7 December 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

PREDOIU NU S-A SATURAT DE RESTRICTII – Sindicalistii din penitenciare denunta proiectul de lege prin care ministrul Catalin Predoiu urmareste sa prelungeasca starea de alerta in instante, parchete si inchisori: „MJ prelungeste nejustificat restrangerea de drepturi si libertati ale angajatilor din justitie, printre care politistii de penitenciare. Predoiu ofera posibilitatea factorilor de conducere din penitenciare sa ia masuri abuzive, cum s-a intamplat in starea de alerta” (Proiectul)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

10 March 2022 13:47
Vizualizari: 4744

Ministrul Justitiei Catalin Predoiu (foto 1) urmareste sa perpetueze abuzurile din inchisori, lasandu-i pe politistii de penitenciare la cheremul sefilor. Acuzatia a fost lansata miercuri, 9 martie 2022, de catre Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor (FSANP), condusa de politistul Cosmin Dorobantu (foto 2).



FSANP a emis comunicatul in aceeasi zi in care Ministerul Justitiei a lansat in dezbatere publica proiectul de lege privind unele masuri temporare pentru prelungirea aplicarii si adaptarea unor masuri instituite pe durata starii de alerta determinate de pandemia de COVID-19 pentru institutiile din domeniul justitiei. Pe langa unele masuri aparent benigne (acordarea unor facilitati pentru debitori – inclusiv pentru cei in insolventa – si mentinerea posibilitatii de a comunica prin videoconferinta in instantele, parchetele si penitenciarele unde exista risc de coronavirus), proiectul lui Predoiu introduce o capcana, exact la finalul textului.


Iata ce prevede articolul 12 al initiativei de act normativ:


Dispozitiile art. 3-11 din Legea nr. 114/2021 privind unele masuri in domeniul justitiei in contextul pandemiei de COVID 19, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 457 din 29 aprilie 2021, raman aplicabile pentru o perioada de 1 an de la data expirarii termenului prevazut la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 114/2021 (n.r. de la data expirarii celor 30 de zile de dupa incheierea starii de alerta)”.


Redam si articolele 3-11 din Legea 114/2021:


Articolul 3

(1) In cauzele civile, cand este posibil, cu acordul partilor, instantele judecatoresti pot hotari ca sedintele de judecata sa se desfasoare prin mijloace de telecomunicatie audiovizuala care permit verificarea identitatii partilor si garanteaza securitatea, integritatea, confidentialitatea si calitatea transmisiunii, dispunand masurile necesare in acest scop.

(2) Citatia va cuprinde mentiunea ca sedinta de judecata se va desfasura prin mijloace de telecomunicatie audiovizuala, intervalul orar orientativ al strigarii cauzei, precum si modalitatea tehnica de acces si de autentificare. Cand este cazul, partile vor fi instiintate si telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace ce asigura transmiterea instiintarii si confirmarea primirii acesteia despre desfasurarea sedintei de judecata prin mijloace de telecomunicatie audiovizuala, chiar daca au termenul in cunostinta.

(3) Daca este posibil, la solicitarea instantei investite cu solutionarea cauzei, instanta in a carei circumscriptie este situata localitatea in care se afla partile, reprezentantii partilor sau alti participanti la proces asigura, cu acordul acestora, echipamentele audiovideo necesare participarii lor la sedintele de judecata prin mijloacele prevazute la alin. (1) si procedeaza la identificarea persoanelor mentionate, cu respectarea tuturor dispozitiilor legale, printr-un judecator desemnat de presedintele instantei. Instanta care asigura echipamentele este o instanta egala in grad cu instanta investita cu solutionarea cauzei sau chiar mai mica in grad, daca in acea localitate nu exista o instanta de acelasi grad. In acest caz, incheierile de sedinta specifice procedurii comisiei rogatorii nu se intocmesc.

(4) Cel care asista sau reprezinta partea, traducatorul sau interpretul poate participa la sedinta de judecata desfasurata prin mijloacele prevazute la alin. (1), chiar fara a fi prezent fizic langa parte.

Articolul 4

(1) Pentru judecarea proceselor, instantele judecatoresti, tinand seama de imprejurari, pot fixa termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar in aceeasi zi.

(2) Lista proceselor intocmita pentru fiecare sedinta de judecata va cuprinde, de regula, si intervalele orare orientative pentru strigarea fiecarei cauze in parte, citatia cuprinzand mentiunea corespunzatoare. Cand este posibil, judecatorul fixeaza si intervalul orar orientativ pentru primul termen de judecata.

Articolul 5

(1) Cand este posibil, instantele judecatoresti procedeaza la comunicarea actelor de procedura prin telefax, posta electronica sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Tot astfel, instanta va putea, in tot cursul procesului, sa solicite partilor datele necesare pentru comunicarea actelor de procedura in aceleasi conditii.

(2) Cand este posibil, cererile de chemare in judecata, caile de atac, precum si orice alte acte de procedura adresate instantei, pentru care legea prevede conditia formei scrise si care nu se depun direct in sedinta, se transmit prin mijloace electronice.

(3) Cand este posibil, partile vor fi instiintate telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace ce asigura transmiterea instiintarii si confirmarea primirii acesteia despre pronuntarea hotararilor judecatoresti prin modalitatile prevazute de lege. Dispozitiile privind comunicarea hotararilor judecatoresti, potrivit legii, raman aplicabile.

Articolul 6

Amanarea judecarii cauzelor poate fi dispusa la cerere, in situatia in care partea interesata se afla in izolare, in carantina sau este spitalizata, potrivit legii, in contextul pandemiei de COVID-19. Cand instanta respinge cererea de amanare a judecatii in considerarea necesitatii de a solutiona cauza, va amana, la cererea partii sau din oficiu, pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise.

Articolul 7

In aplicarea dispozitiilor art. 147 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, atunci cand este posibil, dosarul cauzei se trimite instantei delegate in format electronic. Impiedicarea functionarii instantei este adusa la cunostinta prin afisare la sediul instantei, precum si prin publicare pe portalul instantelor de judecata http://portal.just.ro si pe site-ul Ministerului Justitiei.

Articolul 8

Cand este posibil, prin grija instantei, sedintele de judecata publice se transmit in direct, prin mijloace audiovideo care garanteaza securitatea, integritatea si calitatea transmisiunii, pe portalul instantelor de judecata. Dispozitiile art. 213 din Legea nr. 134/2010 (n.r. Codul de procedura civila), republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, raman aplicabile.

Articolul 9

Dispozitiile titlului X al cartii a VI-a din Legea nr. 134/2010, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica atunci cand valoarea cererii, fara a se lua in considerare dobanzile, cheltuielile de judecata si alte venituri accesorii, nu depaseste suma de 50.000 lei la data sesizarii instantei.

Articolul 10

In cursul executarii silite, cand este posibil, executorii judecatoresti procedeaza la comunicarea actelor de procedura in format electronic, potrivit legii.

Articolul 11

(1) Activitatea de judecata, de executare silita, precum si activitatea profesiilor din domeniul justitiei se desfasoara, in continuare, cu observarea regulilor de disciplina sanitara stabilite de autoritatile cu atributii in domeniu, urmarindu-se cu prioritate asigurarea preventiei si reducerea riscului de imbolnavire.

(2) Instanta vegheaza la desfasurarea in conditii optime a procedurii, cu respectarea principiilor fundamentale si a celorlalte reguli aplicabile procesului civil”.


Dupa cum observati, capcana se ascunde in art. 11 alin. 1 – mai precis, in sintagma „observarea regulilor de disciplina sanitara stabilite de autoritatile cu atributii in domeniu”. Altfel spus: daca proiectul lui Catalin Predoiu va deveni lege, conducatorii penitenciarelor vor putea sa dispuna masuri de personal in marja larga de manevra pe care le-o confera Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.


Ne referim mai exact la articolele 1 si 63 din Legea 55/2020:


Articolul 1

(1) Prezenta lege are ca obiect instituirea, pe durata starii de alerta declarate in conditiile legii, in vederea prevenirii si combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor masuri temporare si, dupa caz, graduale, in scopul protejarii drepturilor la viata, la integritate fizica si la ocrotirea sanatatii, inclusiv prin restrangerea exercitiului altor drepturi si libertati fundamentale.

(2) Masurile restrictive de drepturi prevazute in prezenta lege, precum si, dupa caz, cele de renuntare sau de relaxare a acestora se dispun cu respectarea principiului egalitatii de tratament juridic pentru situatii identice sau comparabile. (...)

Articolul 63

(1) Politistului de penitenciare i se pot modifica, fara acordul sau, locul si/sau felul muncii. Modificarea locului si/sau felului muncii politistului de penitenciare se realizeaza in raport cu necesitatile si situatia operativa existente la nivelul unitatii unde este incadrat sau al altei unitati din politia penitenciara.

(2) Concediul de odihna, de odihna suplimentar, fara plata, de studii si pentru formare profesionala al politistului de penitenciare poate fi intrerupt unilateral de catre directorul unitatii in care politistul de penitenciare isi desfasoara activitatea, in raport cu necesitatile si situatia operativa existente la nivelul unitatii unde este incadrat politistul de penitenciare sau al altei unitati din politia penitenciara”.


Instantele vor putea refuza in continuare accesul presei la sedintele publice


Inainte de a va lasa sa cititi comunicatul FSANP, subliniem ca alt pericol al proiectului de lege semnat de Catalin Predoiu consta in faptul ca instantele vor putea invoca starea de alerta prelungita in institutiile din justitie pentru ca sa perpetueze interzicerea accesului presei la unele sedinte de judecata publice, sub pretextul ca s-ar crea o aglomeratie prea mare in sala de judecata si astfel ar creste riscul contagiozitatii cu SARS-CoV-2.


Redam comunicatul sindicalistilor din ANP:


Catalin Predoiu prelungeste starea de alerta in institutiile Ministerului Justitiei (MJ) cu inca 1 an

Catalin Predoiu isi doreste, in institutiile Ministerului Justitiei, prelungirea cu inca 1 an a masurilor generate de instituirea starii de alerta pe teritoriul Romaniei.

Ministrul Justitiei a pus in transparenta decizionala un proiect de lege care poate fi considerat un atentat la drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului (Proiect de Lege privind unele masuri temporare pentru prelungirea aplicarii si adaptarea unor masuri instituite pe durata starii de alerta determinate de pandemia de COVID-19 pentru institutiile din domeniul justitiei).

2 ani cu prelungire a masurilor ineficiente

Masurile adoptate de Guvernul Romaniei in ultimii doi ani de pandemie au demonstrat incompetenta politicienilor in situatii de criza. Catalin Predoiu, prin proiectul de lege pus in transparenta decizionala pe site-ul oficial al Ministerului Justitiei (MJ), poate prelungi cu inca 1 an masurile ineficiente luate de institutiile din domeniul Justitiei, printre care se numara si penitenciarele.

Incertitudinile politicienilor suportate tot de romani

Ministrul Catalin Predoiu justifica elaborarea proiectului de lege pe inexistenta unei certitudini cu privire la involutia epidemiologica (pandemia de COVID-19). Practic, Ministerul Justitiei (MJ) isi ascunde incapacitatea de a trece de la masurile adoptate in contextul COVID-19 la normalitatea dinaintea pandemiei in spatele unui proiect de lege care se presupune a avea rolul de a asigura tranzitia de la cadrul normativ special, aplicabil pe durata starii de alerta, la regimul juridic ordinar aplicabil in materie executional penala si a insolventei.

In opinia Federatiei Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor (FSANP), Ministerul Justitiei (MJ) prelungeste nejustificat, cu inca 1 an, restrangerea de drepturi si libertati ale angajatilor din justitie, printre care se numara si politistii de penitenciare. Prin acest proiect de lege, Catalin Predoiu ofera posibilitatea factorilor de conducere din penitenciare sa ia adopte masuri abuzive, cum s-a intamplat pe perioada starii de alerta.

Digitalizare si revizuire legislativa in starea de alerta prelungita

Ministerul Justitiei (MJ) considera ca acest interval temporal este suficient pentru o reflectie activa care sa asigure premisele unei revizuiri mai extinse a cadrului normativ in domeniul justitiei civile, in vederea realizarii extinderii procesului de digitalizare la nivelul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, precum si a adoptarii si a altor masuri de modernizare a cadrului normativ in materie, inclusiv prin valorificarea experientei legislative si practice dobandite in perioada starii de alerta.

