Avocatul Adrian Toni Neacșu – fost judecător și fost membru CSM – are o singură concluzie despre programul pe Justiție propus de premierul desemnat Siegfried Vasile Mureșan: în realitate, este o agendă politică a USR de reconstruire în interes propriu a sferelor de putere din justiție.

Adrian Toni Neacșu subliniază într-o postare pe pagina sa de Facebook, de luni, 28 septembrie 2026, că mai bine de jumătate dintre direcțiile de acțiune propuse de USR pentru Justiție sunt inițiative legislative care au fost deja respinse de Parlament. „Este un început de impostura să prezinți ca reformă proaspătă măsuri pe care le-ai văzut contestate, nesusținute de Guvern și respinse chiar de Parlamentul căruia îi ceri să te voteze, fără să explici ce ai schimbat, altceva decât că îți dorești să primești instrumente noi de putere sa-ti impui punctul de vedere”, precizează Neacșu.

În ceea ce o privește pe Andrea Chiș, propunerea pentru Ministerul Justiției, Adrian Toni Neacșu afirmă că apariția acesteia în așa-zisul documentar Recorder, care a stat la baza atacului #rezist-USR la adresa Justiției de la finele anului trecut, constituie de fapt motivul pentru care USR a promovat-o în Guvernul Mureșan.

Analiza avocatului Adrian Toni Neacșu:

„Am analizat punct cu punct partea de justiție din programul de guvernare Siegfried Mureșan, dar, pentru că totul e doar o scenetă cu finalul previzil al căderii la vot, nu are rost să vă încarc.

Spun doar că ceea ce se prezintă drept măsuri de acțiune în justiție reprezintă în cea mai mare parte o agendă politică a USR de reconstruire în interes propriu a sferelor de putere din justiție. O agendă a USR invalidată parțial deja în Parlament, vindicativă și greșită tehnic, care exprimă mai degrabă frustrările unui partid obligat din ce în ce mai mult după 2022 să dea explicații în justiție, pe care acum pare că se răzbună.

Mai mult de jumătate din cele 18 direcții de acțiune propuse, restul fiind generalități de felul să fie bine ca să nu fie rău, sunt reîncălzirea unor măsuri propuse de USR printr-un pachet legislativ depus după documentarul Recorder, un set de 12 propuneri legislative depus prin martie și pompos intitulat 'pentru dezoligarhizarea Justiției'.

Acest puhoi legislativ a primit în serie avize negative de la Consiliul Legislativ, CSM, ba chiar unele dintre proiecte și de la Guvernul interimar, sub semnătura lui Ilie Bolojan. Sunt pe culoarul de respingere definitivă în Parlament, după ce 10 dintre ele au și fost respinse deja de Camera Deputaților (2.09.2026).

Este un început de impostura să prezinți ca reformă proaspătă măsuri pe care le-ai văzut contestate, nesusținute de Guvern și respinse chiar de Parlamentul căruia îi ceri să te voteze, fără să explici ce ai schimbat, altceva decât că îți dorești să primești instrumente noi de putere sa-ti impui punctul de vedere.

Andreea Chiș a spus despre activitatea sa în CSM că a făcut parte dintr-o minoritate și că a acceptat nominalizarea fiindcă acum se află 'într-o poziție din care pot schimba ceva'. Practic recunoaște că desemnarea ei are o semnificație mai mare decât alegerea unui tehnocrat: este promovarea unei tabere care contesta puterea din Justiție în poziția de a redesena regulile acelei puteri.

Apariția în documentarul Recorder nu cred că a fost un detaliu de CV, este chiar motivul pentru care USR a promovat-o în Guvern.

Iar programul îi dă tocmai instrumentele prin care pot fi schimbate raporturile de putere din sistem: alegerea CSM, promovarea judecătorilor, conducerea instanțelor, Inspecția Judiciară și ierarhia parchetelor. Programul nu se ocupă de justițiabili, de lungimea și durata proceselor, de scădere pe cale legislativă a numărului de dosare, de măsuri alternative pentru conflicte, de responsabilizarea magistraților pentru erori, ci de modificarea și rescrierea rețelelor de conducere și putere.

Asta văd deocamdată: nu o reformă promisă a justiției, ci riscul unei reglări de conturi între sferele de putere din interiorul ei, o încercare de redistribuire a puterii în interiorul justiției”.