Regretabil modul in care isi incheie mandatul presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie Cristina Tarcea (foto dand mana incantata cu generalul SRI Dumitru Dumbrava), o judecatoare in care multi si-au pus sperantele la momentul numirii la conducerea instantei supreme, dar care pe parcurs si-a dat arama pe fata pozitionandu-se, credem noi, in tabara nesanatoasa a Justitiei. Cristina Tarcea a participat joi, 18 iulie 2019, la interviul pe care l-a sustinut in fata Sectiei pentru judecatori a CSM candidata la sefia ICCJ, judecatoarea Corina Corbu (vom publica in scurt timp un articol despre ceea ce s-a intamplat in CSM). Ocazie cu care s-a trezit sa faca acuzatii grave, in sensul ca procedura de numire a noii sefe ICCJ ar fi nelegala.

Concret, Cristina Tarcea a sustinut ca judecatoarea Corbu ar fi trebuit sa isi depuna candidatura in termen de 30 de zile de la data vacantarii functiei de presedinte al instantei supreme. Cu alte cuvinte, pe logica lui Tarcea, intai Inalta Curte ar fi trebuit sa ramana fara presedinte, si abia apoi sa inceapa procedura de numire a unui nou presedinte. O situatie care ar fi facut ca instanta suprema sa nu mai aiba conducator si sa nu mai existe continuitate la varful institutiei.

Intr-adevar, Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor prevede termenul de 30 de zile dupa vacantarea functiei in care se depun candidaturile, insa, asa cum orice tanar judecator stie, si cum inclusiv Tarcea ar trebui sa stie, legea nu trebuie analizata strict in litera ei, ci si in spiritul ei. Prevederea legislativa a fost introdusa pentru a acoperi situatii neprevazute, cum ar fi demisia presedintelui ICCJ, revocarea, pensionarea sau decesul acestuia, si nu doar incetarea la termen a mandatului. Aceasta este de altfel si ideea care se desprinde din comunicatul dat de CSM in replica la alegatiile Cristinei Tarcea.

Astfel, CSM arata ca prin interpretarea data legii Cristina Tarcea acrediteaza practic ideea ca legiuitorul ar fi urmarit asigurarea unui interimar obligatoriu la conducerea Inaltei Curti, ceea ce este evident aberant. In acest sens, CSM isi exprima surprinderea cu privire la opinia Cristinei Tarcea, despre care afirma ca ar fi trebuit sa fie prima care sa fie preocupata de prevenirea riscului aparitiei unei instabilitati la varful Justitiei.

Pe de alta parte, CSM atrage atentia si asupra modului, dubios am spune noi, in care Cristina Tarcea a abordat aceasta problema. Mai exact, CSM aminteste ca procedura pentru numirea sefului ICCJ a fost declansata inca din 30 mai 2019, Tarcea avand astfel posibilitatea sa reclame o posibila problema. Nu a facut-o insa decat joi, 18 iulie 2019, fix cu ocazia audierii judecatoarei Corina Corbu care ii va lua locul. O judecatoare ce are misiunea de a reabilita Inalta Curte de Casatie si Justitie dupa anii in care legea a fost incalcata grav sub conducerea Cristinei Tarcea, care a perpetuat practicile predecesoarei sale Livia Stanciu.

Iata comunicatul CSM:

“Comunicat de presa pentru corecta informare a opiniei publice fata de o serie de afirmatii facute de catre doamna judecator Iulia Cristina Tarcea, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu privire la procedura de numire a presedintelui instantei supreme

Fata de afirmatiile lansate de presedintele in functie al Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la legalitatea procedurii de numire a presedintelui instantei supreme, Biroul de informare publica si relatii cu mass-media este abilitat sa aduca la cunostinta urmatoarele:

Potrivit dispozitiilor legale, numirea in functia de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie se face de catre Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii. In exercitarea acestei prerogative legale, Sectiei pentru judecatori ii revine obligatia de a intreprinde demersurile necesare organizarii procedurii de numire, asa incat sa fie asigurata continuitatea functiei, fara sa fie afectata buna functionare a instantei.

Interpretarea avansata de presedintele in functie, respectiv ca declansarea procedurii trebuie facuta dupa expirarea mandatului sau, tinde sa acrediteze ideea ca legiuitorul ar fi urmarit un interimat obligatoriu necesar derularii acestei proceduri (aproximativ 2 luni), distorsionand sensul reglementarii care acopera o multitudine de situatii de incetare a mandatului functiei si nu doar ipoteza ajungerii la termen a acestuia (revocare, demisie, pensionare, deces etc.).

O atare asertiune nu doar ca este contrara vointei legiuitorului, dar este si surprinzatoare, in conditiile in care vine chiar de la presedintele in functie care ar trebui sa fie primul preocupat sa previna riscul unei instabilitati la varful justitiei.

In ciuda faptului ca procedura este declansata inca din data de 30 mai 2019, presedintele instantei supreme nu a avut nicio obiectiune pana la momentul la care a adresat intrebari candidatului, in conditiile in care a existat cadrul institutional in care ar fi putut sa releve o presupusa neregularitate.

Facem precizarea, in acest context, ca numirea viitorului presedinte opereaza incepand cu ziua urmatoare a incetarii actualului mandat.

In concluzie, este regretabil modul in care presedintele in functie, care nu si-a depus candidatura pentru un nou mandat, a ales sa se manifeste fata de un judecator al instantei supreme, succesorul sau”.