Lumea Justiției prezintă confruntarea care a avut loc miercuri, 16 septembrie 2026, între procurorul CSM Claudiu Sandu și ministrul Justiției Cătălin Predoiu (foto). O confruntare desfășurată în ședința Secției pentru procurori a CSM, unde s-a pus în discuție sesizarea Inspecției Judiciare pentru a se face verificări privind încălcarea independenței justiției, doar pentru că șefa PICCJ și-a exercitat atribuțiile legale și a cerut strămutarea unui dosar în care judecătoarea Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova a pus în discuție sesizarea CJUE în legătură cu lipsa de competență a DNA în a ancheta magistrați și pe incompatibilitatea judecătorilor care sesizează la rândul lor CJUE pentru a nu aplica deciziile CCR și ICCJ pe prescripție (click aici pentru a citi). De fapt, un atac la adresa Procurorului General Cristina Chiriac, devenit ținta grupărilor și a propagandei care doresc revenirea la anii de teroare, în care țara era condusă cu dosare abuzive și cu arma cătușelor, și când drepturile fundamentale ale omului erau considerate un lux.

Nu s-a luat nicio decizie, votul fiind egal pe sesizarea Inspecției, urmând ca vineri, 18 septembrie 2026, să aibă loc un nou vot.

Întorcându-ne la confruntarea dintre procurorul CSM Claudiu Sandu și ministrul Justiției: aceasta a vizat calitatea lui Predoiu de membru de drept al CSM.

Concret, procurorul Claudiu Sandu le-a cerut colegilor săi să voteze asupra calității lui Cătălin Predoiu de ministru al Justiției. Apoi, Sandu a susținut că Predoiu nu ar avea drept de vot, fiind membru al unui guvern demis.

În replică, ministrul Predoiu a explicat că a analizat înaintea ședinței această problemă, ajungând la concluzia că nu există niciun act care să îi interzică să voteze.

O intervenție pe acest subiect a avut-o și procurorul Daniel Horodniceanu. A fost, practic, o lovitură aplicată lui Claudiu Sandu, Horodniceanu subliniind că Secția nu a fost convocată pentru a dezbate legi și calitatea unui membru CSM. Cât privește sesizarea Inspecției, Horodniceanu a subliniat că niciodată expunerea Procurorului General nu este oportună.

În final, doar Claudiu Sandu a fost cel care a votat pentru interzicerea participării lui Predoiu la ședința CSM.

În ceea ce o privește pe șefa PICCJ Cristina Chiriac, aceasta a dat asigurări că cererea de strămutare a fost una perfect legală și întemeiată, neputând fi vorba în vreun fel de afectarea independenței procurorilor.

Iată dialogul purtat în Secția pentru procurori a CSM:

„Procurorul CSM Claudiu Sandu: În primul rând, aș vrea să supunem votului Secției de procurori calitatea de ministru a domnului Predoiu, care, așa cum spunea doamna Lia Savonea, de fapt nu este ministru deplin, ci este un administrator al ministerului. Prin urmare, apreciez că nu are calitatea de a vota, de a exercita dreptul legal de vot, în această secție. Aceasta ar fi o primă chestiune, iar după ce vom tranșa această situație am putea avea anumite opinii și pe fondul problemei.

Vicepreședintele CSM Bogdan Staicu: Domnule ministru, bănuiesc că l-ați auzit și dacă aveți vreun comentariu pe acest subiect...

Ministrul Justiției Cătălin Predoiu: Da, da, sigur că am un comentariu. Aș fi avut oricum, însă așteptam din curtoazie să văd dacă se înscriu alți colegi. S-a făcut precizarea că n-am mai participat de mult (n.r. - la ședințele CSM), e foarte adevărat. Motivația a fost una dublă, dacă doriți: în primul rând, agenda combinată a celor două ministere (n.r. - Predoiu este și ministru de Interne), plus agenda Guvernului m-a pus de cele mai multe ori în imposibilitate să fac acest lucru, imposibilitate fizică, cum s-a întâmplat și ieri de altfel; în al doilea rând, atunci când am avut posibilitatea să o fac, agenda dumneavoastră nu ridica foarte multe probleme care să reclame intervenția Ministerului Justiției. Ăsta e un prim aspect.

În ceea ce privește problema ridicată de colegul nostru, domnul procuror, evident că atunci când am decis să particip și nu astăzi, ci prima dată când mi-am pus problema să particip la o ședință a Secției sau a Plenului, am verificat dacă există un text legal care să stabilească un impediment expres cu privire la prezența, inclusiv cu drept de vot a ministrului justiției în Consiliul Superior al Magistraturii, în Plen sau în Secții, într-o situație de constituționalitate, precum cea pe care o are în acest moment guvernul României. Nu am găsit nicio prevedere care să-mi oprească acest drept și prin urmare nu am procedat la o cenzură pe care aș fi aplicat o eu primul înainte de a semnala altcineva și asta este motivul pentru care sunt astăzi prezent alături de dumneavoastră.

Aș fi făcut-o indiferent de ordinea de zi și indiferent de Secția care ar fi avut astăzi ședință sau Plen, pentru că am fost între altele și informat acum două zile despre faptul că pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, la secțiunea membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu ar mai fi listat ministrul justiției. Dacă este așa găsesc că e cel puțin o măsură de lipsă de curtoazie instituțională, dacă nu chiar împotriva spiritului și literei legii.

Repet, eu nu am găsit niciun text în Constituție sau în legile în vigoare care să prevadă faptul că odată intrat guvernul în starea de capacitate constituțională restrânsă, de guvern interimar sau demis de Parlament, ministrul justiției nu ar mai face parte Plenul Consiliului sau din Secții, nu ar mai putea participa la ședință și nu ar mai putea participa cu drept de vot. Nu există un astfel de text.

În sfârșit, poate în ultimul rând, având în vedere sistemul nostru de drept unde practica și jurisprudența nu sunt întotdeauna izvoare de drept, anterior au mai fost astfel de situații, în care ministrul a acumulat două mandate din cauza faptului că guvernul a fost demis sau unul din miniștrii demis și nu s-a pus o astfel de problemă. Dar într-un fel e bine că s-a ridicat, mi se pare pertinent să se facă și această examinare și această analiză și acest examen de către Secție și să se tranșeze într-un fel sau în altul, pentru că cine știe în viitor mai pot fi și alți miniștri în situația subsemnatului. Deci mulțumesc colegului că a ridicat o astfel de probleme. Mulțumesc.

Vicepreședintele CSM Bogdan Staicu: Da, vă mulțumesc și eu. Având în vedere că solicitarea domnului procuror Sandu are și o componentă de deliberare, v-aș ruga să ne prezentați eventuale intervenții pe subiectul din ordinea de zi, după care o să rămânem în deliberare cu privire la ambele ambele aspecte.

Ministrul Justiției Cătălin Predoiu: Nu, în general dacă există vreo intervenție pe ordinea de zi, pe sesizarea Inspecției, după care vom rămâne în deliberare cu privire la ambele aspecte, atât prerogativele ministrului, unui ministru în această perioadă, cât și subiectul propriu zis pe care îl aveam pe ordinea de zi. Vă rog, dacă există intervenții pe subiectul propriu zis.

Ministrul Justiției Cătălin Predoiu: La fel, din curtoazie, dacă sunt alți colegi, mai pot aștepta la sfârșit, nu e o problemă, dacă sunt intervenții.

Procurorul CSM Claudiu Sandu: Da. Mulțumesc, domnule ministru, pentru diplomația de care dați dovadă de fiecare dată, în condițiile în care actuala procedură este în curs tocmai pe legile adoptate în 2022. Și pe fondul problemei cred că această ședință a Consiliului este convocată la solicitarea multor colegi din țară care consideră că ar exista anumite probleme de legalitate în cazul măsurilor luate în această speță care de acum a devenit destul de celebră, de la Craiova. Consider că ar trebui urmată calea legală și este normal să dăm posibilitatea Inspecției Judiciare să facă anumite verificări, așa cum este abilitată de lege să facă astfel de verificări, astfel încât să lămurim această chestiune care apare pentru prima dată, din câte îmi aduc eu aminte, în practica parchetelor.

În ceea ce privește calitatea domnului Predoiu de a participa la această ședință, rămân la opinia că un guvern demis nu mai are capacitatea de a face acte de dispoziție, ori tocmai această posibilitate de a vota în consiliu este un asemenea act pe care ar trebui să-l facă un ministru cu puteri depline și de asemenea având în vedere subiectul de pe ordinea de zi a Consiliului consider că unii membri de drept ai Consiliului s-ar afla cumva într-o stare de incompatibilitate în această în această zi. Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Vicepreședintele CSM Bogdan Staicu: Mulțumesc și eu. Dacă mai sunt alte intervenții. Vă rog, doamna Procuror General.

Procurorul General al României Cristina Chiriac: Bună ziua. Din discursul domnului Sandu, am înțeles că sunt colegi care sunt îngrijorați cu privire la acțiunile pe care Procurorul General le-a făcut în sesizarea cu o cerere de strămutare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. N-o să intervin foarte mult pe fond pentru că nu face obiectul acestei ordini de zi, dar vreau să-mi asigur toți colegii din țară cu această ocazie că deciziile Procurorului General au fost luate cu îndeplinirea tuturor condițiilor de legalitate și fără a afecta independența procurorilor din subordine. Apărarea independenței procurorilor este un principiu care stă la baza Ministerului Public și după care eu mă ghidez ca Procuror General și vă asigur că independența vă este respectată și vă va fi respectată de către mine, în calitate de Procuror General. Vă mulțumesc.

Vicepreședintele CSM Bogdan Staicu: Mulțumesc și eu. Alte intervenții? Dacă nu mai sunt alte intervenții, vom rămâne...

Ministrul Justiției Cătălin Predoiu: Da, mai sunt. Îmi cer scuze, iarăși s-a întrerupt pentru câteva minute, dar am prins discuțiile. Legat de legi, subiect pe care înțeleg că inclusiv unul din membrii Secției l-a ridicat și unul din motivele pentru care am ales să particip la această ședință. Aș spune doar un simplu lucru: aș reaminti faptul că legile au fost examinate la nivelul Comisiei Europene de două direcții ale Comisiei, Direcția Generală Just, care gestiona Mecanismul de cooperare și verificare și de Direcția Generală Reform, care examina Planul Național de Redresare și Reziliență, legile fiind obiectiv în cadrul acestui Plan Național de Redresare și Reziliență, a fost primul jalon îndeplinit în cadrul planului. Ambele direcții le-au certificat: Direcția Generală Just prin ultimul raport de țară MCV care a concluzionat fără echivoc cu privire la caracterul lor european, concluzie care a fost întărită și de recentul raport Rule of Law, care este funcțional în toate țările membre ale Uniunii Europene și care începe (raportul Rule of Law din acest an) începe cu un paragraf care se referă la aceste legi. Paragraf care stipulează, citez aproximativ, dar destul de exact, pot fi verificat: legile justiției s-au aplicat în continuare și au asigurat independența justiției și funcționalitatea sistemului judiciar. Așa spune raportul rule of din acest an, reluând, repet, concluzia raportului, ultimului raport MCV din noiembrie,decembrie 2022.

În ceea ce privește concluziile Direcției Generale Reform din cadrul Comisiei Europene au fost în aceeași direcție, motiv pentru care jalonul a fost considerat îndeplinit și este primul jalon îndeplinit din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență încă din toamna anului 2022, toamna iarna 2022, decembrie 2022, mai precis noiembrie decembrie, au fost adoptate de Parlament și promulgate de președintele României.

Pe lângă aceste concluzii, au fost concluziile Colegiului Comisarului în aceeași direcție și ale președintei Comisiei Europene care a reluat într-o declarație publică, dacă memoria nu mă înșeală, aceeași concluzie. Și menționez aceste aspecte nu dintr-o perspectivă personală, ci dintr-o perspectivă care ține de subiectul pe care îl avem astăzi în dezbatere întrucât se ridică, înțeleg, implicit problema compatibilității acestor reglementări ale noastre în vigoare cu tratatele și cu standardele europene.

În ceea ce privește celelalte aspecte, fără a intra foarte mult în detalii factuale, pentru că știți că nu obișnuiesc să fac acest lucru, n am făcut o niciodată nici în Plenuri, nici în Secții, ci a extrage mai degrabă o reflecție pe care v-o supun atenției de la acest caz. Este evident fundamental ca valoarea de bază, dacă vreți, fără de care nu putem discuta de o justiție, respectiv independența la modul general a magistraților, în particular a procurorilor discutăm aici, trebuie prezervată în orice contexte și în orice situație. Evident și rolul nostru al Secției și al Plenului în principal acesta este. Dar alături de această valoare, eu vă invit să reflectați și la o altă valoare care ține de funcționalitatea sistemului judiciar în ansamblu, respectiv coerența sistemului, respectiv unitatea de acțiune în ansamblu cu privire la stare de legalitate, dacă vorbim de Ministerul Public. Și de aici declinând nevoia de a avea și o conducere a Ministerului Public care să nu fie 'amputată' în autoritatea ei încă de la de la bun început. Aveți, și cred că sistemul are nevoie, și cetățenii au nevoie de un sistem care să fie independent, dar care să funcționeze și coerent și fără o conducere care să aibă autoritate necesară și sprijinul necesar din partea Secției și a Consiliul Superior în general.

În concluzie, poziția mea ca ministru este că aceste legi sunt confirmate chiar de forurile europene, că stau în standardele europene și corespund tratatelor. Vorbesc de legile justiției la modul general, dar am în vedere și codurile, ele au fost evaluate atunci, inclusiv legea privind, mă rog, înlocuirea sistemului SIIJ cu o altă formă de abordare a infracțiunilor la adresa magistraților. Sunt în linie europeană, repet, confirmat chiar de Comisia Europeană în mod repetat prin documente oficiale și pe de pe de altă parte, da, sunt absolut de acord, valoarea supremă este independența sistemului judiciar, dar ea trebuie sigur completată combinată, asezonat, dacă vreți, trebuie să funcționeze în cadrul unui sistem coerent, iar un sistem coerent are nevoie de conduceri ale Ministerului Public, ale parchetelor care sunt sprijinite inclusiv de Secție și de către Plenul Consiliu Super al Magistraturii. Vă mulțumesc pentru atenție. Cer scuze dacă m-am întins prea mult.

Vicepreședintele CSM Bogdan Staicu: Da, vă mulțumim și noi. Aș vrea să reamintesc cumva public, pentru a fi bine înțeleși inclusiv de către colegii noștri, noi pe ordinea de zi astăzi avem o eventuală sesizare a Inspecției Judiciare în baza legii 305/2022. Nu dăm astăzi verdicte în Secție, verdicte de vinovăție sau nevinovăție și nu discutăm în niciun fel fondul dosarului de la Curtea de Apel Craiova, neavând pe ordinea de zi o evaluare a oportunității, pertinenței și așa mai departe a aspectelor care au făcut obiectul acelui dosar de pe rolul Curții de Apel Craiova.

Procurorul CSM Claudiu Sandu: Aș avea o mică mică mențiune, în condițiile în care într-adevăr sunt de acord cu domnul ministru demis cu privire la necesitatea unui Procuror General puternic și a unui sistem de justiție puternic guvernat de independența procurorilor. Dar tocmai această putere trebuie manifestată prin respectarea dispozițiilor legii și prin supunerea activității Procurorului General sau oricărui alt procuror din din România, inclusiv a membrilor CSM, după cum s-a văzut, supunerea acestei activități unei analize a Inspecției Judiciare. Si acceasta este pe ordinea de zi, e doar o analiză într- adevăr, fără a da vreun verdict. În ceea ce privește calitatea legilor justiției, cred că s-au văzut rezultatele ieri, în Piața Victoriei. Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Procurorul CSM Daniel Horodniceanu: Bună ziua tuturor. Opinia mea este că într-un fel sau altul ne-am cam depărtat de scopul pentru care am convocat Secția astăzi, pentru că nu făceam dezbateri pe legi sau pe legalitatea participării unuia sau altuia în Secție. Este adevărat că aparențele sunt foarte importante în profesia noastră. Este de asemenea adevărat că aparent ar exista un oarecare conflict între Secție și Procurorul General, care sunt cei doi poli de autoritate din ministerul care gestionează cumva Ministerul Public. Este de asemenea adevărat că noi suntem aleși de colegi și suntem sensibili la ceea ce ni se transmite din zonele noastre pe care le reprezentăm.

Pe de altă parte, și o spun din experiență, trebuie să fim de acord că simpla expunere a Procurorului General al Inspecției Judiciare nu ar trebui să fie vreodată oportună, chiar dacă Inspecția Judiciară de astăzi nu mai este cea de acum trei ani. De aceea, personal, neavând toate datele pe care mi le-aș dori ca să votez în totală cunoștință de cauză astăzi, mi-aș dori cu acceptul colegilor mei din secție o scurtă amânare, un buletin de amânare, pentru că vreau, mi-ar trebui câteva acte de la Parchetul de la de pe lângă Curtea de Apel Craiova, ca să pot să am o imagine completă a întregii spețe. Mulțumesc.

Vicepreședintele CSM Bogdan Staicu: Da, vă mulțumesc și eu. Având în vedere că am adăugat cumva un subpunct raportat la prerogativele unui ministru în actualul guvern, vom adăuga și acest punct solicitat de dumneavoastră, respectiv amânarea soluționării subiectului care face obiectul ședinței de de astăzi”.