Judecătorii Claudiu Drăgușin și Alin Ene (foto stânga-dreapta) din Consiliul Superior al Magistraturii au reacționat în ultimele 24 de ore după ce fosta magistrată Andrea Chiș (membră în CSM-ul anterior) a criticat normarea muncii în comisiile din Parlament care au audiat-o pentru postul de ministru al Justiției în guvernul Siegfried Mureșan (vezi video la final). 

Concret, cei doi membri ai actualului CSM explică faptul că normarea aduce beneficii reale atât pentru judecători (mai ales cei de la judecătorii, unde volumul de dosare este alarmant), cât și pentru justițiabili (care vor primi un act de justiție de o mai bună calitate și care vor avea parte de o mai mare predictibilitate: vor ști cu exactitate cât va dura soluționarea litigiilor în care sunt implicați). În plus, Drăgușin și Ene subliniază că normarea nu lasă majoritatea dosarelor nepreluate și nici nu oprește soluționarea dosarelor aflate pe rol.

Claudiu Drăgușin și-a prezentat punctul de vedere pe Facebook marți, 29 septembrie 2026, iar Alin Ene miercuri, 30 septembrie.

Iată postarea lui Claudiu Drăgușin:

„După audierea de astăzi din Parlament, cred că sunt necesare câteva precizări preliminare, strict tehnice:

1. ‘Normarea’ nu lasă majoritatea dosarelor nepreluate.

Dimpotrivă. Simularea națională publicată înainte de aplicarea mecanismului indica o rată globală de preluare de 91,8%. Deci 92% (rotund) se judecă exact la fel ca înainte. Doar aproximativ 8% ar rămane temporar în așteptare, iar problemele serioase sunt concentrate într-un număr redus de instanțe, în special acolo unde încărcătura ajunge la peste 1.500 de dosare / judecător / an (fără încuviințări și alte proceduri similare).

Încă o precizare: mecanismul nu oprește judecarea dosarelor deja aflate pe rol, ci privește fluxul cauzelor nou-intrate (apropo: au o creștere de peste 40% în ultimii 5 ani; JS1 are peste 10.000 de dosare în plus în septembrie 2026 față de septembrie 2025).

2. Deficitul de personal nu mai trebuie ‘descoperit’. A fost măsurat.

Documentele oficiale prevăd analiza necesarului de personal realizată de ÎCCJ, CSM și Ministerul Justiției, iar cifrele sunt deja publice: peste 800 de posturi de judecător neocupate, un necesar suplimentar estimat la 4.874 de grefieri și 712 asistenți ai judecătorului.

Problema nu mai este să constatăm încă o dată că lipsesc oameni. Problema este să îi aducem în sistem.

3. AI nu poate deveni judecătorul din spatele judecătorului.

AI Act califică utilizarea AI pentru interpretarea faptelor și a dreptului în justiție drept high-risk și spune expres că decizia finală trebuie să rămână umană.

Mai mult, regulamentul european avertizează chiar asupra ‘automation bias’: tendința firească a omului de a se baza tot mai mult pe răspunsul algoritmului, mai ales după ce acesta a dat de câteva ori răspunsuri bune.

Ca să înțelegem de ce AI nu e bun în procesul de decizie trebuie să știm cum funcționează tehnic: caută în baze mari de date (jurisprudență în cazul nostru) și aduce propozițiile cele mai potrivite statistic pentru întrebarea pusă. Prin urmare, AI e un mecanism statistic și nu poate gândi ‘outside the box’, ci doar între limitele precedentului judiciar deja stabilit. Evoluția dreptului este astfel exclusă.

AI poate căuta, ordona, anonimiza, sintetiza. Dar nu trebuie să se apropie de procesul decizional.

In plus, un algoritm nu poate substitui responsabilitatea și sensibilitatea umană de a înțelege cazul concret: copilul pierdut de o mamă, bolnavul care cere un tratament de urgență, omul concret din spatele dosarului.

Deși tehnic AI se poate achita de sarcină, totuși Convenția Europeană a Drepturilor Omului a oferit (în 1950-1953) dreptul de acces la un judecător (om), nu la o mașină.

Reforma justiției începe cu diagnosticul corect. Să nu propunem soluții pentru probleme pe care datele spun că nu le avem și să nu ignorăm problemele pe care deja le-am măsurat!

PS: Ar mai fi și alte analize tehnice de făcut. Despre completuri, pensii, capturări și altele asemenea, poate cu ocazia altei postări”.

Redăm mesajul lui Alin Ene:

„Fact check

Auzind ieri la audierea ministrului propus pentru Justiție că prin normare CSM dorește ca majoritatea dosarelor să fie omise o perioadă de la repartizarea aleatorie, am considerat că ar fi util să vedem, cu cifre, care este situația reală la zi.

Bilanțul după 2 săptămâni de aplicare a procedurii pentru gestionarea activității instanțelor, cunoscută public ca ‘normare’:

- rata medie de preluare a dosarelor: 94,3%, la un volum de dosare nou-înregistrate de 107.469 (n.r. vezi harta la final).

Avem 46 instanțe cu grad de preluare de 100%, dar și instanța cu cel mai mic grad de preluare: Judecătoria Gheorgheni, cu 55%. De ce? Pentru că la Judecătoria Gheorgheni sunt doar 2 judecători în activitate din schema de 4.

Avem instanțe fără niciun dosar nerepartizat, dar și instanțe precum Tribunalul Galați, cu 78 de dosare în registru. De ce? Pentru că la Tribunalul Galați sunt doar 12 judecători în activitate, dintr-o schemă de 40.

Ce rezultă din aceste cifre?

Tranziția etapizată către norma europeană asigură o dublă protecție:

- pe de o parte, sunt protejați justițiabilii, fiind evitată creșterea intempestivă a duratei de soluționare a cauzelor;

- pe de altă parte, sunt protejate instanțele foarte încărcate, stabilindu-se aceeași limită maximă de preluare a dosarelor la nivel național, astfel încât și calitatea actului de justiție să poată fi aceeași, indiferent de instanță.

Ce urmează?

Prezenta procedură este doar un prim pas către o justiție mai rapidă și de calitate, pentru justițiabil. Următorii pași sunt intervenția legislativă pentru degrevarea instanțelor de judecată și actualizarea schemelor de personal.

Pentru ambii pași, CSM a transmis deja către guvern propuneri concrete, încă din luna februarie a acestui an. Nu s-a întâmplat încă nimic, dar e drept că nici n-a mai existat un guvern cu puteri depline. Sperăm că viitorul guvern al României va fi unul deschis la dialog și dispus la a conlucra pentru asigurarea unui act de justiție de calitate pentru cetățeni.

Până atunci, rămâne o întrebare: când ministrul propus pentru Justiție spune că CSM dorește ca majoritatea dosarelor să fie omise de la repartizare, este dezinformare sau doar necunoaștere?”