Asociatia Magistratilor din Romania a propus, la 24 ianuarie 2014, mai multe amendamente la Proiectul Legii de Revizuire a Constitutiei din 2003. In noua lege fundamentala, AMR doreste un CSM alcatuit din 17 membri, cu doi mai putin fata de numarul actual: "Nu se impune majorarea numarului de membri la mai mult de 17, in conditiile in care ministrul Justitiei si procurorul general nu-si justifica prezenta in Consiliu. (...) Si presedintele ICCJ este intr-o stare de relativa incompatibilitate, intrucat solutionarea caii de atac se realizeaza la instanta suprema". Tot in ceea ce priveste Consiliul Superior al Magistraturii, AMR propune ca hotararile acestuia sa fie luate prin vot deschis si sa poata fi atacate la Inalta Curte si considera necesara abrogarea din Constitutie a articolului care da dreptul presedintelui Romaniei sa participe la lucrarile CSM. Un alt amendament prevede ca revocarea membrilor alesi ai CSM se realizeaza de catre adunarile generale ale judecatorilor sau procurorilor.

In ceea ce-i priveste pe judecatorii Curtii Constitutionale a Romaniei, AMR considera mai potrivita folosirea titulaturii de consilieri: "Titulatura de judecator creeaza confuzie fata de cei care fac parte din puterea judecatoreasca si au atributul exclusiv de a exercita puterea prin actul de judecata". De asemenea, AMR sugereaza ca trei membri ai CCR sa fie numiti de cele doua Camere reunite ale Parlamentului, trei de Sectia de judecatori a CSM si trei de Guvern.

Prezentam amendamentele propuse de Asociatia Magistratilor din Romania la Proiectul Legii de Revizuire a Constitutiei Romaniei si rationamentul (Comentariu) care justifica fiecare modificare in parte:

I. Art. 1 (4) Statul se organizeaza potrivit principiilor separatiei, echilibrului si cooperarii loiale intre cele trei puteri egale - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale. Puterea legislativa este reprezentata de Parlament, puterea executiva este reprezentata de Guvern si de celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, iar puterea judecatoreasca este reprezentata de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de celelalte instante judecatoresti.

Comentariu - Mentionarea expresa a egalitatii celor trei puteri confera justitiei o garantie constitutionala, in plus, la nivelul cooperarii intre acestea cu excluderea oricarei tendinte, a unei posibile ierarhizari intre ele.

II. Art. 1 (5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale, a legilor, dar si respectarea hotararilor judecatoresti este obligatorie.

Comentariu - Esenta statului de drept este respectarea hotararilor judecatoresti. Practica ultimilor ani a confirmat ca este nevoie de o consacrare constitutionala a acestei obligatii.

III. Art. 6 (21) Deciziile autoritatilor publice centrale si locale cu privire la pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase se iau dupa consultarea organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale.

Comentariu - Norma constitutionala este o norma imperativa, situatie ce explica folosirea timpului prezent al verbului.

IV. Art. 12 (5) Minoritatile nationale isi pot folosi in mod liber, in spatiu public si privat, propriile simboluri etnice care reprezinta identitatea lor culturala, lingvistica si religioasa.

Comentariu - Repetarea termenului „nationale” nu concorda cu cerintele rigurozitatii tehnicii legislativ-constitutionale, astfel incat inlocuirea acestuia cu termenul ,,etnice” este mai adecvata respectand intrutotul simbolistica.

V. Art. 12 (3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen optim si previzibil, de catre o instanta independenta si impartiala.

Comentariu - Si in plan international, inca din anul 2004, se foloseste termenul de „optim si previzibil”. Este mai actual si in concordanta cu realitatea legislatiei, cu aplicarea ei si cu disfunctio-nalitatile reale, respectiv volumul mare de lucru, lipsa de personal si logistica, legislatia instabila.

VI. Art. 23 (4) In mod exceptional si motivat, cercetarea si judecarea in procesul penal se fac cu privarea de libertate a persoanei. Arestarea preventiva se dispune de judecatorul instantei de judecata competenta sa judece fondul cauzei, in conditiile legii si numai in cursul procesului penal, dupa punerea in miscare a actiunii penale.