In realitate, justificarea Ministerului Justitiei (MJ) este total nefondata, ministrul Catalin Predoiu vrea sa induca opiniei publice ideea ca modernizarea justitiei se poate realiza numai in conditiile existentei starii de alerta, cand statul isi exercita puterea in mod discretionar.

Masura luata de Catalin Predoiu este incalificabila

Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor (FSANP) considera ca masura care se vrea a fi luata de ministrul Catalin Predoiu este incalificabila, deoarece, prin proiectul de lege supus dezbaterii publice, ministrul Justitiei isi doreste restrangerea unor drepturi sau libertati fundamentale ale angajatilor din domeniul justitiei si implicit ale politistilor de penitenciare ale caror raporturi de serviciu pot fi modificate abuziv pe perioada starii de alerta.


Prezentam textul proiectului de lege al Ministerului Justitiei:


Lege privind unele masuri temporare pentru prelungirea aplicarii si adaptarea unor masuri instituite pe durata starii de alerta determinate de pandemia de COVID-19 pentru institutiile din domeniul justitiei

Tinand seama de faptul ca, in urma analizarii cadrului normativ incident sistemului judiciar, inclusiv privitor la infaptuirea justitiei ca serviciu public, constand in masuri de aplicabilitate temporara pe durata starii de alerta, s-a evidentiat necesitatea prezervarii, pe o durata determinata, a unora dintre acestea si ulterior incetarii regimului juridic amintit, valorificandu-li-se utilitatea si actualitatea practice,

intrucat imperativul pregatirii adecvate a revenirii la regimul juridic aplicabil in conditii de normalitate, fara masuri restrictive de drepturi si libertati fundamentale, nu impiedica, ci, dimpotriva, implica si valorizarea masurilor legislative care transcend, in considerarea utilitatii si actualitatii lor, regimul starii de alerta, mai ales in scop preventiv, in conditiile inexistentei unei certitudini cu privire la involutia epidemiologica (pandemia de COVID-19),

in considerarea necesitatii asigurarii unei tranzitii coerente de la cadrul normativ special, aplicabil pe durata starii de alerta, la regimul juridic ordinar aplicabil in materie executional penala si a insolventei, pentru realizarea carora prelungirea aplicabilitatii unora dintre masurile legislative in cauza pentru un termen de 1 an ar reprezenta o solutie utila,

avand in vedere ca, in economia acelorasi coordonate si obiective amintite, inclusiv in scop de asigurare a continuitatii masurilor dispuse pe durata starii de alerta si de facilitare a tranzitiei la regimul juridic ordinar, prelungirea aplicabilitatii masurilor prevazute la art. 3-11 din Legea nr. 114/2021 privind unele masuri in domeniul justitiei in contextul pandemiei de COVID-19 pentru o perioada de 1 an de la data implinirii unui termen de 30 de zile de la data ridicarii starii de alerta ar sprijini instantele judecatoresti in asigurarea, in continuare, a sanatatii magistratilor, a tuturor celorlalte categorii de personal, precum si a justitiabililor,

avand in atentie si necesitatea asigurarii unui interval temporal suficient de reflectie activa care sa asigure premisele unei revizuiri mai extinse a cadrului normativ in domeniul justitiei civile, in vederea realizarii extinderii procesului de digitalizare la nivelul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, precum si a adoptarii si a altor masuri de modernizare a cadrului normativ in materie, inclusiv prin valorificarea experientei legislative si practice dobandite in perioada starii de alerta,

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege:

Art.1 – Prezenta lege reglementeaza posibilitatea aplicarii in continuare, cu caracter temporar, sau, dupa caz, adaptarea unor masuri instituite pe durata starii de alerta, necesare functionarii justitiei ca serviciu public, in domeniul activitatii de judecata a instantelor civile, precum si in domeniul executarii pedepselor, al masurilor educative, al altor masuri dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, precum si in domeniul insolventei.

Art.2 – (1) Debitorul aflat in stare de insolventa la data intrarii in vigoare a prezentei legi sau care ajunge in stare de insolventa intr-o perioada de 1 an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi poate sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus prevederilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, fara a avea insa obligatia de a introduce aceasta cerere. La cererea adresata tribunalului va fi atasata dovada notificarii organului fiscal competent cu privire la intentia de deschidere a procedurii insolventei.

(2) Dispozitiile art. 66 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, nu sunt aplicabile pe perioada prevazuta la alin. (1), data de la care incepe sa curga si termenul de 30 de zile pe care acestea il prevad. Corelativ pana la aceeasi data, nu sunt aplicabile, in mod corespunzator, prevederile art. 66 alin. (2) si (3) din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art.3 – Pe o perioada de 1 an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, in cazul debitorului care si-a intrerupt activitatea total sau partial ca efect al masurilor adoptate in perioada starii de urgenta, instituita prin Decretul nr. 195/2020 si prelungita prin Decretul nr. 240/2020, de autoritatile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea raspandirii pandemiei cu coronavirusul SARS-COV-2, mentinute, dupa caz, si in perioada starii de alerta, creditorii pot formula cerere de deschidere a procedurii insolventei numai dupa incercarea rezonabila, dovedita cu inscrisuri comunicate intre parti prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de incheiere a unei conventii de plata.

Art.4 – Pe o perioada de 1 an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, in cazul debitorilor care depun o cerere de deschidere a procedurii insolventei, admisa de instanta competenta, durata initiala de executare a planului de reorganizare, prevazuta de art. 133 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, poate fi de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii, fara a depasi o durata totala a derularii planului de 5 ani, si a modificarii planului de reorganizare, in mod corespunzator in conditiile art. 139 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art.5 – (1) Masura de supraveghere referitoare la prezentarea persoanei supravegheate la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta, prevazuta la art. 85 alin. (1) lit. a), art. 93 alin. (1) lit. a) si la art. 101 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si obligatia prevazuta de art. 121 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, se poate executa si prin mijloace de comunicare la distanta audio sau audiovideo, in conditii care asigura confidentialitatea informatiilor si a datelor transmise.

(2) Organizarea intrevederilor cu persoanele supravegheate, in conditiile prevazute la alin. (1), se realizeaza in vederea prevenirii imbolnavirii sau raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2.

(3) Intrevederile derulate la sediul serviciului de probatiune sunt precedate de activitati de pregatire a acestora, realizate prin modalitati de comunicare la distanta cu persoana supravegheata, pentru a facilita realizarea scopului intalnirii.

(4) Executarea masurii de supraveghere prin mijloace de comunicare audio sau video nu se poate realiza daca exista imposibilitatea realizarii intrevederii prin mijloace de comunicare la distanta, daca persoana supravegheata se afla in ultimele 6 luni ale termenului de supraveghere, daca exista un risc semnificativ de savarsire de noi infractiuni sau daca este necesara comunicarea continutului unor hotarari judecatoresti sau a unor modificari intervenite in executarea acestora ori in cazul nerespectarii masurilor si obligatiilor de catre persoanele aflate in evidenta.

(5) Intrevederile cu persoanele supravegheate la sediul serviciului de probatiune se realizeaza cu respectarea masurilor de preventie si siguranta medicala, care se stabilesc prin decizie a directorului general al Directiei Nationale de Probatiune.

Art.6 – Masura de supraveghere referitoare la primirea de catre persoanele supravegheate a vizitelor consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea, prevazuta la art. 85 alin. (1) lit. b), art. 93 alin. (1) lit. b) si la art. 101 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, se executa cu respectarea masurilor de preventie si siguranta medicala, care se stabilesc prin decizie a directorului general al Directiei Nationale de Probatiune.

Art.7 – (1) Obligatia persoanelor supravegheate de a participa la derularea de programe de reintegrare sociala, prevazuta la art. 85 alin. (2) lit. c), art. 93 alin. (2) lit. b) si la art. 101 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, fie ca sunt individuale sau de grup ori ca sunt derulate in cadrul serviciilor de probatiune sau in colaborare cu institutiile din comunitate, se poate executa si prin modalitati de comunicare audiovideo la distanta, in conditii care sa asigure confidentialitatea informatiilor si a datelor transmise.

(2) Derularea programelor in conditiile prevazute la alin. (1), se realizeaza in situatiile in care a fost estimat un risc scazut de recidiva sau in vederea prevenirii imbolnavirii sau raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2.

Art.8 – In situatia in care, pe durata termenului de supraveghere, consilierul de probatiune manager de caz constata ca persoana supravegheata nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile ce ii revin, in conditiile stabilite la art. 5-7, procedeaza, dupa caz, potrivit art. 67 alin. (1) sau (3) din Legea nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune, cu modificarile si completarile ulterioare, ori potrivit art. 101 alin. (1), (3) sau (4) din aceeasi lege.

Art.9 – (1) In situatiile in care fata de inculpatii majori sau minori pentru care organele judiciare au solicitat referate ori rapoarte de evaluare s-a dispus masura carantinarii sau a izolarii, iar expirarea acestei masuri de sanatate publica ar face imposibila respectarea termenului de realizare a referatului sau raportului de evaluare, intrevederea sau intrevederile dintre consilierul de probatiune si inculpati se pot desfasura prin mijloace de comunicare la distanta audio sau audiovideo, in conditii care sa asigure confidentialitatea informatiilor si a datelor transmise.

(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si in ceea ce priveste interactiunea consilierului de probatiune cu alte persoane care pot furniza informatii utile in legatura cu persoana evaluata.

(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica si in ceea ce priveste referatele si rapoartele de evaluare intocmite pe perioada supravegherii de catre consilierii de probatiune manageri de caz cu privire la persoanele supravegheate minore sau majore.

Art.10 – Cu privire la executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, in vederea prevenirii imbolnavirii cu SARS-CoV-2 si a combaterii aparitiei focarelor de COVID – 19 in randul persoanelor private de libertate, prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, pot fi dispuse urmatoarele masuri exceptionale, daca sunt proportionale cu situatia care le-a creat:

a) stabilirea regulilor de distantare sociala, a masurilor de preventie si siguranta medicala necesar a fi respectate;

b) organizarea activitatilor din programul zilnic la care participa persoanele private de libertate, precum activitati si programe educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, plimbare zilnica, astfel incat sa se respecte timpul minim prevazut de dispozitiile legale si desfasurarea acestora in grupuri restranse, cu purtarea echipamentului de protectie individuala si respectarea regulilor de distantare sociala;

c) desfasurarea activitatilor lucrative, cu respectarea regulilor de distantare sociala, precum si a masurilor de preventie si siguranta medicala, respectiv cu purtarea echipamentului de protectie individuala;

d) realizarea accesului persoanelor vizitatoare in locul de detinere numai cu echipamentul propriu de protectie, in vederea respectarii masurilor de preventie si siguranta medicala;

e) acordarea dreptului la comunicari online, indiferent de situatia disciplinara a persoanei private de libertate si periodicitatea legaturii cu familia;

f) paza si supravegherea persoanelor private de libertate internate in unitati sanitare publice, altele decat penitenciarele-spital, se poate realiza prin monitorizare video de la distanta, cu acordul medicului curant si cu informarea prealabila a persoanei private de libertate cu privire la obligatiile si interdictiile pe care le are pe perioada in care se afla internata; pot fi aplicate si masuri de siguranta prevazute de legislatia privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal.

Art.11 – Dispozitiile art.5-10 se aplica pentru o durata de 1 an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Art.12 – Dispozitiile art. 3-11 din Legea nr. 114/2021 privind unele masuri in domeniul justitiei in contextul pandemiei de COVID 19, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 457 din 29 aprilie 2021, raman aplicabile pentru o perioada de 1 an de la data expirarii termenului prevazut la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 114/2021.


* Cititi aici expunerea de motive a proiectului de lege

Comentarii

# maxtor date 10 March 2022 17:09 +113

s-au prins ca acolo e cu tortura,rele tratamente,tratamente inumane si degradante cu tentativa genocidara....

# ELENA date 12 March 2022 01:43 +1

PREDOIU ASTA E UN TERORIST SE PARE.NU S-A SATURAT NEFERICITUL ASTA DE ABERATIILE MASCARADEI PLANDEMICE ? !

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 7.12.2022 – Judecatori noi la Inalta Curte

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva