22 noiembrie 2019

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

RATEUL SUPREMILOR – Cititi argumentele prin care avocatul Adrian Stan a convins CCR sa desfiinteze RIL-ul nr. 13/2017 vizand redeschiderea procesului penal: „Norma privind egalitatea in fata legii este incalcata... Textul diferentiaza cetatenii in functie de participarea lor la procesul penal... Prin omiterea fazei de camera preliminara e incalcat si dreptul la aparare. Criticarea legalitatii probelor administrate in faza anchetei se circumscrie exercitarii unei aparari concrete”

Scris de: Valentin BUSUIOC

15 octombrie 2019 14:27
Vizualizari: 4605

Lumea Justitiei va prezinta in exclusivitate argumentele prin care avocatul Adrian Stan (foto), din Baroul Timis, a convins Curtea Constitutionala a Romaniei sa declare neconstitutionala interpretarea pe care Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat-o – prin recurs in interesul legii – articolului 469, alineatul 3 din Codul de procedura penala privind redeschiderea procesului penal (click aici pentru a citi).


Prin respectivul RIL (pronuntat de catre un complet condus de vicepresedintele ICCJ Iulian Dragomir), instanta suprema a stabilit ca daca un condamnat a obtinut redeschiderea procesului penal, dar nu a fost prezent la judecarea cererii de redeschidere, atunci noul proces penal va incepe in faza de prima instanta. In esenta, avocatul Adrian Stan a explicat in fata CCR ca asa ceva creeaza o discriminare, nedandu-le condamnatilor vizati dreptul de a relua faza de camera preliminara. Altfel spus: conform RIL-ului, astfel de condamnati nu aveau pana acum dreptul de a contesta legalitatea sau regularitatea rechizitoriului, ci doar pe cea a sentintei.

Iata mai intai textul art. 469 alin. 3 CPP:

Daca instanta constata indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) (n.r. privind procedura), dispune prin incheiere admiterea cererii de redeschidere a procesului penal”.

Prezentam minuta prin care ICCJ a admis RIL-ul (Decizia nr. 13 din 3 iulie 2017):

Admite recursul in interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Targu Mures si, in consecinta:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 469 alin. (3) din Codul de procedura penala, stabileste ca: in urma admiterii cererii de redeschidere a procesului penal pentru persoanele condamnate judecate in lipsa, cauza se reia din faza judecatii in prima instanta.

Obligatorie, conform dispozitiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedura penala.

Pronuntata in sedinta publica astazi, 3 iulie 2017”.

Redam comunicatul Curtii Constitutionale:

In ziua de 8 octombrie 2019, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit. lit.d) din Constitutia Romaniei si al art.11 alin.(1) si al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere:

A. Exceptia de neconstitutionalitate a dispoziitilor art.469 alin.(3) din Codul de procedura penala, avand urmatorul cuprins: „[...] (3) Daca instanta constata indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1), dispune prin incheiere admiterea cererii de redeschidere a procesului penal. [...].”

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca prevederile art.469 alin.(3) din Codul de procedura penala, in interpretarea data prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr.13 din 3 iulie 2017 pronuntata in recurs in interesul legii, in ceea ce priveste faza procesuala de la care se reia procesul penal, sunt neconstitutionale”.

In exceptia de neconstitutionalitate ridicata intr-un dosar aflat pe rolul Judecatoriei Timisoara, avocatul Adrian Stan a considerat ca sunt incalcate urmatoarele texte din Constitutia Romaniei:

- art. 1 alin. 5: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”;

- art. 16 alin. 1: „Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”;

- art. 20:

(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.

(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile”;

- art. 21 alin. 3: „Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil”;

- art. 24 alin. 1: „Dreptul la aparare este garantat”;

De asemenea, avocatul Adrian Ioan Stan a invocat o prevedere din Conventia Europeana a Drepturilor Omului:

- art. 6 alin. 1 teza I privind dreptul la un proces echitabil: „Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa”.

Vedeti principalele argumente din exceptia de neconstitutionalitate:

Potrivit art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei, „in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.”

Potrivit art. 16 alin. (1) din Constitutie, „Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”.

Norma privind egalitatea in fata legii este incalcata de textul pe care il consideram neconstitutional, deoarece conduce la o inechitate in sensul ca diferentiaza cetatenii in functie de participarea lor la procesul penal. Or, persoana care receptioneaza personal actul de sesizare ar trebui sa se afle in aceeasi situatie cu cel care nu l-a receptionat, dar a dobandit ulterior dreptul la a-i fi primite apararile.

Curtea a mai statuat cu titlu de principiu ca „desi desfasurarea procesului in lipsa acuzatului nu este in sine incompatibila cu art. 6, o denegare de justitie se produce in mod inevitabil in cazul in care o persoana judecata in lipsa nu poate solicita ulterior instantei de judecata sa o audieze si sa reexamineze cauza sa atat in fapt, cat si in dreptˮ.