Comentariu - Mandatul de arestare preventiva este emis de catre judecator, iar in viitoarea reglementare (n.r. - odata cu intrarea in vigoare, de la 1 februarie 2014, a Noului Cod de procedura penala) de catre judecatorul de drepturi si libertati. Este important ca aceasta masura sa fie luata numai de catre un judecator al instantei competente material sa judece fondul cauzei, evitandu-se situatia ca arestarea sa fie dispusa de catre un judecator de la o alta instanta, situata pe aceeasi raza teritoriala cu parchetul care formuleaza sesizarea, iar judecata sa fie realizata de alta instanta (situatie existenta in actualitatea judiciara). Dispozitiile in materie de arestare preventiva (inclusiv cele de competenta) trebuie sa fie reglementate constitutional, intrucat libertatea individuala se impune a fi protejata de arbitrariu la acest nivel.

VII. Art. 23 (14) Este interzisa folosirea in proces a documentelor si inregistrarilor obtinute cu incalcarea normelor legale care le reglementeaza.

Comentariu - Fara mentiunea expresa a sanctionarii de catre lege, textul constitutional nu obliga la emiterea unor norme obligatorii care sa previna posibila utilizare a unor mijloace de proba obtinute ilegal.

VIII. Art. 24 (3) In tot cursul procesului penal este garantat principiul egalitatii de arme intre acuzare si aparare.

Comentariu - Principiul egalitatii de arme intre acuzare si aparare se impune cu necesitate, fiind o garantie a dreptului partilor la un proces echitabil conform art.6 CEDO, garantie impusa ca o cerinta obligatorie de instanta europeana, in toate cauzele finalizate prin condamnarea statului roman.

IX. Art. 27 (3) Perchezitia se dispune de catre judecatorul instantei de judecata competenta sa judece fondul cauzei si se efectueaza in conditiile si in formele prevazute de lege.

Comentariu - Varianta AMR are in considerare garantia suplimentara a inviolabilitatii domiciliului. Deoarece, uneori, perchezitia este dispusa de tribunal intr-o cauza pentru care competenta judecatii in fond apartine curtii de apel.

X. Art. 28 (3) Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon ori prin alt mijloc electronic de comunicare, inregistrarea in mediul ambiental, localizarea sau urmarirea prin GPS, ori prin alte mijloace electronice de supraveghere, inregistrarea de imagini, obtinerea listei convorbirilor telefonice ori alte asemenea tehnici prevazute de lege se dispun de judecatorul instantei competente sa judece fondul cauzei si numai in cursul procesului penal.

Comentariu - In prezent autorizatia prevazuta de lege se emite de catre presedintele instantei sau de judecatorul anume desemnat, fiind eludat sistemul de repartizare aleatoriu, obligatoriu in toate celelalte cauze cand se sesizeaza instanta. S-a consacrat o practica care, in mod gresit a devenit regula, a se emite autorizatii in faza actelor premergatoare, in conditiile in care pentru o garantare a drepturilor cetatenilor ar trebui impusa cerinta inceperii urmaririi penale. Nu de putine ori se apeleaza la legi speciale (Legea sigurantei nationale) cu limite mai generoase in materie, cu referire la conditiile autorizarii date de catre judecator.

XI. Art. 28 (4) In cazul in care exista urgenta deosebita in luarea uneia dintre masurile prevazute la alin.(3), procurorul poate, cu titlu provizoriu, sa dispuna prin ordonanta, cu respectarea conditiilor prevazute de lege, luarea masurii pe o perioada de cel mult 48 de ore. Indata dupa luarea masurii, procurorul se adreseaza instantei de judecata competente care decide asupra masurii dispuse de procuror si, daca s-a cerut, asupra luarii masurii in continuare. Daca masura dispusa de procuror este infirmata, instanta va dispune, cand este cazul, distrugerea probelor obtinute, care se realizeaza de catre procuror pe baza de proces-verbal, ce se depune la instanta.

(Amendament fara comentariu)

XII. Art. 52 (3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii.

Comentariu - Independenta justitiei este o cerinta esentiala pentru statul de drept si o garantie fundamentala a procesului echitabil. Art. 2 din Principiile Fundamentale ale independentei justitiei, adoptate de Adunarea Generala a Natiunilor Unite in noiembrie 1985, stipuleaza ca: "puterea judecatoreasca decide in cauzele in care este investita de o maniera impartiala, pe baza faptelor si in conformitate cu legea, fara nicio restrictie, influenta abuziva, sugestionare, presiune, amenintare sau interventie, directa sau indirecta, de orice origine si pentru orice motiv." Magistratii nu pot face obiectul unor actiuni disciplinare pe motivul doar al simplei exercitari a atributiilor judiciare ce le revin, in afara cazului in care se dovedeste un comportament nedemn al acestora. Rezolutia adoptata de Asociatia Europeana a Magistratilor de la Siofok, din 27 septembrie – 2 octombrie 2006, a retinut ca judecatorii nu pot fi constransi sa lucreze sub amenintarea unei sanctiuni financiare a carei prezenta poate influenta, chiar si inconstient, hotararile lor. Ca principiu general, magistratii ar trebui sa fie scutiti complet de raspundere in ceea ce priveste plangerile in legatura cu exercitiu de buna credinta al functiunii lor. Erorile judiciare, fie ca se refera la jurisdictie, fie la procedura, in aprecierea si aplicarea legii sau in evaluarea probelor, trebuie sa fie rectificate in caile de atac. Acolo unde acest lucru nu mai este posibil, trebuie sa existe un remediu, respectiv o plangere a partii care nu este satisfacuta impotriva statului. In pofida Recomandarii Comitetului de Ministri nr. 12 din 2010 data in baza art. 15 din Statutul Consiliul Europei in care se prevede ca judecatorii nu raspund personal in cazul in care decizia lor este infirmata sau modificata intr-o cale de atac, ori pentru modul de interpretare a legii, de apreciere a faptelor sau de evaluare a probelor, in prezent, vointa politicului este sa consacre raspunderea printr-o norma constitutionala. Prin aceasta se incalca flagrant independenta puterii judecatoresti, exercitata de un judecator obligat sa judece sub spectrul amenintarii raspunderii materiale in conditiile in care nu exista o alta norma constitutionala si pentru o alta categorie de persoane din tara, care sa le antreneze raspunderea pentru simplu fapt al exercitarii profesiei. Aceasta maniera de responsabilizare a puterii judecatoresti nu exprima decat dizgratia fata de magistrati. In timp ce magistratul (in special judecatorul) este tinut sa raspunda material, nicio alta putere in stat sau nicio alta institutie a statului nu constituie subiect al unei reglementari constitutionale; Neexecutarea masurilor generate de catre statul roman de a modifica o lege (CEDO), neexecutarea hotararilor judecatoresti de catre autoritati ale statului, incalcarea CEDO prin aplicarea deciziilor CC, jurisprudentei, toate soldate cu prejudicierea partilor, nu au fost sanctionate nici constitutional si nici prin vreo lege organica. Cele trei puteri alte statului functioneaza sub semnul egalitatii, dar ca modalitate de raspundere formele sunt diferentiate discriminatoriu, cata vreme pe perioada unui mandat, determinat in timp, pe parcursul caruia s-au cauzat prejudicii, titularul ei nu este tinut sa raspunda, iar paguba ramane in seama statului, in timp ce judecatorul este tinut sa raspunda pentru orice eroare judiciara. Pe de alta parte nu se are in vedere largirea cadrului constitutional al raspunderii statului si pentru pagubele cauzate prin functionarea in conditii anormale a justitiei. Aceasta reglementare a raspunderii patrimoniale a magistratului nu trebuie sa aiba valenta constitutionala intrucat, prin aceasta extrapolare, se depasesc principiile care constituie fundamentul legislativ al structurii statului de drept. Nu poate fi primita justificarea referitoare la faptul ca celelalte doua puteri (legislativa si executiva) sunt la randul lor sanctionate politic, prin votul negativ primit de acestea. Nu poate fi pus un semn de egalitate intre raspunderea politica si raspunderea materiala.

Majoritatea condamnarilor primite de Romania la CEDO este consecinta unei legislatii incoerente, de a carei elaborare nu se face vinovat judecatorul, care nu creeaza legi, doar le aplica! Independenta justitiei este o cerinta esentiala pentru statul de drept si o garantie fundamentala a procesului echitabil, ea trebuie respectata si sustinuta de toate institutiile statului, inclusiv de legislativ.

XIII. Art. 72 (2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.

Comentariu - Se inlatura dispozitiile constitutionale privind institutiile judiciare competente sa cerceteze si sa judece parlamentarii. Nu se precizeaza insa in conditiile in care nu mai opereaza competenta dupa calitatea persoanei, care sunt organele judiciare indrituite legal cu aceasta activitate. In timp ce deputatii si senatorii sunt supusi perchezitiei, arestarii cu incuviintarea Camerei dar numai dupa ascultarea lor, autorizarea acestor masuri de catre CSM in ceea ce-i priveste pe magistratii aflati in aceste situatii critice (din pacate), se emite fara ca acestia sa fie ascultati sau fara macar sa aiba la cunostinta ca sunt in discutia forului judiciar pentru luarea acestor masuri.

XIV. Art. 72 (3) In caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul Justitiei il va informa neintarziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei.

Comentariu - Opinam pentru eliminarea tezei finale cu privire la revocarea de catre Camera a masurii luate in caz de infractiune flagranta. Imixtiunea Camerelor, de revocare a acestor masuri in cursul unui proces penal, aduce atingere principiului separatiei puterilor in stat si independentei justitiei, in contradictie cu art. 641 din prezentul proiect, unde corect se precizeaza ca Parlamentul nu se poate substitui organelor judiciare.

XV. Art. 115 (6) Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale ori privind regimul infractiunilor, pedepselor si al executarii acestora, nu pot schimba regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica.

Comentariu - Lipsa de fermitate a terminologiei nu permite exprimarea corecta a sensului pe care il imprima legiuitorul constitutional textului.

XVI. Art. 124 (1) Justitia se infaptuieste de toate instantele judecatoresti in numele legii cu respectarea principiului aplicarii legii celei mai favorabile in materie penala si contraventionala.

Comentariu - Prin aceasta redactare se inlatura dubiul referitor la organele care infaptuiesc justitia. Se largeste sfera legii in numele careia se infaptuieste justitia prin respectarea si aplicarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului indiferent daca ele emana din legea nationala sau internationala in urma ratificarii de catre Romania.

XVII. Art. 125 (2) Propunerea de numire in functia de judecator si promovarea, numirea in functie de conducere, detasarea, delegarea, transferul si sanctionarea judecatorilor sunt de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii sale organice.

Comentariu - In conditiile acestui text propus de AMR, cariera judecatorului se va afla in afara oricaror influente a factorului politic.

XVIII. Art. 125 (4) Statutul judecatorilor este unul de demnitate publica, garantat constitutional si reglementat prin lege organica proprie.

Comentariu - In acest fel legiuitorul ordinar nu va mai putea sa modifice elementele componente ale statutului, textul constitutional fiind o garantie in acest sens. Constitutia actuala prin art. 125 atunci cand reglementeaza statutul judecatorilor retine ca ei sunt inamovibili, in conditiile legii. Sustinem modificarea acestui articol prin adaugarea alaturi de inamovibilitate si a calitatii de demnitate publica. In prezent, in cadrul sistemului judiciar calitatea de demnitar o au numai anumiti magistrati, asa cum sunt ei definiti (judecatori si procurori impreuna) imprejurare ce conduce la ivirea unei inechitati nejustificate. Cu nimic nu este mai important un magistrat, ales membru in CSM, ori care ocupa o functie de conducere la Inalta Curte de Casatie si Justitie sau in Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, comparativ cu toti ceilalti judecatori care desavarsesc, infaptuiesc, actul de justitie, in adevaratul sens al cuvantului. Acest aspect conduce la ivirea unei discriminari in interiorul sistemului. De asemenea, calitatea de demnitar este atribuita persoanelor ce intra in componenta celorlalte doua puteri: legislativa si executiva, motiv pentru care, excluderea majoritatii judecatorilor de la aceasta recunoastere, poate fi considerata o discriminare intre puteri, fara o justificare obiectiva si rezonabila, reprezentand totodata si o incalcare a componentei de ,,echilibru” dupa care se arata, la inceputul legii fundamentale, ca se organizeaza statul prin cele trei puteri - legislativa, executiva si judecatoreasca. Se poate retine din aceste ultime argumente existenta unei discriminari intre cele trei puteri in stat.

XIX. Art. 126 (3) Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii, potrivit competentei sale.

Comentariu - In acest fel se cuprinde si unificarea practicii judecatorilor ICCJ nu doar raportat la unificarea practicii celorlalte instante.

XX. Art. 126 (4) Organizarea si functionarea instantelor judecatoresti, inclusiv a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, se reglementeaza unitar prin lege organica.

Comentariu - Este nevoie de un Cod al Organizarii judiciare care sa contina principiile organizarii si functionarii, regulamentele de aplicare a legii, cu o larga aplicabilitate, de la ICCJ la judecatorie. Cata vreme justitia se infaptuieste prin ICCJ si instantele judecatoresti (art. 125 alin 1), puterea judecatoreasca unitara se exercita prin judecator, indiferent de nivelului instantei unde functioneaza. Se impune introducerea sintagmei "prin lege organica", intrucat principiile pe baza carora functioneaza toate instantele din Romania trebuie retinute, in acelasi mod, ca fiind valabile si pentru instanta suprema. Acest aspect ar garanta respectarea repartizarii aleatorii a tuturor cauzelor ce intra in competenta sa de solutionare. in consecinta, si completele de 5 judecatori din cadrul inaltei Curti de Casatie si Justitie vor trebuie sa isi desfasoare activitatea pe baza aceluiasi principiu, situatie care va da o mai mare incredere cetatenilor in corectitudinea si transparenta actului de justitie. Nu exista nicio justificare ca ICCJ sa beneficieze de o lege organica proprie.

XXI. Art. 129 Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate, persoanele ale caror interese legitime au fost vatamate si Ministerul Public pot exercita caile de atac in conditiile legii.

Comentariu - Largirea sferei persoanelor indreptatite sa atace hotararile judecatoresti este conforma cu normele procesuale penale actuale.

XXII. Art. 131 (1) Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii, apara ordinea de drept, legalitatea precum si drepturile, interesele legitime si libertatile persoanelor.

Comentariu - Aceste atribute ii confera Ministerului Public o recunoastere ca institutie constitutionala in raport de orice persoana nu numai cetateanului asupra caruia se exercita protectia sa institutionala.

XXIII. Art. 131 (2) Organizarea, functionare Ministerului Public si atributiile exercitate prin procurorii constituiti in parchete sunt reglementate printr-o lege organica proprie si unitara.

Comentariu - Ministerul Public, desi este o institutie constitutionala extrem de importanta, nu beneficiaza de un act normativ unitar care sa-i reglementeze activitatea, organizarea si functionarea. In schimb exista directii ale acestei institutii care au legi speciale, au regulamente diferentiate pentru cativa zeci (sute) de procurori in timp ce alti aproximativ 3.000 de procurori din celelalte parchete au activitatea reglementata prin dispozitii strecurate in legea de organizare a instantelor. Exista aceasta situatie in conditiile in care Ministerul Public este o institutie de sine statatoare cu buget propriu pe care si-l gestioneaza singur.

XXIV. Art. 131 (3) Parchetele functioneaza pe langa instantele de judecata in conditiile legii. Politia judiciara functioneaza in subordinea parchetelor.

Comentariu - Trecerea Politiei judiciare in subordinea parchetelor este de natura sa eficientizeze activitatea de cercetare si urmarire penala.

XXV. Art. 132

(1) Procurorii sunt independenti, impartiali si se supun numai legii.

(2) Procurorii sunt numiti de Presedintele Romaniei in conditiile legii.

(3) Propunerea de numire in functia de procuror precum si promovarea, numirea in functii de conducere, detasarea, delegarea, transferarea si sanctionarea disciplinara a procurorilor sunt in competenta sectiei de procurori a CSM in conditiile legii.

(4) Functia de procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice.

(5) Statutul procurorului este garantat si reglementat prin lege organica proprie.

Comentariu - Dispozitiile care reglementeaza statutul procurorilor (in prezent art. 132) pot primi doua abordari diferite. Astfel, procurorii pot avea un statut de independenta reala, fiind exclusa autoritatea ministrului justitiei, dar si subordonarea ierarhica, imprejurari ce motiveaza pastrarea calitatii de magistrat si in favoarea procurorilor. Actele procurorului care instrumenteaza dosarul in faza de urmarire penala nu trebuie sa mai fie confirmate sau infirmate de procurorul sef, acesta fiind doar un atribut al instantelor, independenta procurorului fiind una adevarata, garantata. in situatia in care intregul corp profesional al procurorilor nu doreste sau nu opteaza, in mod concret, pentru inlaturarea simultana a mentiunilor referitoare la autoritatea ministrului justitiei si la subordonarea ierarhica, componente care nu le garanteaza o independenta deplina, opinam pentru excluderea procurorilor din randul magistratilor, urmand ca aceasta calitate sa ramana castigata numai pentru judecatori. Dar si in situatia in care procurorii vor ramane magistrati statutul lor nu poate fi unul caracterizat prin inamovibilitate, intrucat acesta nu poate fi similar judecatorilor. Nu trebuie uitat faptul ca justitia se infaptuieste prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante, iar autoritatea unei puteri, data si de aceia care intra in componenta ei, respectiv judecatorii inamovibili, nu poate fi comparata cu autoritatea unei institutii care nu are acelasi statut, de putere in stat, asa cum este si trebuie sa ramana Ministerul Public.

XXVI. Art. 133 (1) Consiliul Superior al Magistraturii prin cele doua sectii asigura si garanteaza independenta judecatorilor si a procurorilor.

Comentariu - Institutie constitutionala, Consiliul Superior al Magistraturii are ca atribut principal garantarea independentei magistratilor, in desavarsirea actului de justitiei, in beneficiul persoanelor si in folosul interesului general. Poate fi agreata si ideea a doua Consilii, situatie adusa in discutie, tot mai mult, in spatiu public, in ultimul timp. Daca va fi acceptata aceasta propunere trebuie facuta mentiunea expresa ca numai un judecator poate asigura conducerea Plenului, iar in situatia in care va fi un singur Consiliu acest lucru trebuie sa fie de asemenea evident. in subsidiar, daca nu este imbratisat acest punct de vedere, solicitam ca Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sa aiba doar caracter de reprezentativitate, cu un presedinte ales dintre judecatori, iar cariera judecatorilor si procurorilor sa fie gestionata, in intregime, de Sectia de Judecatori si de Sectia de Procurori, dupa caz, Plenul neavand nicio atributie sub acest aspect.

XXVII. Art. 133 (2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 17 membri din care:

a) 14 sunt alesi pentru un singur mandat de catre adunarile generale ale judecatorilor si procurorilor; Sectia de judecatori este compusa din 9 judecatori, iar sectia de procurori din 5 procurori.

b) 2 reprezentanti ai societatii civile specialisti in domeniu dreptului cu o inalta reputatie profesionala si morala numiti prin vot de Senat si care participa numai la lucrarile in plen;

c) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie este membru de drept.

Comentariu - Nu se impune majorarea numarului de membri la mai mult de 17 in conditiile in care ministrul justitiei si procurorul general nu-si justifica prezenta in consiliu.

De asemenea nu poate fi primita nici ideea unui numar dominant de membri din partea societatii civile in cadrul Consiliului unde se urmareste, printre altele, asigurarea unei functionari corespunzatoare a acestui organism. Nu poate fi acceptat un control al puterii judecatoresti de catre celelalte doua puteri, intrucat niciuna dintre cele trei puteri in stat nu este mai importanta, mai presus fata de alta. Cu atat mai mult se impune evitarea imixtiunea, a controlului exercitat de orice alta entitate, fie ea si societatea civila. Mai mult decat atat, persoanele care sunt straine sistemului nu vor putea sa asigure niciodata o functionare corespunzatoare a acestuia, iar garantia de independenta nu poate fi realizata in conditii de sporire a numarului reprezentantilor societatii civile. Numarul reprezentantilor societatii civile nu doar ca nu se justifica a se mari dar, mai degraba, pentru egalitate de tratament, raportat la celelalte doua puteri, nu ar trebui sa se mai regaseasca in componenta CSM. Presedintele ICCJ este membru de drept, avand in vedere faptul ca este reprezentantul cel mai inalt al puterii judecatoresti.

XXVIII. Art. 133 (4-1) Revocarea membrilor alesi ai CSM se realizeaza de catre adunarile generale ale judecatorilor sau procurorilor potrivit legii.

Comentariu - Se impune ca, pornind de la modalitatea in care sunt alesi membri CSM, in cadrul unor adunari generale, sa existe tot astfel asigurat si un mecanism de revocare a acestora, intr-o modalitate asemanatoare, prin vot, si in cadrul adunarilor generale, in conditii ale legii care sa nu aduca nicio diferenta intre cele doua proceduri. Statuarea prin norma constitutionala a revocarii membrilor CSM de catre adunarile generale este in masura sa preintampine situatiile de criza prin care actualul CSM a trecut in anul 2013, an in care imaginea sistemului judiciar, din punctul de vedere al magistratilor, a suferit pierderi imense.

XXIX. Art. 133 (5) Hotararile CSM se iau prin vot deschis si pot fi atacate in justitie la ICCJ.

Comentariu - De asemenea, pentru a verifica modalitatea in care membrii CSM isi indeplinesc atributiile, in timpul mandatului, si totodata si ca o dovada a respectarii principiului transparentei, este esential ca votul membrilor sa fie exprimat la vedere iar nu intr-o procedura secreta, cu exceptiile prevazute de lege (masuri preventive ce vizeaza diferiti magistrati). Activitatea de pana in prezent justifica cerinta votului deschis si posibilitatea atacarii hotararilor CSM in justitie;

XXX. Art. 133 (6) Abrogat

Comentariu - Pornind tot de la principiul ca nicio alta putere nu poate sa se amestece ori sa exercite intr-o forma sau alta, influenta asupra justitiei, este necesara inlaturarea prevederii actuale, referitoare la participarea Presedintelui Romaniei la lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta poate avea doar calitatea de invitat, dar niciodata legea fundamentala nu trebuie sa-i mai asigure vocatia de a fi participant si cu atat mai putin atributia de a prezida lucrarile Consiliului pentru ca, spre deosebire de Guvern, Consiliul Superior al Magistraturii nu este o parte a puterii executive, ci o putere distincta.

XXXI. Art. 133 (7) Asociatiile profesionale nationale de larga reprezentativitate ale judecatorilor si procurorilor participa prin reprezentantii desemnati la lucrarile plenului si a sectiilor CSM cu drept de vot consultativ.

XXXII. Art. 133 (8) Bugetul tuturor instantelor judecatoresti constituite intr-o putere judecatoreasca unica este gestionat si in raport de veniturile provenite din taxele judiciare de timbru, amenzile penale, cheltuielile judiciare penale de catre Presedinte ICCJ.

XXXIII. Art. 133 (9) Bugetul parchetelor este gestionat de Ministerul Public prin Procurorul General;

Comentariu (art. 133 alin. 7-9) Dispozitia din legea organica a CSM a confirmat ca este benefica implicarea asociatiilor profesionale cu vot consultativ, prin reprezentantii lor, pentru buna desfasurare a activitatii Consiliului Superior al Magistraturii. Din 2005, desi exista lege prin care s-a stabilit trecerea bugetului in atributiile sefului puterii judecatoresti, prin multiple ordonante de urgenta ale Guvernului se amana aplicarea legii, astfel ca singura sansa este reglementarea constitutionala a acestei prevederi.

XXXIV. Art. 134 (2) Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale, in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organica.

Comentariu - Prezenta ministrului Justitiei si a procurorului general nu se justifica in componenta CSM, asa cum realitatea a demonstrat-o. Si presedintele ICCJ este intr-o stare de relativa incompatibilitate, intrucat solutionarea caii de atac se realizeaza la instanta suprema.

XXXV. Art. 134 (4) CSM indeplineste si alte atributii stabilite prin lege in realizarea rolului sau constitutional.

Comentariu - CSM nu trebuie sa exercite atributii si in alte sfere privind personalul auxiliar de specialitate, magistrati asistenti, ori alte categorii de personal.

XXXVI. Art. 142 (2) Curtea Constitutionala se compune din noua consilieri numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit.

Comentariu - Titulatura de judecator creeaza confuzie fata de cei care fac parte din puterea judecatoreasca si au atributul exclusiv de a exercita puterea prin actul de judecata. Prin actuala reglementare cei noua membri ai Curtii Constitutionale sunt numiti politic pe un mandat limitat, situatie diferita de judecatorul care este apolitic, persoana cu activitate independenta de factorul politic si se bucura de inamovibilitate. Solicitam, de asemenea, ca numarul consilierilor (judecatorilor) de la Curtea Constitutionala sa fie completat (pana la terminarea mandatului celor numiti politic in prezent) cu judecatori de cariera, cu o vechime de cel putin 20 de ani, alesi de Sectia de Judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii.

XXXVII. Art. 142 (3) Trei judecatori sunt numiti de catre cele doua camere ale Parlamentului in sedinta comuna, trei de catre sectia de judecatori ai Consiliului Superior al Magistraturii si trei de catre Executiv.

Comentariu - Aceasta varianta satisface exigentele principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat. Experienta consilierilor/judecatorilor propusi de catre CSM prin sectia de judecatori poate fi benefica si poate echilibra activitatea Curtii Constitutionale.

*Cititi aici amendamentele propuse de AMR la Proiectul Legii de Revizuire a Constitutiei Romaniei