Cu doua luni inainte sa fie exclusa disciplinar din magistratura, judecatoarea Maria Radulescu (foto) de la Judecatoria Ploiesti a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii sa se puna in miscare pentru auditarea externa a sistemului de repartizare aleatorie a sesizarilor si a dosarelor disciplinare – audit obligatoriu o data la doi ani, conform art. 84 alin. 7 din Legea CSM nr. 305/2022.

Avand in vedere ca legea a intrat in vigoare in 16 decembrie 2022, primul astfel de audit ar fi trebuit sa aiba loc in decembrie 2024, adaugam noi.

Iata ce prevede art. 84 alin. 7 din Legea 305/2022:

„Sistemul de repartizare aleatorie a sesizarilor si dosarelor disciplinare, precum si a celorlalte lucrari referitoare la activitatea si conduita judecatorilor si procurorilor se auditeaza extern, sub aspect tehnic, la fiecare 2 ani. Auditarea externa se face in scopul identificarii si remedierii vulnerabilitatilor sistemului, inclusiv sub aspectul vicierii sau influentarii sau manipularii repartizarii aleatorii, in conditiile stabilite prin hotarare a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii”.

CSM a publicat luni, 26 mai 2025, Hotararea nr. 71 din 15 mai 2025, prin care Plenul a respins ca inadmisibila plangerea prealabila trimisa in 24 martie atat de catre judecatoarea Radulescu, cat si de sotul acesteia, magistratul Dragos-Bogdan Achitei de la Tribunalul Prahova.

In esenta, Consiliul Superior al Magistraturii sustine ca petentii nu au solicitat revocarea vreunui act administrativ in sensul art. 2 alin. 1 lit. c din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004: „act administrativ – actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice”.

Radulescu sustine ca si sotul ei are necazuri cu IJ

Mentionam ca plangerea prealabila a ajuns la CSM dupa ce Maria Radulescu fusese trimisa in judecata disciplinara (la 20 decembrie 2024) in dosarul care avea sa-i aduca excluderea din magistratura din partea Sectiei pentru judecatori in materie disciplinara la 20 mai 2025 pentru atitudini nedemne, insubordonare si lipsa de celeritate (click aici pentru a citi).

In doua mesaje publicate pe Facebook sambata, 24, si duminica, 25 mai 2025, judecatoarea Radulescu sustine ca si sotul ei, judecatorul Achitei, are dosar disciplinar, deschis dupa autosesizarea Inspectiei Judiciare.

In caz ca va suna cunoscut, Dragos-Bogdan Achitei s-a remarcat pana acum prin doua episoade, pe cand activa la Judecatoria Campina:

- in octombrie 2019, a amendat abuziv o avocata pe motiv ca nu fusese prezenta la sedinta de judecata pe masuri preventive pentru o inculpata pe care o asistase din oficiu la parchet; amenda judiciara a fost anulata cateva zile mai tarziu de catre un coleg de instanta (click aici pentru a citi);

- in iulie 2022, a sesizat Curtea de Justitie a Uniunii Europene, intreband daca are voie sa nesocoteasca deciziile CCR pe prescriptie: Decizia nr. 297/2018 si Decizia nr. 358/2022 (click aici pentru a citi).

Redam Hotararea Plenului CSM nr. 71/2025 (vezi facsimil):

„Prin plangerea prealabila inregistrata la Consiliul Superior al Magistraturii, petentii Radulescu Maria si Achitei Dragos-Bogdan au formulat plangere prealabila prin care au solicitat stabilirea si adoptarea conditiilor in care se realizeaza auditarea externa a sistemului de repartizare aleatorie a sesizarilor si a dosarelor disciplinare, potrivit art. 84 alin. (7) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, realizarea tuturor demersurilor necesare pentru auditarea externa, sub aspect tehnic, a sistemului de repartizare aleatorie a sesizarilor si a dosarelor disciplinare, precum si a celorlalte lucrari referitoare la activitatea si conduita judecatorilor si procurorilor, precum si realizarea propriu-zisa a auditarii externe sus-mentionate.

Analizand plangerea prealabila formulata, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii retine urmatoarele:

Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare, 'orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata, interesul legitim putand fi atat privat, cat si public'.

Deopotriva, contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificata, ca fiind 'activitatea de solutionare de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau incheierea, dupa caz, a unui act administrativ, in sensul prezentei legi, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim'.

Conform dispozitiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004:

'(1) Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim printr-un act administrativ individual care i se adreseaza trebuie sa solicite autoritatii publice emitente sau autoritatii ierarhic superioare, daca aceasta exista, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia. Pentru motive temeinice, persoana vatamata, destinatar al actului, poate introduce plangerea prealabila, in cazul actelor administrative unilaterale, si peste termenul prevazut la alin. (1), dar nu mai tarziu de 6 luni de la data emiterii actului.

(1/1) In cazul actului administrativ normativ, plangerea prealabila poate fi formulata oricand'.

Asa cum s-a retinut in jurisprudenta inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal (Decizia nr. 3034 din data de 4 noiembrie 2016), din interpretarea dispozitiilor anterior citate, rezulta ca adresarea catre instanta de contencios administrativ (si implicit formularea plangerii prealabile) este conditionata de indeplinirea urmatoarelor conditii: cel putin una dintre parti este o autoritate publica si conflictul s-a nascut fie din emiterea, fie din incheierea unui act administrativ, ori din nesolutionarea in termenul legal a unei cereri.

Prin urmare, conditia-premisa stabilita de textele sus mentionate pentru formularea plangerii prealabile si a actiunii in contencios administrativ consta in existenta unui act administrativ, tipic sau asimilat, asa cum aceasta notiune este definita de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Plenul retine ca in speta nu ne regasim in sfera de incidenta a dispozitiilor legale sus-amintite, petentii nesolicitand revocarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, tipic sau asimilat, astfel ca plangerea prealabila formulata este inadmisibila.

Dupa cum se observa, nemultumirea petentilor priveste o pretinsa conduita omisiva a Consiliului Superior al Magistraturii, care nu ar fi adoptat o hotarare prin care sa stabileasca conditiile in care se realizeaza auditarea externa a sistemului de repartizare aleatorie a sesizarilor si a dosarelor disciplinare in cadrul Inspectiei Judiciare.

Or, petentii nu pot solicita pe calea plangerii prealabile ca institutia Consiliului Superior al Magistraturii sa adopte un act administrativ cu caracter normativ, in conditiile in care obiectul plangerii prealabile il poate constitui revocarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, tipic sau asimilat, act care nu exista in cauza.

Plenul mai retine ca pe calea contenciosului administrativ nu se poate pretinde o conduita generala din partea autoritatii publice intr-un domeniu de activitate. Astfel, o actiune prin care s-ar solicita obligarea legiuitorului secundar sa adopte sau sa modifice un act normativ infralegal excedeaza competentei generale a instantelor judecatoresti, reprezentand o imixtiune nepermisa in puterea de apreciere a autoritatii publice in ceea ce priveste oportunitatea emiterii sau modificarii actelor normative care intra in competenta sa de legiferare. Plenul are in vedere in acest sens si faptul ca aceasta este jurisprudenta constanta a instantelor judecatoresti precum rezulta din decizia nr. 551/05.02.2013 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Intrucat, asa cum a stabilit instanta suprema, este necesara indeplinirea cumulativa a conditiilor stabilite prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 pentru ca un litigiu sa poata fi solutionat in cadrul procedurii speciale prevazute de Legea contenciosului administrativ, rezulta ca prezenta plangere prealabila este inadmisibila”.

Prezentam cele doua postari de pe Facebook ale judecatoarei Maria Radulescu:

„Si, DA:

In acest moment sunt un judecator suspendat din functie pentru ca majoritatea Sectiei pentru Judecatori in materie disciplinara a 'hotarat' ca motive de 'insubordonare si nedemnitate' si indrazneala mea si a sotului meu, INCA JUDECATOR, Achitei Dragos Bogdan de a investi instantele judecatoresti cu o cauza care poate constata incalcarea grava a legii comisa de simbiotul CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII – INSPECTIA JUDICIARA:

- REFUZUL manifestat expres de a realiza auditarea tehnica a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor disciplinare, desi LEGEA prevede expres obligatia auditarii externe o data la doi ani, conform art. 84 alin. (7) din Legea nr. 305/2022.

De ce este UN PERICOL pentru sistemul de putere din interiorul si varful justitiei aceasta auditare externa?

Pentru ca, aproape sigur, este afectat si viciat algoritmul de repartizare aleatorie a dosarelor disciplinare catre inspectorii judiciari.

Adica, mai simplu spus:

- dosarele disciplinare pot fi directionate catre inspectorii doriti si preferati de simbiot.

Oricum, intregul proces de repartizare aleatorie, raportat la deficientele sistemice de la IJ, nu ofera nicio garantie impotriva manipularii sau vicierii repartizarii.

Si pentu ca dreptatea si corectitudinea ma definesc, indic aici dosarul inregistrat pe rolul Curtii de Apel Ploiesti: 352/42/2025.

Ceea ce pot afirma cu certitudine este ca experienta traita pana in acest moment m-a convins de faptul ca Inspectia Judiciara si majoritatea judecatorilor din Sectia de judecatori in materia disciplinara traiesc intr-o simbioza totala si au un scop comun: executia disciplinara, cumintirea si docilizarea judecatorilor incomozi.

Nu vi se pare surprinzator ca, in interiorul sistemului de justitie, nu mai exista nicio voce critica?

Sunt ferm convinsa ca executia mea disciplinara a fost determinata si de faptul ca, pe parcursul procedurii si judecarii disciplinare, am SESIZAT de ce este un pericol pentru sistemul de putere din interiorul si varful justitiei aceasta auditare externa.

Si pentru ca nici sotul meu nu este 'COMOD', simbiotul CSM-IJ a declansat si executia disciplinara a judecatorului ACHITEI DRAGOS-BOGDAN de la Sectia Penala a Tribunalului Prahova.

Dar, pentru ca nu a gasit parti/persoane din dosare, judecatori sau grefieri ori avocati care sa afirme ceva negativ de sotul meu – un profesionist desavarsit (nu o afirm eu, ci corpul avocatilor din Baroul Prahova, un observator obiectiv). Inspectia Judiciara s-a sesizat 'din oficiu' impotriva lui pentru 'neredactarea in termen a hotararilor judecatoresti'.

Sunt curioasa daca Inspectia judiciara va avea in vedere deficitul cronic de magistrati de la Tribunalul Prahova: pana in martie 2025 acest tribunal a functionat cu aproximativ 20 de judecatori pe o schema de 54, deci un grad de ocupare de 37%.

Dar, ce conteaza cand LINISTEA majoritatii judecatorilor din CSM si a BATALIONULUI DE EXECUTIE – INSPECTIA JUDICIARA – depinde de mentinerea acestor ilegalitati!”

„Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) sfideaza ostentativ Presedintele Romaniei si incalca grav legea si independenta judecatorului care judeca dosarul in care Plenul CSM este parte, toate aceste comportamente neloiale fiind adoptate pentru a proteja interesele sistemului de putere care a acaparat varful justitiei

Si, DA:

In spiritul transparentei si realitatii afirmatiilor publice pe care le-am facut, vin si cu urmatoarele precizari:

• am actionat ca un avertizor public de buna-credinta si l-am sesizat pe Presedintele Romaniei (presedintele interimar, domnul Ilie Gavril Bolojan), cu privire la posibilitatea de a sesiza Curtea Constitutionala a Romaniei cu un posibil conflict juridic de natura constitutionala intre Consiliul Superior al Magistraturii si Parlamentul Romaniei, ca urmare a refuzului CSM de a adopta normele de auditare externa a sistemului de repartizare aleatorie, adica de a respecta si aplica legea,

• am formulat plangere prealabila la Plenul CSM, prin care am solicitat adoptarea nornelor si realizarea efectiva a auditarii.

Administratia Prezidentiala mi-a transmis urmatoarele:

- „Eventuala neindeplinire a unei astfel de obligatii de catre CSM nu reprezinta o problema de constitutionalitate, ci una de legalitate, iar conduita acestei institutii poate fi cenzurata in fata instantelor de judecata. De asemenea, apreciem ca, la acest moment, nu se poate face nici dovada indeplinirii conditiei ca blocajul sa nu poata fi inlaturat altfel.

- (...) ne exprimam convingerea ca aspectele semnalate isi pot gasi rezolvarea in spiritul normelor de loialitate constitutionala, comportamentul loial constituind o garantie a principiului separatiei puterilor in stat'.

Plenul CSM, intr-o sfidare totala a legii si cu incalcarea independentei judecatorului de la Curtea de Apel Ploiesti, care judeca dosarul nr. 352/42/2025, a precizat expres si ostentativ ca nici macar o instanta judecatoreasca nu are competenta de a ii ordona sa respecte si sa aplice legea, respectiv sa adopte normele de auditare si sa realizeze auditarea externa a sistemului de repartizare aleatorie de la Inspectia judiciara.

Prin aceasta hotarare, consider ca Plenul CSM a luat in derizoriu si a sfidat inclusiv raspunsul Administratiei Prezidentiale.

Prezumtia de buna-credinta acordata si convingerea manifestata de Administratia Prezidentiala ca Plenul CSM va respecta loialitatea constitutionala si va adopta un comportament loial nu au fost luate in seama de 'garantul independentei justitiei', care, prin astfel de hotarari, pare sa se considere stat in stat si in afara oricarui control (checks and balances).

Judecator suspendat, Radulescu Maria”