Situatia persoanei fata de care s-a admis redeschiderea unui proces ar trebui sa fie aceeasi cu a oricarei persoane trimisa in judecata, in sensul parcurgerii fazei procesuale prevazuta de art. 342 si urm. Cod procedura penala. Egalitatea in fata legii este incalcata prin nerepunerea persoanei dintai in situatia ce urmeaza firesc procedural sesizarii instantei cu rechizitoriul, cu consecintele ce decurg din aceasta.

Potrivit art. 20 din actul fundamental, „Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.

Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.”

In considerarea acestui principiu, articolul 469 alin. (3) Cod procedura penala, astfel cum a fost interpretat prin RIL nr. 13/2017, prevede o limitare nejustificata a dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 al Conventiei de la Roma (n.r. Conventia EDO), textul constitutional antereferit obligand aplicarea prioritara a Tratatului privind drepturile omului. Dreptul la un proces echitabil este incalcat atunci cand cel judecat in lipsa este privat de dreptul de a contesta legalitatea instructiei penale ce s-a desfasurat in lipsa impotriva sa.

Argumentul ca probele ar putea fi readministrate in faza de judecata in temeiul art. 374 al. 7-8 Cod procedura penala, adus si in RIL nr. 13/2017 (partea finala a considerentelor) nu poate sa prevaleze, deoarece readministrarea probelor in conditiile de contradictorialitate in cursul fazei de judecata este diferita de analiza specifica legalitatii administrarii acestora, ce poate fi realizata doar de judecatorul de camera preliminara.

Potrivit art. 21 alin. (3) din Constitutie, „Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.ˮ

Astfel, dreptul la un proces echitabil, prevazut si de norma interna, este incalcat in situatia in care o persoana nu mai poate critica legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor procedurale intr-un proces penal la care nu a participat ab initio. Argumentele noastre de mai sus sunt aplicabile.

In sustinerea caracterului echitabil al reluarii procesului penal din faza de camera preliminara stau in opinia noastra si cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 802/5 decembrie 2017, prin care s-a constatat ca „solutia legislativa cuprinsa in art. 345 alin. (1) din Codul de procedura penala, care nu permite judecatorului de camera preliminara, in solutionarea cererilor si exceptiilor formulate ori exceptiilor ridicate din oficiu, sa administreze alte mijloace de proba in afara oricaror inscrisuri noi prezentate este neconstitutionala.ˮ

Potrivit art 24. al. (1) din Constitutia Romaniei, „Dreptul la aparare este garantat.ˮ

Prin omiterea fazei de camera preliminara este incalcat si dreptul la aparare, deoarece criticarea legalitatii probelor administrate in faza anchetei se circumscrie exercitarii unei aparari concrete si efective, or, acest drept este restrans in mod nejustificat de norma de la art. 469, astfel cum aceasta a fost interpretata de Decizia RIL nr. 13/2017.

Potrivit art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, „Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa.” Art. 8 din Codul de procedura penala reia aceste dispozitii.

Interpretarea dispozitiilor criticate mai sus referitoare la lipsa reluarii fazei camerei preliminare in situatia rejudecarii procesului penal dupa redeschidere incalca si jurisprudenta anterioara a Curtii Constitutionale, statuata prin deciziile referitoare la procedura prevazuta de art. 342 si urmatoarele Cod pr.penala”.

* Cititi aici intreaga exceptie de neconstitutionalitate

Comentarii

# Dr.Botomei Vasile, mobil 0744191717; date 21 octombrie 2019 14:07 0

Dr.av. Botomei Vasile, transmite felicitari dlui avocat Adrian Stan pentru profesionalismul de care a dat dovada in formularea exceptiei de neconstitutionalitate!!! In aceste conditii toti judecatorii care au participat in completul de judecata care a pronuntat decizia din RIL-ul nr. 13/2017, ar trebui sa fie judecati de Inspectia Jdiciara, in vederea atragerii unor sanctiuni de natura excluderii din magistratura, dupaa caz, de decadere din treapta de judcatori cu grad de Inalta Curte, la gradul de judecatori stagiari in judecatorii; Mai este o decizie dispusa in RIL-ul nr.15/2015, in care aceiasi judecatori au dat interpretare legii 51/1995, republicata, potrivit careia, exercitarea profesiei de avocat in cadrul altor forme de organizare de tip UNBR, in afara UNBR-ului traditionaleste considerata infractiune de exercitare a unei profesiei fara drept,in conditiile in care potrivit art. 16 alin. 1: „Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii;

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - Cine va fi urmatorul presedinte al Romaniei?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 22.11.2019 – Kovesi a votat Dancila?

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva