2 February 2023

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

PORTITA CCR – Sansa pentru cei carora in mod gresit nu li s-a aplicat beneficiul prescriptiei! Condamnatii fata de care nu s-a constatat prescriptia faptelor desi aveau dreptul ar putea beneficia de o reparatie in recurs in casatie, dar numai daca legiuitorul completeaza motivele pentru declararea aceastei cai extraordinare de atac. Ministrul Justitiei are obligatia sa initieze completarea art. 438 CPP privind recursul in casatie. Se poate formula exceptie de neconstitutionalitate (Document)

Scris de: George TARATA | pdf | print

28 November 2022 17:36
Vizualizari: 6756

Mai exista o sansa pentru condamnatii carora in mod gresit nu li s-a aplicat beneficiul prescriptiei. Solutia pentru ca acestia sa aiba parte la randul lor de o solutie corecta de incetare a procesului penal in baza Deciziilor CCR 297/2018 si 358/2022 privind prescriptia este oferita chiar de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022 pronuntata de completul pentru delegarea unor chestiuni de drept in materie penala in legatura cu aplicarea celor doua decizii CCR pe prescriptie (click aici pentru a citi dezlegarea de drept a ICCJ).


 

Astfel, Inalta Curte face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale in care se critica lipsa din art. 438 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedura penala a dipspozitiilor referitoare la gresita nedispunere a incetarii procesului penal. Cu alte cuvinte, in prezent, recursul in casatie poate fi formulat doar pentru gresita dispunere a incetarii procesului penal, nu si pentru gresita nedispunere a incetarii procesului penal.


Art. 438 pct. 8 din Codul de procedura penala:

 

“(1) Hotararile sunt supuse casarii in urmatoarele cazuri:

1. in cursul judecatii nu au fost respectate dispozitiile privind competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei;

2. hotararea a fost pronuntata de alt complet decat cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului;

3. instanta nu a fost compusa potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;

4. judecata a avut loc fara participarea procurorului sau a inculpatului, cand aceasta era obligatorie, potrivit legii;

5. judecata a avut loc in lipsa avocatului, cand asistenta juridica a inculpatului era obligatorie, potrivit legii;

6. sedinta de judecata nu a fost publica, in afara de cazurile cand legea prevede altfel;

7. inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala;

8. in mod gresit s-a dispus incetarea procesului penal;

9. hotararea cuprinde motive contradictorii ori motive straine de natura cauzei sau exista o contradictie intre considerentele si dispozitivul hotararii;

10. instanta nu a procedat la audierea inculpatului prezent, daca audierea era legal posibila;

11. nu s-a constatat gratierea sau in mod gresit s-a constatat ca pedeapsa aplicata inculpatului a fost gratiata;

12. s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege;

13. instanta si-a intemeiat hotararea pe probe pentru care a fost aplicata sanctiunea excluderii sau in mod gresit s-a aplicat sanctiunea excluderii cu privire la probe legal administrate;

14. instanta nu s-a pronuntat asupra unuia sau mai multor motive de apel.

(2) Cazurile prevazute la alin. (1) pot constitui temei al casarii hotararii doar daca nu au fost invocate pe calea apelului sau in cursul judecarii apelului ori daca, desi au fost invocate, au fost respinse sau instanta a omis sa se pronunte asupra lor.

(3) in cazul in care cererea de recurs in casatie a fost respinsa, partea sau procurorul care a declarat recursul in casatie nu mai poate formula o noua cerere impotriva aceleiasi hotarari, indiferent de motivul invocat”.


Or, CCR arata in Decizia 453/2020 citata de Inalta Curte in dezlegarea de drept pe prescriptie ca este nevoie ca legiuitorul sa reglementeze ca motiv de recurs in casatie si gresita nedispunere a incetarii procesului penal, nu doar gresita dispunere a incetarii procesului penal. Mai mult, in aceeasi decizie CCR precizeaza ca lipsa acestui motiv dintre cele ce pot fi invocate in calea recursului in casatie poate constitui chiar si obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate, care evident ar fi admisa de CCR in conditiile in care este sugerata chiar de catre CCR: “Reglementarea acestei din urma solutii ar putea constitui obiectul unei viitoare interventii legislative a Parlamentului asupra prevederilor art. 438 din Codul de procedura penala sau ar putea face obiectul unei viitoare analize de constitutionalitate a dispozitiilor legale anterior mentionate. (…) Avand in vedere natura institutiei recursului in casatie, gresita pronuntare a instantei cu privire la lipsa incidentei unei cauze de incetare a procesului penal este necesar a fi reglementata la art. 438 din Codul de procedura penala”.

Avand in vedere decizia ICCJ data in dezlegarea de drept, precum si Decizia CCR 453/2020, ministrul Justitiei Catalin Predoiu are obligatia sa initieze un proiect de lege pentru completarea art. 438 CPP privind recursul in casatie, astfel incat printre motive sa se regaseasca si gresita nedispunere a incetarii procesului penal.


Un singur exemplu de nedreptate: cazul medicului Duta


Corectarea art. 438 din Codul de procedura penala este necesar sa fie facuta cat mai repede cu putinta in conditiile in care in prezent exista oameni care stau in inchisoare pe fapte prescrise, pentru simplul motiv ca instantele in mod gresit nu au dispus incetarea procesului penal, refuzand sa constate interventia prescriptiei. Ca sa doar un simplu exemplu, amintim cazul medicului Lucian Duta (foto), fost presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS). Acesta a fost condamnat in iulie 2022 la 6 ani de inchisoare de judecatoarele Daniela Panioglu si Alina Nadia Gulutanu de la Curtea de Apel Bucuresti pentru luare de mita, o fapta presupus a fi comisa in perioada 2010-2012, deci prescrisa in anul 2020 conform Deciziilor CCR 297/2018 si 358/2022 care au stabilit inexistenta prescriptiei speciale (luarea de mita se pedepseste cu inchisoare de pana 7 ani, iar potrivit art. 155 alin. 1 lit. c) cand pedepsele nu depasesc 10 ani faptele se prescriu dupa 8 ani).

Or, in momentul de fata Lucian Duta sta in inchisoare pentru o fapta prescrisa, si nici nu ar putea cere aplicarea deciziilor CCR 297/2018 si 358/2022 in calea contestatiei in anulare intrucat a facut-o deja in faza apelului cand instanta a refuzat sa constate interventia prescriptiei. Iar invocarea deciziilor CCR pe prescriptie nu poate fi facuta in contestatie in anulare, pe motiv ca, asa cum a stabilit ICCJ in dezlegarea de drept, daca aplicarea deciziilor CCR respinse in apel s-ar pune in discutie in contestatie in anulare ar reprezenta o critica a rationamentului judiciar al instantei de apel (click aici pentru a citi). Asta desi Lucian Duta a invocat cele doua decizii CCR in faza de apel, dar ele nu au fost dezbatute, fiind respinse de instanta prin hotararea de condamnare.

Mai mult, desi sta in inchisoare pe fapte prescrise dupa ce Curtea de Apel Bucuresti in mod gresit nu a dispus incetarea procesului penal, Lucian Duta nu poate formula recurs in casatie pe motiv ca in mod gresit instanta nu a dispus incetarea procesului penal intrucat Codul de procedura penala nu prevede acest motiv pentru calea extraordinara a recursului in casatie.


Iata fragmentul din hotararea prealabila a ICCJ privind lipsa dintre motivele de apel a gresitei nedispuneri a incetarii procesului penal, decizia integrala a ICCJ fiind atasata la finalul articolului:


“Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 453/2020 precitata s-a retinut ca, spre deosebire de contestatia in anulare, scopul caii extraordinare de atac a recursului in casatie este acela de a indrepta anumite erori grave de drept comise la judecarea apelului (paragraful 23). Astfel, Curtea Constitutionala a aratat ca 'Recursul in casatie reprezinta, asadar, un mijloc de a repara ilegalitatile si nu are drept obiect rezolvarea unei cauze penale, ci sanctionarea hotararilor necorespunzatoare, cu scopul de a asigura respectarea legii, recursul avand si un rol subsidiar in uniformizarea jurisprudentei. Intrucat recursul in casatie nu are ca finalitate remedierea unei gresite aprecieri a faptelor si a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevarului printr-o urmarire penala incompleta sau o cercetare judecatoreasca nesatisfacatoare, instanta de casare nu judeca procesul propriu-zis, ci judeca exclusiv daca hotararea atacata este corespunzatoare din punctul de vedere al dreptului, adica daca aceasta este conforma cu regulile de drept aplicabile. Astfel, spre deosebire de contestatia in anulare — care vizeaza indreptarea erorilor de procedura — si de revizuire — cale de atac ce urmareste eliminarea erorilor de judecata —, recursul in casatie are ca obiect verificarea conformitatii hotararii atacate cu normele juridice aplicabile, in scopul indreptarii erorilor de drept' (paragraful 25).

Prin aceeasi decizie, instanta de contencios constitutional a dezvoltat analiza prin raportare la cauzele de incetare a procesului penal si a retinut ca 'Avand in vedere diferentele dintre calea extraordinara de atac a contestatiei in anulare si cea a recursului in casatie, Curtea retine ca o asemenea greseala juridica (constand in faptul ca instanta s-a pronuntat gresit cu privire la lipsa incidentei unei cauze de incetare a procesului penal) ar putea fi indreptata, eventual, pe calea recursului in casatie, aceasta fiind calea de atac reglementata de legiuitor in scopul indreptarii erorilor de drept comise cu prilejul judecarii apelului. Spre deosebire de aceasta, incidenta unei cauze de incetare a procesului penal asupra careia instanta de apel a omis sa se pronunte va fi invocata pe calea contestatiei in anulare, care are ca scop indreptarea unor erori de procedura care nu au putut fi inlaturate pe calea apelului (paragraful 32).

Curtea retine insa ca ipoteza invocata de autorul exceptiei de neconstitutionalitate nu se regaseste, in prezent, printre cazurile in care poate fi invocat recursul in casatie, intrucat art. 438 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedura penala vizeaza, in mod expres, doar ipoteza dispunerii in mod gresit a incetarii procesului penal, nu si solutia simetrica a gresitei nedispuneri a incetarii procesului penal. Reglementarea acestei din urma solutii ar putea constitui obiectul unei viitoare interventii legislative a Parlamentului asupra prevederilor art. 438 din Codul de procedura penala sau ar putea face obiectul unei viitoare analize de constitutionalitate a dispozitiilor legale anterior mentionate (paragraful 33). Prin urmare, Curtea retine ca omisiunea instantei de a se pronunta asupra unei cauze de incetare a procesului penal poate face obiectul caii extraordinare de atac a contestatiei in anulare, prevazuta la art. 426 lit. b) din Codul de procedura penala, pe cand solutia gresitei nedispuneri a incetarii procesului penal, in situatia in care instanta, in mod eronat, a constatat lipsa incidentei unei cauze de incetare a procesului penal, nu face obiectul de reglementare al textului criticat. Cu toate acestea, avand in vedere natura institutiei recursului in casatie, gresita pronuntare a instantei cu privire la lipsa incidentei unei cauze de incetare a procesului penal este necesar a fi reglementata la art. 438 din Codul de procedura penala (paragraful 34)'”.


* Cititi aici integral hotararea prealabila a ICCJ privind aplicarea deciziilor CCR pe prescriptie

Comentarii

# Lorenzo de Medici date 28 November 2022 18:05 +93

Să nu dăm,totuși, false speranțe celor deja condamnați definitiv. O eventuală modificare de lege ferenda s-ar aplica numai cauzelor pendinte și, evident, viitoare, nu și celor definitiv judecate. La fel și cu excepția de neconstituționalitate, poate fi ridicată numai în cauzele în curs, aflate în termenul de declarare a recursului în casație, nu și celor în care el nu a fost declarat în termen sau celor care deja s-au judecat definitiv în recurs în casație. Singura soluție, puțin probabilă și discutabilă constituțional, ar fi ca prin legea de modificare a motivelor de recurs în casație să se prevadă o repunere de drept în termenul de recurs în casație, pentru cei care s-ar fi aflat în această situație și nu au avut la vremea respectivă acest remediu la îndemână.

# maxtor date 28 November 2022 19:25 0

6.6.6 "sedinta de judecata nu a fost publica, in afara de cazurile cand legea prevede altfel;"-timp de 2 ani NU AU FOST SEDINTE PUBLICE,nici macar pronuntarile nu au valoare! -cele date "prin punerea solutiei la dispozitia partilor" sunt nule: art. in cauza cere PRIMA justificare pt. amanarea pronuntarii NU SI A DOAUA JUSTIFICARE-pt. lipsa pronuntarii in sed. publica solemna! (rostul e clar:"proces echitabil" presupune sa poata fi intrerupta CHIAR SI PRONUNTAREA IN SEDUINTA PUBLICA!;azi poate napoleon bonaparte/n.c. ar mai avea asemenea prestanta-de a cere);CCR pendinte: amânarea pronunțării și punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei – art. 396 alin. (2) din Codul de procedură civilă -"proces echitabil","demnitatea umana".

# maxtor date 28 November 2022 19:34 0

" Ministrul Justitiei are obligatia sa initieze completarea art. "-parliamentu are obligatia,altfel iese iar oug pe justitie sau in general oug pe lege organica.....m.j./m.p. o sa rapunda pt. daune..

# Dragos Barna date 3 December 2022 23:33 0

Cand CJUE, pronunta o hotarare prealabile, ea se aplica de la aparitia articolului si nu de la data pronuntarii, oare de ce nu urmam si noi exemplul CJUE? Cam dorm parlamentarii nostrii si chiar cand se trezesc nu prea stiu ce sa faca,probabil ca multi sunt acolo fara a intelege mare lucru!!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 1.02.2023 – CSM schimba regulamentul pentru numirea sefilor

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva