Inainte de orgolii personale si antipatii izvorate din te miri ce, membrii CSM care vor decide seful Consiliului pentru anul 2021 trebuie sa tina cont in primul rand de vointa instantelor. Intr-un demers fara precedent din cate cunoastem noi, cu mai putin de 24 de ore inainte de alegerile pentru presedintia CSM de joi, 3 decembrie 2020, sefii de tribunale din tara au transmis o scrisoare deschisa membrilor CSM in care isi exprima sustinerea pentru judecatoarea Evelina Oprina (foto centru) si cer alegerea acesteia la conducerea Consiliului. Deocamdata scrisoarea a fost semnata de 25 de presedinti si vicepresedinti de tribunale, insa din informatiile pe care le avem numarul semnatarilor este posibil sa creasca in urmatoarele ore, in conditiile in care gheata a fost sparta, demersul a fost deja asumat public, iar conform unor surse avizate unii dintre magistrati au avut o retinere de teama ca asupra lor sa nu fie declansate ulterior represalii pentru sprijinul acordat Evelinei Oprina.

Astfel, in scrisoarea deschisa de miercuri, 2 decembrie 2020, sefii tribunalelor transmit membrilor CSM ca Evelina Oprina, ea insasi fosta presedinta de tribunal, are expertiza si capacitatea manageriala de intelegere in ansamblu a dificultatilor cu care se confrunta ordonatorii de credite ai instantelor si a modalitatilor de depasire a acestora. In acest context, semnatarii scrisorii amintesc faptul ca in cei patru ani in care a exercitat functia de membru al CSM, Oprina s-a dovedit a fi un om onest si deschis, apropiat de tribunale si de problemele lor, manifestand cunoastere si intelegere a nevoilor tribunalelor. “Domnia sa a initiat nu numai multiple proiecte benefice sistemului judiciar, dar si, periodic, intalniri profesionale de lucru cu presedintii si vicepresedintii de tribunale, in cadrul carora au fost dezbatute aprofundat cvasitotalitatea problemelor esentiale cu care se confrunta acestia in calitatea lor manageriala. Cele mai multe din concluziile acestor dezbateri au putut fi implementate, cu bune rezultate, altele insa nu au constituit o prioritate pe agenda Consiliului ori a Ministerului Justitiei, dupa caz, ramanand nedecise, din lipsa de diligenta a altor factori decizionali implicati. Procesele-verbale ale acelor intalniri profesionale fac pe deplin dovada beneficiilor pentru sistemul judiciar a conlucrarii active intre membrii Consiliului – reprezentanti ai tribunalelor in acest organism si conducerile tribunalelor”, se arata in scrisoarea deschisa adresata membrilor CSM.

Alegerea Evelinei Oprina la sefia CSM, arata presedintii si vicepresedintii de tribunale, va reprezenta o garantie a bunei functionari administrative a instantelor, implicit a bunei activitati de judecata, dar si o garantie ca procesul de avizare a proiectelor de acte normative cu impact asupra sistemului judiciar, de elaborare a normelor infralegale de competenta Consiliului, si chiar de luare a deciziilor cu caracter individual referitoare la cariera magistratilor, aspecte care implica interpretarea legii, se vor desfasura la un nivel inalt de analiza juridica.

Inainte de a prezenta scrisoarea sefilor de tribunale privind sustinerea numirii Evelinei Oprina la sefia CSM, amintim ca celalalt candidat la aceasta pozitie, judecatorul Bogdan Mateescu, i-ar fi catalogat ridicoli pe judecatorii care au ales sa isi expuna public sprijinul pentru Oprina printr-o scrisoare deschisa (click aici pentru a citi).

Iata scrisoarea deschisa a sefilor de tribunale trimisa membrilor CSM privind sustinerea candidaturii judecatoarei Evelina Oprina pentru sefia Consiliului Superior al Magistraturii:

“Stimata Doamna Presedinte a Consiliului Superior al Magistraturii,

Distinsi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii,

Subsemnatii, in calitate de presedinti si vicepresedinti de tribunale, cu atributii de manageri ai instantelor, ordonatori tertiari de credite si coordonatori ai administrarii judecatoriilor din circumscriptie, va adresam respectuos prezenta

Scrisoare deschisa

In sustinerea candidaturii doamnei judecator Evelina Oprina la demnitatea de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, demers pe care il initiem in considerarea calitatii Domniilor voastre de reprezentanti ai intregului sistem judiciar si ca membri ai singurului organism cu atributii in garantarea independentei justitiei si in gestionarea carierei magistratilor.

Contextul in care formulam prezentul demers este acela ca tribunalele, prin presedintii acestora, asigura cadrul organizatoric si functional al majoritatii instantelor judecatoresti, respectiv al tribunalelor si judecatoriilor. Fara a ignora ierarhia instantelor judecatoresti si puterea hotararilor judecatoresti definitive, gratie viziunii legiuitorului actual cu privire la competenta materiala, tribunalele reprezinta instantele cu plenitudine de jurisdictie in fond, dar judeca, in egala masura, si in calea de atac a apelului si a recursului, aspect care presupune alocarea si gestionarea celor mai considerabile resurse materiale si umane catre tribunale. Mai mult, presedintii tribunalelor, in calitate de ordonatori tertiari de credite, sunt investiti prin lege cu coordonarea activitatii si organizarea administrarii atat a instantelor pe care le conduc, cat si  a judecatoriilor din circumscriptie, astfel ca acestia se confrunta cu cele mai numeroase si dificile provocari manageriale, fiind in postura de a identifica solutii rapide si eficiente problemelor ivite in functionarea unui sistem judiciar inca precar sub aspectul infrastructurii si finantarii.

Buna desfasurare a activitatii de judecata depinde in mare masura, intre altele, si de infrastructura material-administrativa, aceasta fiind asigurata in mod primordial de ordonatorii secundari si tertiari de credite-presedintii de curti de apel si tribunale. La randul sau, completitudinea si eficienta acestei infrastructuri este dependenta de nivelul de colaborare a conducerilor instantelor cu Consiliul Superior al Magistraturii si cu Ministerul Justitiei, dat fiind ca o multitudine de aspecte decizionale ori de coordonare revin, ca atributii, acestor doua autoritati.

Din aceasta perspectiva, pornind de la constatarea ca din anul 2010 tribunalele nu au mai avut un judecator-presedinte la conducererea  Consiliului Superior al Magistraturii, credem ca acum este momentul potrivit ca si problemele si dificultatile acestor instante sa fie identificate si abordate cu prioritate, iar eforturile conducerilor tribunalelor sa fie continuate si la nivelul Consiliului, prin alegerea ca presedinte al unui judecator provenind din randul lor.

In acest sens, aducem in atentia Domniilor voastre faptul ca prin efortul compartimentelor informatica si al conducerii tribunalelor au fost operationalizate cele mai importante programe informatice folosite in prezent la nivel national, primul cu impact decisiv inclusiv asupra activitatii Consiliului si al Inspectiei Judiciare:  STATIS, de catre Tribunalul Arges; TDS, de catre Tribunalul Arad; Info Dosar/Dosarul electronic, prin diligentele mai multor tribunale; recent, Programare Videoconferinte, de catre Tribunalul Constanta. Numarul aplicatiilor informatice dezvoltate local la nivelul tribunalelor si implementate inclusiv la judecatoriile din raza de competenta, sub coordonarea presedintilor de tribunal, este considerabil, iar acest aspect a contribuit la asigurarea imbunatatirea conditiilor de activitate si evidenta informatizata al instantelor, iar procesul de digitalizare al instantelor, aflat in curs, a fost accelerat tot de la nivelul conducerilor tribunalelor.

Imbunatatirea starii sediilor instantelor, cu tot ce implica aceasta, ca si dotarea si informatizarea lor, este un alt domeniu in care colaborarea interinstitutionala, putem afirma, tripartita, intre ordonatorii de credite de la nivelul instantelor, Consiliul Superior al Magistraturii, prin presedintele acestuia, si Ministerul Justitiei, este deosebit de importanta.

Scopul prezentului demers nu este acela de a aduce o critica activitatii anterioare a Consiliului Superior al Magistraturii in ce priveste sprijinirea eficienta a presedintilor de tribunale in calitatea lor de administratori ai instantelor, dar putem sublinia, fara teama de a gresi, ca sunt in continuare multe domenii de activitate din categoria celor de mai sus care necesita o imbunatatire evidenta.

Astfel, in mod intamplator, dar fericit si potrivit contextului actual, candidatura doamnei judecator Evelina Oprina la presedintia Consiliului, ca reprezentant al tribunalelor in acest for si fost presedinte de tribunal, este un demers pe care il consideram atat oportun, cat si firesc, dupa zece ani in care aceasta demnitate nu a revenit unui magistrat din randul judecatorilor care functioneaza la nivelul tribunalelor.

Consideram, cu puterea evidentei, ca functia de presedinte de tribunal ca i-a conferit doamnei judecator Evelina Oprina expertiza si capacitatea manageriala de intelegere in ansamblu a dificultatilor cu care se confrunta ordonatorii de credite ai instantelor si a modalitatilor de depasire a acestora. Trebuie remarcat ca in cei patru ani in care a exercitat functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, doamna judecator Evelina Oprina s-a dovedit a fi un om onest si deschis, apropiat de tribunale si de problemele lor, a manifesat cunoastere si intelegere a nevoilor tribunalelor. Pornind de la aceste constatari, Domnia sa a initiat nu numai multiple proiecte benefice sistemului judiciar, dar si, periodic, intalniri profesionale de lucru cu presedintii si vicepresedintii de tribunale, in cadrul carora au fost dezbatute aprofundat cvasitotalitatea problemelor esentiale cu care se confrunta acestia in calitatea lor manageriala. Cele mai multe din concluziile acestor dezbateri au putut fi implementate, cu bune rezultate, altele insa nu au constituit o prioritate pe agenda Consiliului ori a Ministerului Justitiei, dupa caz, ramanand nedecise, din lipsa de diligenta a altor factori decizionali implicati. Procesele-verbale ale acelor intalniri profesionale fac pe deplin dovada beneficiilor pentru sistemul judiciar a conlucrarii active intre membrii Consiliului – reprezentanti ai tribunalelor in acest organism si conducerile tribunalelor.

Prin urmare, din aceasta prima perspectiva, consideram ca alegerea doamnei judecator Oprina ca presedinte al Consiliului va  reprezenta o garantie a bunei functionari administrative a instantelor, implicit a bunei activitati de judecata, dezideratul final al tuturor celor implicati in administrarea sistemului judiciar,  prin faptul ca Domnia sa cunoaste deja in detaliu provocarile cu care se confrunta instantele judecatoresti, solutiile preconizate – multe din ele, acceptate ca fiabile, dar neimplementate -, dar si prin prisma raporturilor interumane  deschise si apreciate pozitiv pe care doamna judecator le are cu conducerile tribunalelor (desigur, si cu conducerile celorlalte instante, insa ne limitam la afirmatii asupra situatiilor pe care le cunoastem nemijlocit).

In calitate de cadru didactic universitar si in considerarea activitatii deosebite in domeniul studiului legislatiei si al clarificarilor doctrinare, consideram ca doamna judecator Evelina Oprina prezinta garantia ca procesul de avizare a proiectelor de acte normative cu impact asupra sistemului judiciar, de elaborare a normelor infralegale de competenta Consiliului, si chiar de luare a deciziilor cu caracter individual referitoare la cariera magistratilor, aspecte care implica interpretarea legii, se vor desfasura la un nivel inalt de analiza juridica. In acest sens, credem ca nu trebuie neglijat efectul benefic pe care anii de studii doctorale, anii de activitate didactica universitara si valoarea de necontestat a lucrarilor stiintifice publicate in domeniul dreptului il au asupra corectitudinii si rigorii decizionale in materia adoptarii si aplicarii actelor normative. Desigur, aceasta atributie revine, de principiu, organului colectiv – Sectia sau Plenul Consiliului - dar ea se exercita in urma lucrarilor prezentate de aparatul de lucru al Consiliului, iar documentarea si informatiile complete despre o anume problema de drept pot depinde in mare masura de indrumarile pregatitoare date de presedintele Consiliului.

Adoptarea de catre Consiliul Superior al Magistraturii a unei pozitii care sa asigure corecta interpretare si aplicare a cadrului legislativ in vigoare, fara exceptie, este esentiala pentru refacerea imaginii publice zdruncinate (conform unei largi opinii publice) a acestuia, pentru cresterea credibilitatii sale, dar si a sistemului judiciar, ca serviciu public, in ansamblul sau.

Or, consideram ca, pentru perioada imediat urmatoare, luand in considerare dezideratul revenirii la o activitate armonioasa si optima, sistemul judiciar nu-si poate permite functionarea la un nivel inferior celui mai bun posibil,  pentru ca orice ramanere in urma va genera efecte greu de recuperat. In acest sens, consideram relevant a face trimitere la proiectele legislative asupra legilor justitiei, puse in dezbatere publica, dar si la viitoarele modificari preconizate ale Codurilor penal/civil si de procedura penala/civila.

Acestea sunt considerentele pentru care apreciem necesare acum la conducerea Consiliului viziunea si expertiza unui fost presedinte de tribunal, cuprinzatoare si adecvata, atat in interiorul, cat si inafara sistemului judiciar, inclusiv in aria de reprezentare a Consiliului in raporturile cu tertii si de colaborare interinstitutionala, cu atat mai mult cu cat contextul pandemic actual nu permite intalniri directe cu judecatorii sau cu conducerile instantelor pe scara larga.

Va asiguram, si pe aceasta cale, de aleasa noastra consideratie.

Azi, 2 Decembrie 2020″