Uniunea Salvati Romania vrea sa schimbe regulile in timpul jocului. Si anume: sa modifice conditiile pentru ocuparea functiilor de conducere la Inalta Curte de Casatie si Justitie, desi procedura pentru numirea in functia de presedinte al ICCJ a fost deja declansata. USR doreste sa creasca de la 2 la 5 ani vechimea necesara pentru a candida la functia de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Este o initiativa ciudata, care ne face sa ne intrebam daca nu cumva in acest mod USR incearca de fapt sa restranga aria de selectie a posibililor sefi ICCJ, astfel incat la varful instantei suprema sa poata ajunge mai usor un magistrat aflat pe placul formatiunii politice, cu #rezist in suflet, si daca se poate parte a vechiului Sistem de teroare a carui reinstaurare se forteaza in aceste zile.

33 de deputati si senatori USR, in frunte cu fostul ministru al Justitiei Stelian Ion (foto), au depus la Camera Deputatilor luni, 26 mai 2025, un proiect de lege privind majorarea de la 2 la 5 ani a perioadei minime in care un judecator trebuie sa activeze la ICCJ inainte de a candida la functia de presedinte, vicepresedinte sau presedinte de sectie in cadrul instantei supreme.

Este vorba despre modificarea art. 142 alin. 1 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, astfel (vezi facsimil 1):

„Presedintele, vicepresedintii si presedintii de sectie ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie care au functionat la aceasta instanta cel putin 5 ani (n.r. fata de 2 ani, cat prevede actuala forma) si care nu au fost sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani, cu exceptia cazurilor in care a intervenit radierea sanctiunii disciplinare”.

USR pune pe acelasi loc Inalta Curte cu judecatoriile

Stelian Ion isi motiveaza initiativa de act normativ prin discriminarea existenta in Legea 303/2022. Concret, statutul judecatorilor si procurorilor impune o vechime minima de 5 ani pentru functii de conducere la judecatorii si PJ-uri – regula care ar trebui sa fie valabila si in cazul ICCJ, adauga fostul ministru al Justitiei.

In cazul judecatoriilor si al parchetelor de pe langa acestea, este vorba, adaugam noi, despre art. 151 alin. 1 lit. a din Legea 303/2022:

„Pot candida pentru o functie de conducere la judecatorii, tribunale, tribunale specializate si curti de apel, precum si la parchetele de pe langa acestea, in conditiile art. 150, judecatorii, respectiv procurorii care au calificativul 'foarte bine' la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani, cu exceptia cazurilor in care a intervenit radierea sanctiunii disciplinare, si indeplinesc urmatoarele conditii minime de vechime:

a) pentru functia de presedinte, vicepresedinte ori presedinte de sectie la judecatorie, prim-procuror al parchetului de pe langa judecatorie si adjunct al acestuia, o vechime de 5 ani in functia de judecator sau procuror”.

Iata expunerea de motive a proiectului de lege (vezi facsimil 2):

„Inalta Curte de Casatie si Justitie reprezinta varful de autoritate al sistemului judiciar din Romania. Prin atributiile sale constitutionale si legale, ICCJ are un rol esential in asigurarea interpretarii si aplicarii unitare a legii, fiind instanta suprema in ierarhia judiciara.

Presedintele ICCJ nu este doar un judecator de rang inalt, ci liderul institutional al celei mai importante instante din tara. Acesta coordoneaza activitatea colegiilor de conducere si a completurilor de judecata, asigura aplicarea standardelor de integritate si profesionalism la cel mai inalt nivel, participa la procesul decizional din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii si din alte structuri strategice si reprezinta autoritatea judecatoreasca in raport cu celelalte puteri ale statului.

In prezent, un judecator poate candida la functia de presedinte al ICCJ dupa doar 2 ani de activitate in cadrul acestei instante. Aceasta perioada este, in mod obiectiv, insuficienta pentru acumularea unei experiente relevante in materie de jurisprudenta la nivel de instanta suprema si pentru cunoasterea profunda a mecanismelor administrative interne.

Pentru comparatie: pentru a putea conduce o judecatorie, legea impune o vechime de 5 ani in functia de judecator. Este de neconceput ca pentru conducerea instantei supreme a Romaniei sa se ceara o vechime mai mica decat pentru o instanta de fond.

Aceasta discrepanta normativa trebuie corectata pentru a asigura echilibrul si coerenta in criteriile de acces la functiile de conducere din sistemul judiciar.

Prin urmare, prezenta initiativa legislativa urmareste alinierea cerintelor privind accederea in functiile de conducere din sistemul judiciar, cu accent pe importanta rolului ICCJ in garantarea statului de drept. O experienta mai extinsa in cadrul Inaltei Curti este nu doar rezonabila, ci necesara pentru exercitarea eficienta si responsabila a functiei de presedinte al acestei institutii fundamentale”.