Un cititor care semneaza Corector imi da un sfat:

“Azi era un moment bun sa va asociati lui Ciutacu, Andronic, Radu Tudor etc cu un editorial in apararea 'Libertatii Presei' calcata in picioare de Slugarel! Maine e prea tarziu! Asa incepe Dictatura, cand breasla baga capul in pamant! Cu stima..”.

Poate ca refuzul acreditarii pentru doi jurnalisti cu pretentii este un bun moment sa discutam si despre “libertatea presei calcata in picioare”.

Imi pare rau! Nu ma asociez in nici un fel lui Ciutacu, Andronic, Radu Tudor. Am alta treaba. In stilul nostru balcanic, mai exageram o data. A impiedicat cineva PRO TV si Realitatea TV sa desemneze alti reporteri la Ministerul Justitiei? A interzis cineva o stire? Din cite stiu eu, nu. A fost respinsa acreditarea unei reporterite care nu depaseste stilul interogatoriilor lui Onea si Negulescu de la Ploiesti.

In nenumarate conferinte de presa, jurnalista de la Realitatea TV opera ca un procuror care foloseste intrebarea nu ca sa primeasca un raspuns, ci ca sa acuze ca un sef de partid? De ce ati distrus Justitia? O fi asta intrebare pentru Rares Bogdan sau pentru Malin Bot, chiar si pentru unii din armatele #Rezist. Dar nu este nici pe departe o manifestare de jurnalist care vrea sa afle ceva.

Tot intr-o imagine difuzata in aceste zile, o jurnalista, cred ca este vorba despre aceeasi, la bilantul de 2 ani prezentat de ministrul Tudorel Toader ii zicea, “lasati cititul, haideti sa mai vorbim si noi!”. Si cu tac-su vorbea mai civilizat.

Trasul jurnalistilor de curea a devenit o moda. Ei sunt si propagandisti si acuzatori (cazul Realitatea TV), ei se cred si mult mai destepti decit cei pe care ii intreaba. Numai ca nu le zic ministrilor si sefilor de partide, ba prostilor, de ce asa si pe dincolo.

Am vazut nenumarate conferinte de presa prin lume, cu sefi de state si premieri din Europa si SUA, chiar si din Japonia (unde un dobitoc de jurnalist roman i-a strigat imparatului “Hello, sir!”). Nicaieri nu se produce un asemenea derapaj comportamental. Odata s-a intimplat ca un ziarist irakian sa arunce cu un pantof. Omul era mai mult combatant decit ziarist. Si a zburat si el. Odata, o parasuta cu legitimatie de ziarista s-a purtat indecent la o receptie data de lordul primar al Londrei. Era o vizita a unei delegatii romane condusa de Adrian Nastase. Garzile au aruncat-o in strada ca o prostituata care a gresit sala.

De unde vine acest comportament desantat? Stilul acesta de “haide, nene, ma lasi” pe care il poti vedea la nenumarati circari de talk-show nu este tolerat nicaieri in lume. Cu gesturi si limbaj de soiul acesta nu intri nici la Elysee, nici la Casa Alba, nici la Downing street 10. La Bucuresti a venit o vreme in care toata lumea se injura cu toata lumea, de la moderator, ziaristi, politicieni pina la generali, procurori si judecatori. Pina si marinarul ajuns presedintele Romaniei voia sa o puna pe o ziarista pe masa si nici o asociatie profesionala (din cele anemice si putine cite mai exista) nu a protestat.

Ziaristii de formula #Rezist & Piata Victoriei nu fac decit sa duca in ministere si, uneori, chiar la Palatul Cotroceni formula de manifestare pe care am putea numi ”Malin Bot”.

Dupa parerea mea libertatea presei nu are a face cu luatul de curea si nici cu batutul pe umar al politicienilor. Punct!

Isteria reporterilor si lipsa lor de buna-cuviinta vin mai ales din conditia lor de propagandisti incrincenati. Mai vine si din decaderea limbajului. Si, nu in cele din urma, circul acesta pe care jurnalistii vor sa-l aseze sub umbrela libertatii de exprimare vine si de la dezorganizarea totala a conferintelor de presa. Politicianul roman ca fotbalistul prost si ca actorul beat de sine se tropeste de dragul cirdului de ziariste care il inconjoara, fara sa realizeze ca scolile de coafeze si reporteri produc doar rafale de intrebari stupide trase cu insistenta de ciocanitoare.

Toata lumea injura pe cine apuca si scrie ce vrea despre cine are chef. Si, cu toate acestea, unii striga in gura mare ca nu este libertate, ca este incalcata libertatea presei, ca traim in dictatura. Nu-mi ramine de spus decit ca refuz sa iau parte la acreditarea si instalarea unor asemenea falsuri grosolane. si ca un pas inapoi si o revenire la normele bunului simt sunt folositoare si jurnalistilor care se cred posesori ai bastonului de maresal in microfoanele care aduna si imprastie toate prostiile din lume.

Asadar, nu! Ma tem ca suntem mai aproape de o dezbatere asupra felului in care libertatea presei este un paravan pentru calcatul in picioare a unor valor democratice strict necesare Romaniei de azi.

Post scriptum:

Un Misu comenteaza nemultumit trimiterile mele la un incident petrecut la Londra. Ziarista data afara de garzi de la recepti‎a Lordului primar se numea Laura Andresan. Nu mai am nimic de adaugat!

Preluare de pe Cotidianul.ro