratorului DNA nefiind cunoscut nici in acest moment) avand asupra lui un pliculet cu o substanta susceptibila a fi drog.

Ulterior, s-a dovedit ca totul era o inscenare pusa la cale de catre DNA, ca sa testeze integritatea celor patru politisti. Mai exact, scenariul presupunea ca „Florin Tomescu” sa incerce mituirea agentilor, astfel incat sa fie inculpati pentru luare de mita. Aceasta cauza era instrumentata de catre procurorul DNA Viorel Cerbu, despre care politistii sustin ca le deschisese pana atunci mai multe dosare, astfel incat sa-i poata intercepta si fila abuziv.

Imediat ce au gasit acel plic suspect asupra lui „Cosmin Tomescu”, agentii de politie s-au dus sa faca perchezitie in camera de hotel unde era cazat agentul DNA sub acoperire – agent care a incercat sa le ofere suma de 2.700 de lei ca mita.

Acela a fost momentul in care politistii si-au dat seama ca „Florin Tomescu” era colaborator al DNA. Tot atunci au inceput problemele pentru cei patru politisti: procurorii Romulus Varga si Maria Militaru de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie i-au trimis in judecata atat pentru perchezitia fara mandat, cat si pentru faptul ca l-ar fi torturat pe „Tomescu” (atat fizic, cat si psihic), astfel incat sa-l determine a recunoaste ca este agent acoperit al DNA, trimis ca sa le insceneze un caz de coruptie.


Varga si Militaru, acuzati ca au permis ca martorul sa fie invatat ce sa declare


Problema este ca in faza de urmarire penala, atunci cand „Florin Cosmin Tomescu” a fost audiat de catre procurorii Romulus Varga si Maria Militaru prin videoconferinta (cu cagula pe fata si cu vocea distorsionata), in aceeasi camera cu „Tomescu” se mai afla un barbat – cel mai probabil, un politist judiciar –, care il invata pe agentul DNA ce sa declare si mai ales ce raspunsuri sa dea la intrebarile avocatului Irinel Samoila, aparatorul celor patru agenti de politie. Lumea Justitiei prezinta transcrierea celor mai importante pasaje din audiere, in care se vede cum „Tomescu” se consulta cu persoana neidentificata.


Iata comunicatul PICCJ din 10 septembrie 2013, privind trimiterea in judecata a politistilor:


Procurori ai Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:

- TEODORESCU BOGDAN MIRCEA, ZAHARIA VLAD STEFAN si PETCU DRAGOS EMIL (primii 2 in stare de arest preventiv) sub aspectul savarsirii infractiunilor de tortura, lipsire de libertate in mod ilegal, abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si fals intelectual;

- DOLANA CRISTIAN sub aspectul savarsirii infractiunilor de tortura si complicitate la infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea situatie de fapt:

In noaptea de 02/03 mai 2013, inculpatii TEODORESCU BOGDAN MIRCEA, ZAHARIA VLAD STEFAN, PETCU DRAGOS EMIL, DOLANA CRISTIAN (toti lucratori in cadrul B.C.C.O. Constanta) desfasurau o actiune pe linia combaterii traficului de droguri in zona unui club din statiunea Mamaia, timp in care in aceeasi zona isi desfasura activitatea si investigatorul sub acoperire T.F.C.

In momentul in care investigatorul sub acoperire l-a abordat pe inculpatul PETCU DRAGOS EMIL, oferindu-i spre vanzare un plic cu substanta vegetala, de culoare preponderent verde (sub pretextul ca ar fi o substanta stupefianta), a intervenit si inculpatul TEODORESCU BOGDAN MIRCEA, care i-a luat investigatorului din buzunar portmoneul, iar ceilalti doi inculpati i-au luat telefoanele mobile. Apoi, fara a avea autorizatie de perchezitie domiciliara, inculpatii PETCU DRAGOS EMIL, TEODORESCU BOGDAN MIRCEA si ZAHARIA VLAD STEFAN l-au condus pe investigatorul sub acoperire in camera sa de hotel, unde au efectuat o perchezitie, context in care au ridicat suma de 2.700 lei prezentata de acesta din urma.

Ulterior, pe fondul aparitiei suspiciunii ca T.F.C. ar putea sa fie investigator sub acoperire, inculpatii PETCU DRAGOS EMIL, TEODORESCU BOGDAN MIRCEA, ZAHARIA VLAD STEFAN, DOLANA CRISTIAN au declansat o actiune sustinuta de supunere a acestuia la suferinte puternice, fizice si psihice, pentru a obtine de la acesta marturisirea ca este politist, lucrand sub acoperire, pentru a-l intimida atat pe acesta cat si persoanele care l-au autorizat, precum si pentru a-l pedepsi pentru 'lipsa de loialitate' constand in indreptarea unor asemenea actiuni impotriva unor colegi politisti si pentru indrazneala de a le fi testat probitatea profesionala. Faptele au fost comise in parcarea unui club din Mamaia, in parte in autoturismul de serviciu si in parte in vecinatatea acestuia. Investigatorul sub acoperire a fost incatusat, fara a fi intrunite cerintele legale pentru luarea acestei masuri, fiind lovit in mod repetat cu pumnii in zona capului pentru a-si declina calitatea de politist; a fost complet dezbracat in parcarea mentionata (sub pretextul unei perchezitii corporale) si lovit peste picioare cu o bata.

Inculpatii au proferat amenintari atat la adresa investigatorului, cat si a familiei sau colaboratorilor sai, acesta fiind amenintat la un moment dat cu arma, pe care i-au pus-o la tampla si in zona abdomenului, simuland apasarea tragaciului.

Inculpatii au incetat seria violentelor fizice si psihice dupa circa o ora si jumatate si numai dupa ce T.F.C. a recunoscut ca este lucrator de politie, dupa care s-au deplasat la sediul institutiei la care isi desfasurau activitatea, intocmind un proces-verbal de constatare, datat 03.05.2013, inscris ce cuprindea o serie de mentiuni false referitoare la actiunea lor privind investigatorul sub acoperire.

Dosarul a fost inaintat, spre competenta solutionare, Curtii de Apel Constanta.

Precizam ca aceasta etapa a procesului penal reprezinta, conform Codului de procedura penala, finalizarea anchetei penale si trimiterea rechizitoriului la instanta, spre judecare, situatie care nu poate in niciun fel sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie”.


Trei din patru au primit pedepse cu executare


La 4 noiembrie 2015, prin sentinta nr. 134/2015 din dosarul nr. 780/36/2013, judecatoarea Viorica Lungu de la Curtea de Apel Constanta i-a condamnat la inchisoare pe toti cei patru agenti: pe Cristian Dolana la 3 ani de inchisoare cu suspendare, iar pe Bogdan-Mircea Teodorescu, Vlad-Stefan Zaharia si Dragos-Emil Petcu la cate 4 ani de inchisoare cu executare.

In apel, la 4 decembrie 2019, prin decizia nr. 385/2019, magistratii Florentina Dragomir, Daniel Gradinaru si Alexandra-Iuliana Rus de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au mentinut condamnarea cu suspendare pentru Dolana si au redus pedepsele pentru Teodorescu, Zaharia si Petcu pana la 2 ani si 6 luni de inchisoare, insa tot cu executare (chiar daca vechiul Cod penal permitea pronuntarea unor condamnari cu suspendare pana la 4 ani de inchisoare inclusiv). Toti cei trei agenti si-au executat pedepsele, fiind eliberati conditionat in 2021.

Dupa cum spuneam: in 2019, in timp ce se judeca apelul (mai exact, la 22 aprilie 2019), politistii Bogdan Teodorescu, Vlad Zaharia si Dragos Petcu au depus plangere penala la SIIJ. Acum, in 2023, dupa ce dosarul a fost clasat, Vlad Zaharia a atacat clasarea la Inalta Curte. Marti, 13 februarie 2024, judecatorul suprem Gheorghe Chitidean este asteptat sa se pronunte in legatura cu redeschiderea cauzei.


Redam principalul pasaj din plangerea depusa la sectia speciala:


Impotriva:

- procurorilor Romulus-Dan Varga si Maria Militaru (ambii din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia de urmarire penala si Criminalistica), pentru savarsirea infractiunilor de: represiune nedreapta, abuz in serviciu contra intereselor persoanei, inducerea in eroare a organelor judiciare si cercetare abuziva;

- procurorului Viorel Cerbu, din cadrul Directei Nationale Anticoruptie – Structura Centrala – pentru savarsirea infractiunilor de: abuz in serviciu contra intereselor persoanei, inducerea in eroare a organelor judiciare si cercetare abuziva;

- numitului Tomescu Florin Cosmin, martor, investigator sub acoperire, pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa;

- persoanei neidentificate aflate impreuna cu Tomescu Florin Cosmin in camera in care acesta dadea declaratie prin sistem videoconferinta, la data de 12.06.2013, la Parchetul General, pentru infractiunea de instigare la marturie mincinoasa.

Incepand cu data de 07.11.2012, procurorul Cerbu Viorel din cadrul D.N.A. Structura Centrala, cu intentie, a dispus interceptarea tuturor convorbirilor telefonice si a celor purtate in mediul ambiental, de catre noi, pe o perioada de 5 luni, pana la data de 06.04.2013, in dosarul penal nr. 323/P/2012, pentru savarsirea unor infractiuni de coruptie.

Desi, dupa cele 5 luni de interceptari, nu au rezultat date si informatii care sa dovedeasca savarsirea unor astfel de infractiuni, procurorul Cerbu Viorel, in mod abuziv, s-a sesizat din oficiu si a deschis un nou dosar penal, cu nr. 106/P/2013, pentru aceleasi fapte de coruptie, tocmai pentru a putea continua interceptarile si inregistrarile ambientale impotriva noastra, prin inducerea in eroare a instantei, creand astfel impresia judecatorului ca ar fi vorba de alte fapte decat acelea pentru care obtinuse deja autorizatii de interceptare in urma cu aproximativ 5 luni.

Astfel, in dosarul nou-creat, procurorul a dispus autorizarea pe o perioada de 60 de zile, de la 05.04.2013 pana la 03.06.2013, a patru investigatori sub acoperire care sa actioneze pe langa noi pentru a putea sa dovedeasca savarsirea presupuselor fapte de coruptie. In timpul cercetarilor efectuate in dosarul nr. 106/P/2013, procurorul a disjuns o parte din interceptarile din dosarul 323/P/2012, pentru a putea obtine in continuare autorizatii de interceptare in noul dosar, dar pentru aceleasi fapte. In dosarul penal nr. 106/P/2013, procurorul Cerbu Viorel a dispus autorizarea si celui de-al cincilea investigator sub acoperire, care sa actioneze sub numele de Tomescu Florin Cosmin, pentru constatarea in flagrant a savarsirii infractiunii de luare de mita de catre subsemnatii, ofiteri de politie in cadru B.C.C.O. Constanta. In acest scop, a fost pregatita suma de 2.700 lei, banii fiind inseriati si marcati de catre D.N.A. Structura Centrala, urmand a ne fi oferiti in camera de hotel ocupata de Tomescu Florin Cosmin. Intreaga actiune coordonata de procurorul Cerbu a avut ca obiectiv prinderea noastra in flagrant de luare de mita – fapta aflata in competenta D.N.A.

Cu toate ca lucratorii de politie din cadrul Serviciului Antidrog al B.C.C.O. Constanta au refuzat banii oferiti drept mita si au desfasurat activitati pentru constatarea infractiunii de trafic si consum de droguri de catre martorul-investigator sub acoperire Tomescu, procurorul Cerbu si echipa de suport a investigatorului sub acoperire, desi au avut contact permanent cu investigatorul, nu au dispus incetarea actiunii de provocare a flagrantului de mita si au continuat mentinerea investigatorului sub acoperire intr-o actiune care a depasit cadrul fixat prin ordonanta, pentru a incerca sa obtina probe pentru o alta incadrare juridica impotriva noastra.

Aceste fapte intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de inducerea in eroare a organelor judiciare prin producerea sau ticluirea de probe nereale (in scopul de a dovedi existenta unei fapte prevazute de legea penala in sensul art. 268, alin. 2 din Cod Penal) si cercetare abuziva (in sensul art. 280, alin. 2 din Cod Penal).

Din orice perspectiva am privi, faptele procurorului Cerbu constituie un abuz in serviciu, mai ales ca Tomescu era cel de-al cincilea investigator sub acoperire trimis sa provoace savarsirea, de catre noi, a unei infractiuni de luare de mita, desi toate actiunile anterioare de provocare au constituit un esec.

In sensul activitatii abuzive a procurorului Cerbu Viorel, este relevanta si inregistrarea ambientala din data de 01.05.2013, a unei discutii purtate intre membrii echipei de suport a investigatorului sub acoperire, care arata ca activitatile provocatoare la adresa noastra ar fi continuat si ca urmau alte actiuni prin care s-ar fi incercat prinderea noastra in flagrant, deoarece sezonul estival era abia la inceput. In acest sens, anexam la prezenta plangere transcrierea discutiei din data de 01.05.2013.

Interceptarile obtinute abuziv de procurorul Cerbu, in dosarele nr. 323/P/2012 si 106/P/2013, solutionate prin clasare, au fost folosite in doua noi dosare: unul inregistrat la Parchetul General sub nr. 274/P/2013 si instrumentat de procurorii Varga si Militaru, iar cel de-al doilea inregistrat la D.N.A. Structura Centrala sub nr. 144/P/2013, care priveste aceleasi fapte de coruptie investigate anterior.

Mai mult, studiind dosarele in care am fost cercetati, am constatat ca prin autorizatiile succesive, obtinute pe aceleasi temeiuri si pentru aceleasi fapte prin inducerea in eroare a judecatorilor, procurorii au efectuat o supraveghere audio-video asupra noastra pe o perioada mai mare decat cea legala de 120 de zile.

Astfel, in dosarul nr. 323/P/2013, in baza autorizatiilor nr. 170/07.11.2012, nr. 186/22.11.2012 si nr. 190/2012 emise de Curtea de Apel Bucuresti si prelungite ulterior prin autorizatiile nr. 2/04.01.2013, nr. 45/05.02.2013 si 82/07.03.2013, s-a procedat la interceptarea si inregistrarea audio si video a convorbirilor purtate in mediul ambiental de catre noi, a convorbirilor noastre telefonice, la inregistrarea de imagini privind intalnirile dintre noi si alte persoane, la localizarea si urmarirea noastra prin GPS ori alte mijloace, precum si a comunicatiilor convorbirilor purtate in mediul ambiental prin accesarea prin GSM a postului telefonic cu nr. (...).

In dosarul nr. 106/P/2013, constituit in baza sesizarii din oficiu, s-au continuat aceleasi masuri prin autorizatiile nr. 124/05.04.2013, nr. 119/0504.2013 si nr. 150/30.04.2013, emise de Curtea de Apel Bucuresti, cu precizarea ca in acest dosar au fost autorizate si interceptarea si inregistrarea convorbirilor purtate in mediul ambiental dintre noi si cei 5 investigatori sub acoperire autorizati in cauza, patru dintre acestia fiind autorizati pe o perioada de 60 de zile, respectiv de la 05.04.2013 pana la 03.06.2013.

Precizam ca autorizatia nr. 190 din dosarul nr. 323/P/2013 a fost emisa la data de 23.11.2012. Procurorii Varga si Militaru au preluat materialul din dosarul nr. 106/P/2013, au inceput urmarirea penala si au dispus retinerea pentru 24 de ore a petentilor Teodorescu Bogdan Mircea, Zaharia Vlad Stefan si Petcu Dragos Emil, desi nu existau indicii ca ar fi savarsit faptele pentru care erau cercetati si fara a administra nici o alta proba.

In continuare, pentru a sustine si a fundamenta acuzatiile formulate impotriva noastra, procurorii Varga si Militaru s-au folosit de investigatorul sub acoperire Tomescu, pentru producerea sau ticluirea de probe nereale, in scopul de a dovedi existenta unei fapte prevazute de legea penala, determinandu-l sa dea declaratii in mod repetat, progresiv, odata cu desfasurarea anchetei, si sugerandu-i aspectele pe care trebuie sa le contina declaratiile sale ca victima a actelor de tortura, pentru ca aceasta incadrare juridica sa subziste.

Numai asa se poate explica modul in care martorul Tomescu, investigator sub acoperire, revine, completeaza, modifica, schimba declaratiile sale in sensul dorit de cei doi procurori acuzatori, asa cum se poate observa in toate cele sase declaratii date pana in momentul de fata in diferite faze procesuale.

Totul culmineaza cu declaratia din data de 12.06.2013, cand, in prezenta aparatorului ales avocat Samoila Irinel, aflat in biroul procurorilor Varga si Militaru, s-a desfasurat audierea prin sistem videoconferinta a investigatorului sub acoperire Tomescu Florin Cosmin, aflat intr-o camera alaturata, dotata din punct de vedere tehnic pentru o astfel de audiere, toate acestea desfasurandu-se in sediul Parchetului General. Precizam faptul ca intr-o astfel de procedura de audiere, conceputa pentru a pastra identitatea protejata acordata martorului, investigator sub acoperire, acesta trebuie sa se afle intr-o alta incapere, singur, si sa raspunda la intrebarile procurorului si aparatorului fara a suferi influente din partea altor persoane. De o maniera abuziva si cu intentie, avand ca scop fundamentarea acuzatiilor formulate, cei doi procurori au admis ca in camera alaturata in care se afla martorul cu identitate protejata sa se afle o alta persoana, ramasa neidentificata pana in prezent.

In timpul audierii martorului Tomescu si datorita faptului ca nu au fost intrerupte sistemele de comunicare audio dintre cele 2 posturi dotate cu microfoane, pe inregistrarea declaratiei apare vocea persoanei neidentificate aflate in camera cu Tomescu si se aude dialogul acestora din care rezulta ca martorului Tomescu, investigator sub acoperire, i se sugerau raspunsurile la intrebarile procurorului, iar acesta ii cerea persoanei aflate in camera sa-l invete ce trebuie sa raspunda. Aspectele mentionate au fost cunoscute de catre procurorii care au acceptat ca audierea sa se desfasoare in aceste conditii si declaratia martorului sa contina indicatiile primite care erau menite sa fundamenteze acuzatiile formulate si sa constituie o proba a vinovatiei noastre.

Precizam faptul ca sustinerile noastre – in sensul ca in camera in care se afla investigatorul sub acoperire, martorul Tomescu, a mai fost o persoana, ramasa neidentificata pana in prezent si care a intervenit in mod repetat de o maniera determinanta, influentand raspunsurile martorului la intrebarile procurorului si cu acceptul acestuia din urma – sunt dovedite si de imprejurarea ca in camera respectiva mai functiona si un alt sistem de inregistrare audio-video.

Pe inregistrarile surprinse de camera respectiva, se poate distinge, alaturi de investigatorul sub acoperire, martorul Tomescu, o alta persoana, vocea acesteia fiind inregistrata.

Astfel, exista o dubla dovada a sustinerilor noastre: pe de o parte, inregistrarea audio a sistemului de comunicare dintre cele 2 camere; iar pe de alta parte, inregistrarea video si audio a camerei montate undeva in coltul incaperii in care se afla martorul Tomescu impreuna cu cel care i-a determinat raspunsurile, l-a invatat pe martor si a solicitat telefonic unor terte persoane date, informatii si aspecte relevante despre modul in care ar fi bine sa raspunda investigatorul sub acoperire pentru ca declaratia sa concorde cu starea de fapt retinuta de procurori si sa constituie o proba in sensul dorit de acuzare.

Faptele martorului Tomescu, investigator sub acoperire, asa cum au fost descrise anterior, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de marturie mincinoasa. Acesta nu numai ca isi modifica declaratiile in mod repetat si progresiv, adaptandu-le cerintelor procurorilor, dar in finalul anchetei culmineaza cu aceasta declaratie data in prezenta aparatorului ales, cand raspunsurile martorului sunt nu numai influentate, ci si determinate de acea persoana ramasa neidentificata, care, pe baza unor aprecieri personale, ii transmite martorului raspunsurile pe care trebuie sa le dea, iar atunci cand, la randul lui, nu stie raspunsul sau implicatiile acestuia, cere lamuriri prin telefon de la terte persoane.

Va rugam sa efectuati cercetari si sa identificati persoana aflata impreuna cu martorul investigator sub acoperire Tomescu, care prin faptele sale savarseste infractiunea de instigare la marturie mincinoasa si abuz in serviciu, deoarece convingerea noastra este aceea ca persoana in cauza era fie ofiter de politie judiciara, fie procuror, intrucat altfel nu ar fi avut acces in imediata apropiere a martorului Tomescu si interventiile sale nu ar fi fost acceptate de procurorii Varga si Militaru.

Prin modul in care s-a derulat aceasta activitate de audiere a martorului investigator sub acoperire, in prezenta unui avocat, avem convingerea ca toate celelate declaratii de martor consemnate anterior numai in prezenta procurorilor, fara a fi de fata un avocat, au fost influentate in mod direct, determinate ca sa constituie probe prin care sa se sustina starea de fapt si acuzarea noastra”.


Prezentam cele mai importante fragmente din ordonanta de clasare (vezi facsimil 1):


Mijloace de proba si argumente pentru solutia clasarii

Din cele expuse, rezulta ca persoanele vatamate au fost lucratori de politie in cadrul BCCO Constanta. In dosarul DNA – Sectia de combatere a coruptiei – au fost efectuate activitati procedurale pentru probarea unor infractiuni de coruptie in care ar fi fost acestia implicati, insa nu rezulta sa fi fost acuzati si trimisi in judecata de catre DNA. In schimb, in dosarul DNA a fost desemnat ca investigator sub acoperire un ofiter de politie din cadrul DGA, iar in cadrul activitatilor pentru care a fost autorizat, investigatorul a fost depistat de persoanele vatamate, iar acestia au comis impotriva lui mai multe infractiuni pentru care au fost arestati preventiv si trimisi in judecata de procurori din cadrul prezentei structuri de parchet.

Pe calea sesizarii penale din dosar, persoanele vatamate au criticat actele efectuate in dosarele DNA in care au fost aplicate masuri de supraveghere tehnica fata de ei si s-a autorizat investigator sub acoperire, precum si cauza penala in care au fost trimisi in judecata de procurori din cadrul PICCJ – Sectia de urmarire penala si criminalistica.

In primul rand, se impune precizat faptul ca organele de urmarire penala sesizate in speta de fata, prin plangere penala, nu au dreptul de a exercita atributiile procurorilor ierarhic superiori celor reclamati, care ar fi putut cenzura legalitatea actelor de urmarire penala. Tot astfel, fata de numeroasele critici din sesizare cu privire la pretinsa nelegalitate a masurilor de supraveghere tehnica si la autorizarea unor investigatori sub acoperire in dosare ale DNA, nu pot fi exercitate in speta de fata atributiile judecatorilor de drepturi si libertati sau ale judecatorilor de camera preliminara. Nu se pot exercita nici atributiile judecatorilor ce au fost sesizati cu rechizitoriul prin care persoanele vatamate au fost trimise in judecata.

In al doilea rand, rezulta expunerea – in plangerea penala din dosar – a unor aparari ce tin de fondul cauzei si de legalitatea actelor de urmarire penala din alte cauze penale, iar in cea in care persoanele vatamate au fost trimise in judecata s-a dispus condamnarea lor definitiva. Nu se pot analiza in speta de fata legalitatea si temeinicia unor hotarari judecatoresti definitive, insa strict cu privire la infractiunile pentru care s-a inceput urmarirea penala in rem, se retine ca nu rezulta, din suportul optic si inscrisurile de la dosar, probe sau indicii cu privire la existenta lor. (...)

Se probeaza ca persoanele vatamate din speta de fata, in cauza penala in care trimiterea in judecata a fost dispusa de doi dintre procurorii reclamati, au fost condamnate definitiv. In procedura de camera preliminara, s-a constatat legalitatea actelor de urmarire penala, a mijloacelor de proba si a rechizitoriului, iar pe fond, atat instanta de fond, cat si cea de apel au retinut ca parte dintre infractiuni sunt probate, ca au fost comise cu formele de vinovatie prevazute de lege si ca s-a impus condamnarea fostilor lucratori de politie la pedepse cu inchisoarea. Mai reiese ca impotriva deciziei din apel a fost formulat recurs in casatie, ce a fost respins de ICCJ – Sectia penala – in dosarul nr.1431/1/2020 prin decizia nr. nr.392/RC.

Nu se probeaza existenta elementelor materiale ale infractiunilor de abuz in serviciu, represiune nedreapta, cercetare abuziva, inducere in eroare a organelor, marturie mincinoasa, instigare la marturie mincinoasa.

In speta de fata, nu se poate analiza legalitatea si temeinicia hotararilor judecatoresti, insa cele mentionate ilustreaza legalitatea procedurilor in care persoanele au fost implicate, fiind imposibila retinerea unei situatii contrare urmare formularii unei plangeri penale in care au fost criticate actele din alte dosare penale.

Se probeaza in cauza criticarea, de catre persoanele vatamate din speta de fata, a unor mijloace de proba din alte dosare penale. Mai reiese, din verificarile efectuate in cauza, ca in respectivul dosar penal a fost exercitata calea de atac a apelului la Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala – si toti inculpatii au fost condamnati definitiv la pedeapsa inchisorii.

In speta de fata, este inadmisibila analizarea legalitatii si temeiniciei unor hotarari judecatoresti definitive, ce sunt autoritate de lucru judecat.

Nu poate fi considerata forma de obiectivare a infractiunilor sesizate modalitatea in care procurorii reclamati au analizat mijloacele de proba. Magistratii au dreptul la analizarea probelor si motivarea solutiilor dispuse, fara sa se poata retine incalcarea unui text de lege.

Astfel, se retine ca toate afirmatiile cu privire la presupusele infractiuni ale magistratilor sunt subiective si nesustinute de baza factuala. In cazul exprimarii unor nemultumiri privind activitatea de urmarire penala, acestea aveau deschisa calea unor contestatii si plangeri impotriva actelor procurorului, iar impotriva sentintei de condamnare, persoanele vatamate au exercitat fara succes apelul, intrucat au fost condamnate definitiv.

Pe de alta parte, orice acuzatie este necesar a fi sustinuta de probe certe, care sa inlature prezumtia de nevinovatie dincolo de orice indoiala rezonabila.

Imprejurarile si modalitatea in care s-a desfasurat urmarirea penala in dosarele referitor la care au fost exprimate nemultumirile nu au conturat vreun indiciu cu privire la reaua-credinta a magistratilor reclamati.

Desi in materie penala este posibila atat teoretic, cat si practic constatarea existentei unor infractiuni de serviciu comise de catre magistrati in legatura cu activitatea lor judiciara, pentru aceasta sunt necesare probe certe vizand incalcarea dispozitiilor legale si/sau reaua-credinta cu care sa fi actionat, probe care sa aiba la baza aspecte obiective exterioare sau colaterale in raport cu activitatea judiciara ca atare exercitata in virtutea atributiilor de serviciu. Cu alte cuvinte, pentru conturarea vinovatiei penale in asemenea cazuri nu sunt suficiente argumentele de genul celor invocate in sesizarile de la prezentul dosar, ci este necesara dovedirea unor fapte / imprejurari dincolo de reinterpretarea deciziilor motivate de catre magistratii reclamati.

Cum in prezenta cauza nu s-au conturat astfel de elemente, nu exista vreun indiciu care sa intemeieze macar banuiala cu privire la reaua-credinta relativ la faptele reclamate privind magistratii, iar solutia legala si temeinica este clasarea, pe temeiul inexistentei faptei.

Asa cum s-a retinut de catre Curtea Constitutionala prin Decizia nr.631/2014, trasaturile esentiale ale infractiunii sunt prevederea faptei de legea penala (tipicitatea), caracterul nejustificat (cauzele justificative) si caracterul imputabil (cauzele de neimputabilitate). In doctrina, s-a aratat ca prin norma de incriminare se stabileste un model abstract al faptei, pentru a fi relevante din punct de vedere penal faptele sesizate fiind necesar a se circumscrie descrierii din norma de incriminare.

In ceea ce priveste activitatea magistratilor procurori si judecatori, atributiile lor de serviciu se circumscriu solutionarii cauzelor cu care sunt investiti, respectiv interpretarii si aplicarii dispozitiilor legale, in acord cu principiile dreptului substantial si ale celui procedural.

Nemultumirile partilor implicate in proces, cu referire la modul concret de solutionare a cauzei, trebuie sa imbrace forma cailor de atac, in limitele cunoscute de lege, neputandu-se obtine o suplimentare a gradelor de jurisdictie, prin promovarea unei plangeri penale impotriva magistratilor care au solutionat respectivele cauze.

Instantele judecatoresti, ca si parchetele de pe langa acestea, sunt suverane in a aprecia atat obtinerea probatoriului administrat in cauza, cat si textele de lege care sunt aplicabile, dandu-se interpretarea pe care o considera corespunzatoare, iar solutia pronuntata de acestea nu echivaleaza cu exercitarea abuziva a atributiilor ce le revin potrivit legii magistratilor si, prin urmare, nu pot conduce, prin ele insele, la retinerea unor infractiuni.

Potrivit, insa, atat reglementarilor interne (art. 124 si art. 129 din Constitutie, ca si art. 17 din Legea nr.303/2004), cat si a celor comunitare, sistemul de justitie functioneaza pe baza principiului independentei, fiecare magistrat avand libertatea de a solutiona cauzele ce ii sunt repartizate potrivit propriei sale constiinte si in acord cu convingerea sa intima, formulata pe baza probelor administrate.

Eventualele erori aparute in acest proces de interpretare si aplicare a legii nu echivaleaza cu o exercitare abuziva a atributiilor de serviciu, in sensul legii penale, ele putand fi indreptate in urma exercitarii cailor de atac prevazute de lege in fiecare caz in parte, aceasta fiind, de altfel, si justificarea existentei lor.

Altfel spus, un magistrat nu poate constitui obiectul unei anchete penale pentru rationamentul logico-juridic pe care s-a bazat in solutionarea unei cauze, ci raspunderea sa va fi antrenata strict atunci cand exista indicii temeinice ca a savarsit o infractiune in legatura cu cauza pe care a fost chemat sa o solutioneze.

In acelasi sens sunt de mentionat si consideratiile instantei supreme, care, prin decizia nr. 3126 din 06.10.2008, a statuat ca 'instantele judecatoresti sunt suverane in a aprecia atat probatoriul administrat in cauzele cu care sunt investite, cat si textele de lege aplicabile, dandu-le interpretarea pe care o considera corespunzatoare, iar pronuntarea unor solutii de catre magistrati, in urma activitatilor specifice de cercetare si potrivit convingerilor proprii, nu poate fi echivalata cu exercitarea abuziva a atributiilor ce le revin potrivit legii, astfel incat nu pot constitui, prin ele insele, temei pentru retinerea unor infractiuni de abuz in serviciu sau neglijenta in serviciu.

De altfel, verificarea legalitatii si temeiniciei unei hotarari judecatoresti sunt de competenta exclusiva a instantelor superioare de control judecatoresc si nu pot fi cenzurate de organul de urmarire penala, neputand constitui obiect de cercetare penala'.

Pe linia aceleiasi practici jurisprudentiale, se impune a fi mentionata si sent. pen. nr. 157/2010 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, potrivit careia 'in ceea ce priveste activitatea magistratilor, atributiile de serviciu se circumscriu solutionarii cauzelor cu care sunt investiti, respectiv interpretarea si aplicarea dispozitiilor legale, in acord cu principiile de drept substantial si procedural, eventualele erori aparute in acest proces [...] neechivaland cu o exercitare abuziva a atributiilor de serviciu in sensul legii penale, ele putand fi indreptate in urma exercitarii cailor de atac prevazute de lege in fiecare caz in parte, aceasta fiind de altfel si justificarea existentei lor'.

Referindu-se la independenta magistratilor, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca este suficient ca aparentele sa arate o indoiala legitima cu privire la independenta magistratilor pentru ca respectarea acestui principiu sa fie contestat cu succes. (…)

Asa cum rezulta din cele aratate mai sus, intrucat faptele pentru care s-a inceput urmarirea penala nu exista, sunt incidente prevederile art. 16 alin. 1 lit. a Cod proc. pen.

In legatura cu prevederile ca fapta nu exista, in literatura de specialitate s-a aratat ca textul are in vedere inexistenta unei fapte in materialitatea ei. Insa norma nu presupune inexistenta niciunui element de fapt, schimbare in realitatea obiectiva, ci se refera la inexistenta faptei pe care, in norma de incriminare, o descrie 'verbum regens'. Asadar, textul ramane incident si cand exista o anume conduita, dar ea nu este prevazuta ca element material al infractiunii”.

 



Iata pasajul relevant din ordonanta de mentinere a clasarii (vezi facsimil 2):


Examinand plangerea, ordonanta si actele dosarului, constat ca procurorul de caz, in raport de datele spetei, a dispus, in mod just, solutia de clasare.

Astfel, examinand ordonanta de clasare si actele dosarului, retinem ca nu exista niciun indiciu de natura a conduce la identificarea vreunui viciu de natura substantiala ori procedurala apt sa conduca la infirmarea acesteia.

Elementele existente in cuprinsul sesizarii si in actele dosarului au avut aptitudinea necesara formarii convingerii clare / juste a procurorului de caz, neexistand niciun element / indiciu de natura a intrezari necesitatea unei suplimentarii a probatiunii (de exemplu: audieri de persoane / ridicare de inscrisuri etc.).

Procurorul de caz a retinut – in raport de datele spetei – o motivare fundamentata in fapt si in drept, de natura a inlatura echivocul sau reformarea acesteia.

Nu exista indicii / date / probe care sa intrezareasca o posibila comitere a vreunei fapte penale dintre cele sesizate, astfel incat incidenta art. 16 alin.1, lit. a) din Codul de procedura penala a fost corect retinuta.

In literatura de specialitate, in legatura cu inexistenta faptei in materialitatea ei, s-a aratat ca art. 16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala nu este incident doar atunci cand nu s-a produs nicio schimbare in realitatea obiectiva, ci se refera si la inexistenta faptei pe care norma de incriminare o descrie prin verbum regens.

Se observa ca petentul, atat in plangerea penala, cat si in plangerea indreptata impotriva solutiei de clasare, face, in realitate si in parte, o recenzie asupra procesului penal in care a fost implicat. Aspectele invocate constituie insa, in esenta, exceptii / aparari propriu-zise specifice fazelor procesului penal, fara nicio inraurire infractionala.

Dupa cum se stie, potrivit art.124 si art.129 din Constitutie si art.18 din Legea nr.304/2022, hotararile judecatoresti trebuie respectate si duse la indeplinire in conditiile legii; acestea pot fi desfiintate sau modificate numai in caile de atac prevazute de lege si exercitate conform dispozitiilor legale.

Faptul ca acesta nu este nemultumit de solutia adoptata ori ca, in opinia sa, nu s-au administrat anumite acte nu constituie per se un motiv de natura a afecta legalitatea si temeinicia ordonantei, atata timp cat procurorul a apreciat ca sunt totusi suficiente elemente in baza carora poate emite o solutie.

In esenta, prin actul de sesizare, petentul / persoana vatamata au urmarit sa-si creeze o cale suplimentara de atac, alaturi / in paralel cu cele prevazute de lege, ceea ce este inadmisibil.

In context, se cuvin a fi mentionate anumite dispozitii relevante din Codul de procedura penala, ce constituie remedii procesuale apte a sanctiona eventualele acte nelegale / abuzive / vatamatoare intocmite de catre organele judiciare pe parcursul desfasurarii procesului penal, si anume:

'Art.280

(1) Incalcarea dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal atrage nulitatea actului in conditiile prevazute expres de prezentul cod.

(2) Actele indeplinite ulterior actului care a fost declarat nul sunt la randul lor lovite de nulitate, atunci cand exista o legatura directa intre acestea si actul declarat nul.

(3) Atunci cand constata nulitatea unui act, organul judiciar dispune, cand este necesar si daca este posibil, refacerea acelui act cu respectarea dispozitiilor legale'.

'Art.282 alin.1

(1) Incalcarea oricaror dispozitii legale in afara celor prevazute la art. 281 determina nulitatea actului atunci cand prin nerespectarea cerintei legale s-a adus o vatamare drepturilor partilor ori ale subiectilor procesuali principali, care nu poate fi inlaturata altfel decat prin desfiintarea actului'.

'Art.342

Obiectul procedurii camerei preliminare il constituie verificarea, dupa trimiterea in judecata, a competentei si a legalitatii sesizarii instantei, precum si verificarea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala'.

Asa fiind, se constata ca solutia de clasare emisa in dosarul nr.2300/P/2022 este legala si temeinica, motiv pentru care plangerea va fi respinsa ca nefondata”.

 




Redam cele mai importante fragmente din plangerea la ICCJ impotriva celor doua ordonante:


A. SCURT ISTORIC AL CAUZEI


Subsemnatul, impreuna cu ceilalti trei autori ai plangerii penale introductive, sunt fost ofiter de politie judiciara, ce activam in cadrul Serviciului Antidrog din cadrul BCCO Constanta. In cursul anului 2013, in timpul unei actiuni politienesti sub acoperire, am fost abordati de catre un investigator al DNA sub acoperire care, pretinzand ca este traficant de droguri, a incercat sa ne mituiasca si sa ne provoace la savarsirea unor infractiuni. Intrucat nu a reusit, ba chiar s-a mai si deconspirat, respectivul investigator a sustinut ulterior ca l-am fi suspus unor violente si altor acte ilicite, fapt ce a condus la trimiterea noastra in judecata si, finalmente, la condamnarea noastra.

Cu toate acestea insa, procesul penal derulat in privinta noastra a fost presarat cu mai multe incalcari ale legii procesuale si substantiale, din partea organelor de urmarire penala implicate in instrumentarea cauzelor care ne vizau. Drept urmare, in cuprinsul plangerii penale adresate initial S.I.I.J., declinate ulterior in favoarea P.I.C.C.J., am reclamat exact aceste doua paliere, considerate, de noi, a fi infractionale: pe de o parte, cel privitor la conduita investigatorului sub acoperire; iar pe de alta parte, cel legat de conduita organelor de urmarire penala.


B. CRITICI DE NELEGALITATE


I. Accidental sau nu, in cuprinsul ordonantei de clasare se face o nepermisa confuzie in privinta aspectelor ce trebuiau sa constituie obiect al cercetarilor. Mai exact, procurorul de caz a considerat ca subsemnatul si ceilalti petenti intelegem sa criticam rationamentul judiciar al organelor de urmarire penala implicate in instrumentarea cauzelor noastre, solutionand cauza exclusiv in aceasta cheie.

In realitate insa, plangerea noastra penala privea anumite conduite ilicite, indicate nominal, ce s-au manifestat anterior adoptarii solutiilor in cauza noastra, conduite care, pe langa faptul ca a concurat la condamnarea noastra, ne-au afectat si alte drepturi substantiale si procesuale. Ca atare, intrucat se refera la alte chestiuni decat cele reclamate / care trebuiau cercetate, intreaga constructie juridica prezentata in sustinerea solutiilor de clasare apare a fi nelegala, inadecvata fata de fapte reclamate in mod concret.


II. Pe de alta parte, argumentul procurorului in privinta imposibilitatii de cercetare a modalitatii in care au fost obtinute anumite mijloace de proba este unul incorect. Mai exact, nu este adevarat faptul ca dosarul in care am fost implicat ar fi parcurs etapa camerei preliminare si ca, astfel, nelegalitatea actelor de urmarire penala ar fi fost vreodata verificata (p. 6 din ordonanta de clasare).

Potrivit dispozitiilor art. 7 din Legea 255/2013, in cauzele in care, la 01.02.2014, era inceputa cercetarea judecatoreasca, acestea nu mai putea fi transmise judecatorului de camera preliminara. Ca atare, in ceea ce ne priveste, verificarea legalitatii actelor de urmarire penala si a probelor obtinute in cursul urmaririi penale nu a putut fi realmente realizata, in lipsa unor instrumente juridice adecvate acestui scop.


III. Suplimentar celor de mai sus, procurorul nu a analizat, absolut deloc, aspectele reclamate ce priveau infractiunea de marturie mincinoasa, cu referire la conduita investigatorului sub acoperire Tomescu Florin Cosmin. Intrucat acesta a fost audiat in calitate de martor in cauza noastra, ocazii in care a furnizat declaratii necorespunzatoare realitatii, conduita acestuia trebuia analizata distinct, martorului nefiindu-i aplicabile aceleasi rationamente juridice ca in privinta procurorilor reclamati, intrucat nu a dispus solutii in ceea ce ne priveste.


C. CRITICI DE NETEMEINICIE


Prin plangerea penala introductiva, am reclamat mai multe conduite pe care le-am apreciat a fi infractionale, astfel cum au fost acestea manifestate, de catre organele de urmarire penala, pe parcursul procesului penal in care am fost implicat. In mod sintetic, aceste conduite pot fi incadrate pe patru paliere distincte, astfel urmand a fi tratate si in continuare:


I. Faptele investigatorului sub acoperire Tomescu Florin Cosmin:


1. de a fi instigat la savarsirea de infractiuni;


a) Potrivit dispozitiilor art. 68 alin. 1 VCPP, era interzisa folosirea de indemnuri in scopul de obtine probe, iar potrivit alin. 2 al aceluiasi articol, era interzisa inclusiv determinarea unei persoane sa savarseasca o infractiune in aceleasi scopuri. De altfel, in cuprinsul ordonantei de autorizare a investigatorului sub acoperire Tomescu Florin Cosmin, este mentionat in mod expres ca, acesta este autorizat 'sa promita, sa ofere sau, dupa caz, sa dea bani ori alte foloase, cu respectarea dispozitiilor art. 68 C.p.p., faptuitorilor'.

Cu toate acestea, numitul Tomescu Florin Cosmin a exercitat acte de provocare ale subsemnatului, in vederea savarsirii de infractiuni, relevante in acest sens fiind dialogurile surprinse cu ocazia controlului bunurilor sale. Fiind intrebat: 'Ce e in seiful asta?', investigatorul afirma: 'Nimic... Nu stiu... Uita-te tu...' Or, in conditiile in care faptul ca ne-am uitat in respectivul seif ne-a fost imputat ulterior ca o modalitate de savarsire a infractiunii de abuz in serviciu, indemnul din partea acestuia echivaleaza instigarii la savarsirea acesteia. La fel si solicitarile repetate de a fi lasat sa plece si sa nu i se intocmeasca dosar penal.

Asadar, ceea ce procurorul trebuia sa analizeze era daca nu cumva investigatorul sub acoperire a depasit limitele propriei autorizari, comitand astfel o infractiune de sine statatoare.

In cuprinsul ordonantei de clasare atacate, NU exista insa nicio referinta la aceste fapte.


b) Pe de alta parte, dupa momentul punerii la dispozitia noastra a unei sume de bani, investigatorul afirma textual: 'Sefule, iarta-ma... plec acuma, plec asa... luati si astia...' Nu exista echivoc in aceasta privinta, insusi procurorul DNA dispunand cu privire la acesta solutie de n.u.p. sub aspectul infractiunii de dare de mita. Ca atare, aceasta infractiune s-a consumat in mod efectiv, nefiind urmata insa si de o corelativa luare de mita.

Cu toate acestea, cercetand intreg fondul legislativ activ de la data evenimentelor, se poate observa ca, in fapt, nu exista reglementata o cauza de nepedepsire pentru fapta de dare de mita savarsita sub imperiul unei autorizari prealabile. O asemenea impunitate a fost reglementata pentru prima data prin dispozitiile art. 150 alin. 4 din NCPP, conform carora 'Desfasurarea activitatilor autorizate de catre persoana prevazuta la alin. 2 lit. c) nu constituie contraventie sau infractiune'. Subliniez asadar ca aceasta institutie nu avea corespondent in legislatia procesuala sau substantiala anterioara, motiv pentru care, cel putin aparent, investigatorul a depasit limitele propriei autorizari, comitand astfel o infractiune.

In cuprinsul ordonantei de clasare atacate, NU exista insa nici o referinta la aceasta fapta.


2. de a fi furnizat declaratii mincinoase, in vederea formularii unor acuzatii impotriva noastra;


Tomescu Florin Cosmin a dat o prima declaratie la 03.05.2013, fiind ulterior reaudiat la 08.05.2013 si la 23.05.2013. Suspiciunea subsemnatului este insa ca sus-numitul si-a formulat declaratiile avand la dispozitie inregistrarile audio-video efectuate in cauza, dand astfel o conotatie proprie evenimentelor astfel captate, tocmai in vederea sustinerii acuzatiilor astfel formulate. Martorul este prima si singura persoana care face acuzatii la adresa noastra, putandu-se deci prezuma ca, in lipsa respectivelor asertiuni, insasi acuzatia in materie penala nu ar fi avut un fundament factual.

Totul culmineaza insa cu declaratia din data de 12.06.2013, cand, in prezenta aparatorului ales, aflat in biroul procurorilor din cadrul P.I.C.C.J., s-a desfasurat audierea prin sistem de videoconferinta a investigatorului sub acoperire, ce se afla intr-o camera alaturata.

In mod evident, martorul acesta trebuia sa se afle singur, intr-o alta incapere, si sa raspunda la intrebarile procurorului si aparatorului fara a suferi influente din partea altor persoane. Cu toate acestea, pe tot parcursul audierii, in camera in care se afla martorul Tomescu Florin-Cosmin s-a aflat si o alta persoana, ramasa neidentificata pana in prezent (care urmeaza a fi descrisa in continuare cu indicativul 'AN'). Aspectul este dovedit de imprejurarea ca in camera respectiva mai functiona un alt sistem de inregistrare audio-video, ce a surprins toate evenimentele. Astfel, se poate observa ca persoana respectiva a determinat raspunsurile martorului Tomescu, a solicitat telefonic unor terte persoane date, informatii si aspecte relevante despre modul in care ar fi bine sa raspunda investigatorul sub acoperire, totul pentru ca declaratia acestuia sa concorde cu starea de fapt retinuta de procurori si sa constituie o proba in sensul dorit de catre acuzare. Asadar, este de netagaduit faptul ca numitul Tomescu Cosmin Florin a relatat pe parcursul cauzei aspecte pe care nu le-a perceput ex propriis sensibus, acestea fiindu-i induse de catre terti.

La inceputul discutiei, nu se regasesc elemente de interes pentru cauza, cu exceptia faptului ca se releva o relatie preexistenta intre martor si AN, acestia dialogand relaxat si amuzandu-se. (...)

Din cuprinsul acestor dialoguri, rezulta, fara putinta de tagada, ca martorul isi modifica declaratiile in mod repetat si progresiv, adaptandu-le necesitatilor acuzarii, precum si ca raspunsurile acestuia sunt nu numai influentate, ci chiar determinate de acea persoana ramasa neidentificata, care ii insufla martorului raspunsurile pe care trebuie sa le dea. Iar atunci cand, la randul sau, nu stie raspunsul sau implicatiile acestuia, cere lamuriri prin telefon, de la terte persoane.

Prin modul in care s-a derulat aceasta activitate de audiere a martorului- investigator sub acoperire, in prezenta unui avocat, am convingerea ca toate celelalte declaratii de martor consemnate anterior, cu atat mai mult cu cat s-au desfasurat numai in prezenta procurorilor, au fost influentate in mod direct si elaborate astfel incat sa sustina starea de fapt fata de care s-a produs acuzarea mea si a colegilor mei.

Am solicitat efectuarea de cercetari si identificarea persoanei aflate impreuna cu martorul investigator sub acoperire Tomescu, deoarece am convingerea ca persoana in cauza era fie ofiter de politie judiciara, fie procuror (intrucat altfel nu ar fi avut acces in imediata apropiere a martorului Tomescu, in respectiva zona de securitate).

Faptele martorului Tomescu, investigator sub acoperire, asa cum au fost descrise anterior, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de marturie mincinoasa, aspect ce nu a fost analizat de catre procuror, dupa cum a ramas neanalizata inclusiv fapta persoanei care l-a instigat in acest sens.


3. de a fi furnizat declaratii mincinoase in fata I.C.C.J., in vederea sustinerii acuzatiilor formulate anterior impotriva noastra


Fiind chestionat in mod explicit despre aspectele ante-relevate, cu ocazia audierii sale in etapa apelului, investigatorul a mintit fatis, chiar in fata I.C.C.J., negand faptul ca la audierea din 12.06.2013 a fost insotit si / sau ajutat in formularea raspunsurilor (a se vedea ultima afirmatie cuprinsa in declaratia sa din 10.04.2019).

Totusi, este de natura evidentei faptul ca aceasta afirmatie nu corespunde realitatii, precum este si faptul ca daca instanta ar fi recunoscut ca martorul a fost ajutat / influentat / determinat in furnizarea raspunsurilor, toate declaratiile sale anterioare ar fi fost puse sub semnul intrebarii si, in mod implicit, intregul fundament al acuzatiilor ar fi fost subrezit.

Desi aceasta fapta este cat se poate de limpede, in cuprinsul ordonantei de clasare atacate, procurorul omite sa o trateze.


II. Faptele dlui procuror Cerbu Viorel:


1. de fi indus in eroare instantele de judecata, cu ocazia solicitarii de incuviintari in vederea interceptarii si inregistrarii noastre


Subsemnatii eram cercetati in perioada respectiva in 16 cauze diferite, constituite ca urmare a unor sesizari din oficiu ale DNA sau disjungeri / declinari din dosare ale DNA (in opinia mea, scopul era vadit acela al multiplicarii posibilitatilor de obtinere a unor informatii / probe compromitatoare la adresa noastra).

Potrivit dispozitiilor art. 91/1 alin. 5 VCPP, in vigoare la respectiva vreme, o persoana putea fi interceptata, pentru aceeasi fapta, pentru maxim 120 zile. In ceea ce ma priveste, aceasta limita maximala a fost depasita doar in primul dintre numeroasele dosare in care am fost angrenati (dosarul nr. 323/P/2012 al D.N.A.), procurorul Cerbu Viorel solicitand si obtinand interceptarea tuturor convorbirilor telefonice / ambientale, purtate de catre mine si colegii mei, pe o perioada de 5 luni.

Mai mult decat atat insa, desi nu au rezultat date si informatii care sa dovedeasca savarsirea unor infractiuni si desi era deja investit, in urma analizarii rezultatelor supravegherii tehnice deja incheiate, dl procuror s-a sesizat din oficiu si a constituit un nou dosar penal, cu nr. 106/P/2013, insa pentru aceleasi fapte ca si cele cercetate initial. Prin acest artificiu, s-a reusit inducerea in eroare a instantei emitente a autorizatiilor de supraveghere tehnica, careia i-a fost creata impresia ca ar fi vorba despre alte fapte / cauze decat cele pentru care se epuizase deja dreptul de a se elibera autorizatii de interceptare, reusindu-se astfel continuarea interceptarilor si inregistrarilor ambientale in privinta mea.

Concluzionand partial, pentru a ocoli interdictia legala instituita de dispozitiile art. 91/1 alin. 5 VCPP, procurorul a procedat la disjungerea si constituirea artificiala de noi cauze, in care a solicitat noi masuri de supraveghere tehnica, desi perioada maximala admisa de lege fusese deja epuizata. Ca urmare, fara sa fie informat sau sa poata constata din oficiu aceasta, judecatorul competent a fost indus in eroare cu privire la contextul juridic incident, dispunand astfel admiterea cererilor formulate de catre procuror.

In cuprinsul ordonantei de clasare atacate, procurorul NU face absolut nici o referinta in privinta acestor fapte / conduite.


2. de a fi furnizat probe trunchiate


Inregistrarile audio existente la dosarul cauzei sunt alcatuite exclusiv din selectii ale aspectelor considerate compromitatoare la adresa noastra (cel putin 16 suporti optici, obtinuti ca urmare a punerii in aplicare autorizatiilor, nu au fost atasati la dosarul cauzei noastre). Redarile astfel efectuate fie sunt scoase din contextul factual si cronologic al evenimentelor, fie sunt editate prin extragere / adaugare de continut. Ceea ce a fost atasat la dosar reprezinta exclusiv o selectie a ceea ce procurorul DNA a dorit sa transmita procurorului PICCJ cu ocazia declinarii competentei, in niciun caz materialul integral interceptat. Problematic este insa faptul ca materialul rezultat din supravegherea tehnica obtinut de catre DNA in dosarul 106/P/2013 a fost transmis, urmare a declinarii de competenta, catre PICCJ, dupa ce a fost alterat, prin interventie voluntara, in sensul adaugirii, modificarii sau eliminarii de continut.

Cu titlu de exemplu, in cuprinsul a doua fisiere audio distincte, care redau insa aceleasi evenimente, intre aceleasi doua momente, se scurg intervele de timp semnificativ diferite. Astfel, fisierul intitulat generic 'Audio' si fisierul '20130503015521_67_3_05_470309714' redau ambele dialogurile din seara de 2/3.05.2013, intervalul orar 01:55 – 02:55. Cu toate acestea, pe fisierul 'Audio' incatusarea martorului Tomescu Florin Cosmin se produce la momentul 02:36 al inregistrarii (cand inculpatul Dolana afirma ca nu ar dori sa trebuiasca sa fuga dupa el si ii cere sa puna mainile la spate), iar descatusarea la momentul 11:50 al inregistrarii (cand acelasi inculpat este strigat pentru a i le desface). Rezulta asadar o durata a incatusarii de aproximativ 9 min. Corelativ insa, conform fisierului '20130503015521_67_3_05_470309714', aceleasi doua evenimente survin la momentele 18:10 si 36:30 ale inregistrarii. Rezulta asadar o durata a incatusarii de aproximativ 18 min!!! Intrucat intre aceleasi doua momente nu se pot scurge intervale de timp diferite, concluzia logica este fie ca dintr-o inregistrare s-a eliminat continut, fie ca la alta s-a adaugat continut.

Nici sub acest aspect, in cuprinsul ordonantei de clasare atacate, procurorul NU face absolut nici o referinta in privinta respectivei fapte / conduite.


III. Faptele dlor procurori Varga Romulus si Militaru Maria, de a fi permis audierea unei persoane in alte conditii decat cele prevazute de lege


Cei doi procurori au admis ca, la audierea din 12.06.2013, in camera in care se afla martorul cu identitate protejata Tomescu, sa se afle o alta, persoana ramasa neidentificata pana in prezent, care a indus martorului raspunsurile la intrebarile procurorului. In opinia subsemnatului, aspectele au fost cunoscute de catre procurori, care au acceptat ca audierea sa se desfasoare in aceste conditii si declaratia martorului sa contina indicatiile primite, tocmai pentru a-si fundamenta mai usor acuzatiile formulate.

Nici sub acest aspect, in cuprinsul ordonantei de clasare atacate, procurorul NU face vreo referire concreta”.


Redam principalele schimburi de replici de la audierea lui „Tomescu” prin videoconferinta la PICCJ, impreuna cu comentariile avocatului Samoila (vezi video 1):


CHESTIUNI PREALABILE:


1. Audierea s-a desfasurat in sistem de videoconferinta la sediul unitatii de Parchet, aceasta presupunand ca martorul Tomescu Florin-Cosmin sa se afle intr-o incapere separata de incaperea in care se aflau procurorii Varga Romulus Dan si Militaru Maria Magdalena, avocatul Samoila Irinel, grefiera si posibil politisti judiciari, comunicarea dintre incaperi realizandu-se prin intermediul aplicatiei informatice Skype.

2. Pe tot parcursul audierii, in camera in care se afla martorul Tomescu Florin-Cosmin s-a aflat si o alta persoana neidentificata, care urmeaza a fi descrisa in continuare cu indicativul 'AN'. La inceputul discutiei nu se regasesc elemente de interes pentru cauza, cu exceptia faptului ca se releva o relatie preexistenta intre martor si AN, acestia dialogand relaxat si amuzandu-se.

3. Din considerente de concizie, intelegem a reda doar pasajele care prezinta relevanta, urmand ca evenimentele nerelevante dintre aceste moment sa fie substiuite cu ”…”

4. Fisierul audio-video pe care sunt inregistrate evenimentele ce urmeaza a fi redate prezinta o serie de caracteristici aparte, care fac imposibila indicarea minutului la care acestea se desfasoara, acesta nefiind afisat.


CONTINUT:


PROCUROR: Ma auziti?

TOMESCU FLORIN COSMIN: Da, da, va aud. (...)

PROCUROR: Apreciez ca toate evenimentele, (neinteligibil)...Petcu si pana cand le-am spus politistilor ....DOS, apreciez ca au durat patru ore, patru ore si jumatate...patru ore jumate, patru ore.

AN: Bahhh, bahhh, o sa te intrebe unde era...neinteligibil.

PROCUROR: Cam la ce ora l-ati abordat pe Petcu? (...)

PROCUROR: Nu am fost inrebat de inculpati daca sunt de acord sa intre in camera sau sa-mi perchezitioneze camera. Mi s-a cerut doar sa indic care este camera.

AN: Baa, psst, bahhh! bai!...vezi ca era la Petcu!!!

PROCUROR: Cine avea cheia de la camera?

TOMESCU FLORIN COSMIN: Cred ca Petcu, nu sunt sigur dar cred ca Petcu a avut...Petcu sau Teodorescu...nu, nu, nu-mi amintesc exact.

AN: De pe plaja, de pe plaja...

PROCUROR: Nu-mi amintesc exact....Deci in momentul cand ati ajuns la hotel era deja la ei?

TOMESCU FLORIN COSMIN: Da! Din momentul in care am fost pe plaja...au luat inclusiv cheia, cheia de la hotel.

PROCUROR: Cand am ajuns la camera cheia nu era la mine, nu-mi amintesc exact la care din ei...la care dintre politistii Petcu si Teodorescu era cheia de la camera in momentul cand am ajuns la hotel. Ramasesera la acestia inca de pe plaja.

PROCUROR: V-au dat-o sa descuiati? Sau au descuiat ei?

TOMESCU FLORIN COSMIN: Nu. Unul dintre ei a descuiat. (…)


[Se aude un telefon mobil ce suna.]


TOMESCU FLORIN COSMIN: Am spus!!! La sediul BCCO am zis: 'nu-l semnez, ca am fost lovit in masina si nu stiu ce a scris acolo' si au spus: 'cine te-a lovit, ca nu te-a lovit nimeni' – ceva de genul.

AN: Intrerupe si tu!!!

PROCUROR: ...nu am cerut sa se...

AN: S-a intrerupt?

TOMESCU FLORIN COSMIN: Ihammm.

AN: Reia...

TOMESCU FLORIN COSMIN: Hai sa inchid si sun io.

TOMESCU FLORIN COSMIN: Nu?

AN: Ihammm...

AN: Nu raspunde?... Stai, sa-l sun pe Adi.

AN: Baaaa!!!! A zis ala sa vorbesti la subiect, sa nu mai dai in altele. Ai auzit?

TOMESCU FLORIN COSMIN:Aha.

AN: Decat ce te intreaba, aia raspunzi atat. Scurt.

AN: Merge?


In acest timp, suna un telefon, iar persoana aflata langa TOMESCU FLORIN COSMIN ii spune: 'Raspunde, raspunde, ca nu, nu...suna cineva...gata? psssst? gata? OK. Bine'.


PROCUROR: Intrebarea domnului avocat: De ce n-ati refuzat sa semnati si declaratia daca nu era conforma cu cele petrecute?

TOMESCU FLORIN COSMIN: Pentru ca declaratia am semnat-o in masina, procesul verbal mi s-a solicitat sa-l semnez la sediul sectiei.

PROCUROR: Ati semnat declaratia inainte sa va deconspirati?

TOMESCU FLORIN COSMIN :A..nu..nu..nu mai..nu-mi mai amintesc asta, nu stiu daca am ..dupa ce am spus si am continuat atunci si am terminat... sau inainte. (...)

PROCUROR: Exista dispozitiv de supraveghere operativa pe actiunea dumneavoastra?

TOMESCU FLORIN COSMIN: Nu inteleg.

PROCUROR: Exista filaj?

TOMESCU FLORIN COSMIN: Nu stiu acest lucru.

PROCUROR: El e un pion, ma rog. Nu stiu daca exista filaj in intervalul cat am fost in parcare cu politistii BCCO.

AVOCAT: ...neinteligibil...fiind amenintat...

PROCUROR: Cum va explicati ca nu a intervenit nimeni fiind amenintat dumneavoastra cu pistolul?

TOMESCU FLORIN COSMIN: Nu stiu.

PROCUROR: Exista un cod...neinteligibil?

TOMESCU FLORIN COSMIN: N-am inteles, mai repetati.

PROCUROR: Exista un cod?

TOMESCU FLORIN COSMIN: Cum?.... Nu se aude, se intrerupe.

PROCUROR: In situatii prestabilite de genul ca daca va ameninta cu pistolul urmeaza sa...echipa dumneavoastra.

TOMESCU FLORIN COSMIN: Nu strict, ..... daca consider ca ma aflu intr-un pericol deoasebit... da.

PROCUROR: Repetati va rog, nu v-am auzit.

TOMESCU FLORIN COSMIN: Am spus da.

PROCUROR: Era prestabilit, in masura in care va ameninta cu pistolul, cand sa intervina?

TOMESCU FLORIN COSMIN: Nu strict.... deci nu in urma unei amenintari neaparat cu pistolul, daca consideram ca nu mai am ce sa fac...pentru a iesi din acea situatie.

PROCUROR: Ar fi trebuit sa intervina? Ati spus nu...neinteligibil...ar fi trebuit sa intervina?

TOMESCU FLORIN COSMIN: Nu, nu inteleg, se intrerupe.

PROCUROR: Deci mi-ati spus nu stiu de ce nu au intervenit colegii.

AN: N-am spus asta.

PROCUROR: Ati auzit?

TOMESCU FLORIN COSMIN: Da, n-am spus asta.

PROCUROR: Nu,ati spus, ati spus, nu stiu.

TOMESCU FLORIN COSMIN: Da.

PROCUROR: La intrebarea mea....neinteligibil.

TOMESCU FLORIN COSMIN: Nu v-aud.

AN: Bai, inchide si tu, frate, inchide si tu un pic!

TOMESCU FLORIN COSMIN: Zi tu Dane? Ce sa zic la asta?

AN: Pfff....bai n-ai folosit tu...

TOMESCU FLORIN COSMIN: Zic ca n-am folosit?

AN: (AN vorbeste la telefon) Se intrerupe ma, nu se aude nimic. Bai ce dracu sa-i zic lu asta? Eu habar nu am ce sa-i zic lu asta....Aha, hai ca uite acuma asta face, suna din nou. Bine?

TOMESCU FLORIN COSMIN: Zi ma!?

AN: Spune: 'nu am folosit'... aaa....

TOMESCU FLORIN COSMIN: Pentru ca am vrut sa-mi duc la bun sfarsit misiunea.

AN: Aha...iar dupa aceea zi: 'nu eu sunt in masura sa zic de ce nu au intervenit, nu eu sunt in masura sa spun de ce nu au intervenit', dar nu spune altceva...

TOMESCU FLORIN COSMIN: Ma auziti acum?

PROCUROR: Da. Ne auziti?

TOMESCU FLORIN COSMIN: Da.

PROCUROR: V-am intrebat, din moment ce ati fost amenintat cu pistolul, de ce nu v-au...nu au intervenit colegii dumneavoastra? Si mi-ati spus 'Nu stiu'.

PROCUROR: Nu stiti...?

TOMESCU FLORIN COSMIN: Nu...Am spus, nu sunt eu in masura sa fac aceasta precizare, de ce nu s-a intervenit.

PROCUROR: Nu sunt eu in masura sa precizez de ce nu au intervenit cei din echipa de suport.

AVOCAT: Daca exista o modalitate de extractie prematura?

PROCUROR: Exista o modalitate de extractie prematura?

TOMESCU FLORIN COSMIN: La ce va referiti?...Nu inteleg.

TOMESCU FLORIN COSMIN: Ma auziti?

PROCUROR: Da, va aud...

AVOCAT: ...exista o intelegere anterioara, sa zic?

PROCUROR: Exista o intelegere pe baza careia sa...cum si cand sa intervina colegii dumneavoastra, daca e cazul?

TOMESCU FLORIN COSMIN: Da.

PROCUROR: Exista o intelegere referitoare la cum si cand sa intervina...

AN: (vorbeste la telefon)...neinteligibil...cand si cum sa intervina, Grasu intervenea.

PROCUROR: ...daca era cazul.

AN: Fii atent aicea!!! De ce nu ai folosit...neinteligibil...deci de ce nu au intervenit colegii tai? (La un moment dat, in imagini apare persoana care se afla in camera cu TOMESCU FLORIN COSMIN si care poarta o disutie prin video call, iar pe fundal se aud mai multe voci.)

PROCUROR: Ati vazut in noaptea respectiva ce activitati de cercetare mai faceau politistii BCCO?

TOMESCU FLORIN COSMIN: Am vazut. Ma auziti? (...)

PROCUROR: Cand am ajuns in parcare am vazut ca se purtau discutii cu niste tineri in dreptul unui autoturism Toyota Land Cruiser. Alte activitati de cercetare impotriva altor persoane nu am vazut sa se desfasoare.

TOMESCU FLORIN COSMIN: Nu e bine ba...

AN: Ce-ai zis?...tine apasat.

AN: Nu am putut folosi asa ceva. 'De ce nu ai folosit consemnul? Nu am putut sa-l folosesc, domnule!'

TOMESCU FLORIN COSMIN: Aha. Pai de ce? De ce?

AN: ...neinteligibil...au intervenit...

TOMESCU FLORIN COSMIN: Aha.

PROCUROR: ...neinteligibil...haideti sa depasim momentul. Deci scopul, opinia lui conteaza mai putin, conteaza...scopul. (...)

PROCUROR: Ce v-a facut sa credeti ca violentele si amenintarile erau referitoare la ipoteza ca sunteti investigator si nu traficant de droguri?

TOMESCU FLORIN COSMIN: Intrebarile in mod repetat: 'Cine sunt? Cine m-a trimis? Cu cine am venit?'

PROCUROR: Intrebarile pe care inculpatii mi le-au adresat in mod repetat...

AN: Bai, pe toata, pe toata perioada nu a fost niciun cuvant legat de droguri. Nu mai trebuie sa spui ca...neinteligibil.

PROCUROR: ...respectiv: 'Cine m-a pus? Cine m-a trimis?...Cine sunt? Cine m-a pus?', mi-au creeat convingerea ca violentele si agresiunile cat si amenintarile sunt exercitate in scopul deconspirarii mele.

AVOCAT: Cate, ma rog, a vazut persoane care ar fi putut sa fie martori asistenti...neinteligibil...era o zona deschisa sau era public?

PROCUROR: Da, s-a priceput...

PROCUROR: Ati vazut persoane care puteau sa fie utilizate ca martori asisteniti...in noaptea respectiva, in timpul activitatilor?

TOMESCU FLORIN COSMIN: Fiind intr-o parcare in fata unui hotel treceau in continuu grupuri de turisti prin fata...si...

AN: ...Alex!!!

TOMESCU FLORIN COSMIN: ...baiatul de care vorbeam mai devreme, de Alex, care...(TOMESCU FLORIN COSMIN intrerupe conexiunea)

AN: S-a terminat...bai nu mai intra in detalii ca tine naiba...neinteligibil...

TOMESCU FLORIN COSMIN: Aha. (TOMESCU FLORIN COSMIN suna din nou pentru restabilirea conexiunii)

PROCUROR: ...neinteligibil...puteau sa fi fost folosite ca martori asistenti.

AVOCAT: In camera de hotel ce anume...neinteligibil.

PROCUROR: In ce au constat exact activitatile de cautare ale, ale...neinteligibil.

TOMESCU FLORIN COSMIN: Nu va aud.

PROCUROR: ...in camera de hotel, inregistrarea audio-video.

TOMESCU FLORIN COSMIN: S-a intrerapt...s-a intrerupt, va rog frumos sa repetati.

PROCUROR: ...neinteligibil...e transcriptul audio, transcriptul discutiei cel putin...

AVOCAT: ...neinteligibil...

PROCUROR: Daca deschideti e, e transcriptul si acolo, de acolo se vede de exemplu partea de seif cum e abordat: 'Hai ma deschide ca ai! N-am sefu, n-am...lasa vraja...adica nu e, nu e...Deschid seifu? Da deschid seifu...', astea-s...

PROCUROR: Eu nu-i inteleg, nu-i inteleg pe oamenii astia cum nu au pic de seriozitate, asa...inteleg ca sunt totusi niste politisti arestati preventiv, da...

PROCUROR: Vreti sa...

PROCUROR: Bun, domnul TOMESCU FLORIN COSMIN ramaneti pe loc pana o sa semnati si dumneavoastra declaratia.

TOMESCU FLORIN COSMIN: Da, da.

PROCUROR: Mai vreti sa precizati ceva?

TOMESCU FLORIN COSMIN: Nu, nu.


La sfarsitul inregistrarii, apare si persoana aflata in camera cu TOMESCU FLORIN-COSMIN, observandu-se faptul ca acesta intergistra declaratia cu mijloace proprii, dupa care intrerupe conexiunea.


CONCLUZII:


1. Declaratia martorului Tomescu a fost alterata de interventia unor factori externi, acestia indicandu-i raspunsuri si consiliindu-l in privinta celor ce trebuie declarate, precum si a modului cum trebuiesc relatate;

2. Persoana indicata drept 'AN' era angajata, la randul sau, in timp real, in conversatie telefonica cu alte persoane, care 'contribuiau' la cele declarate de catre Tomescu;

3. Cel putin martorul Tomescu avea control asupra transmisiunii efectuate prin intermediul aplicatiei informatice, acesta intrerupand-o dupa propriul plac, ori de cate ori se simtea in dificultate in raport de intrebarile adresate;

4. In urma unor atente si repetate auditari-vizionari, se poate observa ca declaratia urmeaza un scenariu preconstituit;

5. Desi nu suntem in posesia unor dovezi certe in acest sens, avem convingerea ca cele descrise supra s-au petrecut si cu ocazia celorlalte audieri prin videoconferinta a martorului Tomescu;

6. Cele de mai sus constituie singura explicatie logica pentru numeroasele inadvertente dintre declaratiile anterioare date de catre martor in cauza.

 

Iata inregistrarea cu audierea lui „Tomescu” de la PICCJ:

 



Vedeti mai jos imagini de la perchezitia efectuata in 2013 in camera de hotel, unde colaboratorul DNA „Tomescu” a incercat mituirea politistilor:




* Cititi aici intreaga plangere depusa la ICCJ impotriva ordonantelor PICCJ

 

sursa foto Militaru: Mediafax

Comentarii

# cârcotaș date 11 February 2024 20:01 +3

He, he, he! Asta cu audierea prin video conferință, ca să fie cică protejata identitatea persoanei- pe care acuzatul tot o dibuiește la un moment dat, dă naștere unor deformări înfiorătoare, cunoscute, accceptate și folosite de toți pentru condamnarea obraznicului. Ce instructiv pentru stabilirea nivelului minim moral mi se par momentele când judele se da jos de pe tron si se face că se uită în încăperea alăturată să verifice chipurile dacă ciripitorul e singur! Și mai așteaptă respect....

# Cetateanul date 11 February 2024 20:45 +2

Or fost ele lucruri mult mai grave ce or rămas clasate.

# E tu Brute... date 12 February 2024 08:16 +1

Fapta si autorul pe vremuri defineau baza condamnarii. Atat procurorii cat si judecatorii , erau oameni mai calmi, mai echilibrati parca si gandeau inainte de a stigmatiza pe merit sau nu un inculpat sau cetatean in civil. Parca era si frica de DUMNEZEU Daca analizezi, parca iti lasa senzatia ca totul a fost "idustrializat". Heirupismul afisat nu concorda cu "efectele si calitatea muncii prestate". De la politistul(militian) care dicteaza "DECLARATIA PERSONALA A CETATEANULUI" pt a o "putea citii procurorul", la amenintarile procurorului(nu doar verbale ci si faptice) a rautatii expuse cat si cerbicia pedepsirii cetatenilor pe fapte inexistente , inventate chiar de ei sunt ciresa de pe "tortul pusa de catre JUDECATOR". Bunul simt si in special moralitatea nu sunt probe de admitere in magistratura si nu sunt evaluate "colegial" nici macar medical( ca soferii la 6 luni si ei se joaca cu viata omului) Experienta profesionala" a judecatorului este elocventa varsta. Sa fie IT-ul standard.

# Un coleg cu carti de la Valu date 12 February 2024 10:05 0

Succes in actiunea voastra! Poate se indreapta mizeria pe care v-a facut-o sistemul corupt!

# Organ1 date 13 February 2024 11:19 0

1. Este normal sa aiba escorta 2. Audierea nu se face pe mobil sau whatsapp, se face prin sistemul de audiere martor protejat disponibil la nivelul parchetelor in camere special organizate (asta pare un birou ordinar) 3. Accesul la sistemul intern de supraveghere este limitat doar departamentului IT si jandarmilor de la control acces (doar vizualizare), daca astfel de imagini sunt descarcate la liber si urcate in spatiul public aveti o mare problema sau o cartita care poate da si alte informatii catre terti 4. Cazul s-a deformat pentru ca nu fapta de luare de mita este in prim plan, ci relele tratamente aplicate, tortura fizica si psihica pentru aflarea identitatii investigatorului

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 21.07.2024 – Procurorul care vrea sa infunde AUR nu se lasa

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva