Elevii romani sunt tratati mai rau decat inculpatii, acuza avocatul Victor Stanila (foto 1) din Baroul Bucuresti in actiunea prin care solicita anularea unor pasaje din Ordinul nr. 6155/2023, prin care fosta ministra a Educatiei Ligia Deca a reglementat organizarea si desfasurarea Evaluarii Nationale din 2024. Iar Inalta Curte de Casatie si Justitie este asteptata sa se pronunte definitiv in aceasta speta marti, 17 iunie 2025.

---

La 19 august 2024, Stanila – in calitate de aparator al unui elev care a sustinut Evaluarea Nationala din acel an – a introdus actiune la Curtea de Apel Bucuresti, cerand anularea in parte a Ordinului ministrului Educatiei nr. 6155/2023. Totul a pornit de la faptul ca elevul cu pricina contestase nota obtinuta la proba de limba si literatura romana, insa, in urma contestatiei, obtinuse o nota mai mica: 8,25, fata de 9,20, cat avea initial. Or, asa ceva incalca principiul potrivit caruia nimeni nu-si poate inrautati situatia in propria cale de atac („non reformatio in pejus”), subliniaza avocatul, adaugand ca acest principiu este valabil atat in dreptul civil, cat si in cel penal. Asadar (adaugam noi), elevii care isi contesta notele de la examene se vad in situatia de a fi tratati mai rau decat inculpatii.

Mai mult: scaderea notei l-a impiedicat pe scolar sa intre la liceul pentru care optase initial, copilul fiind repartizat la o optiune inferioara de pe lista, explica Victor Stanila in actiunea depusa la CAB.

Iar radacina raului rezida in OME 6155/2023, precizeaza avocatul. Acest ordin de ministru ii obliga pe elevi ca, inainte de depunerea contestatiei, sa semneze o declaratie pe propria raspundere prin care isi asuma riscul ca nota sa le fie scazuta in urma contestatiei. Or, asa ceva adauga la Legea educatiei nr. 1/2011: nicaieri in lege nu este reglementat acest risc, atrage atentia avocatul Stanila.

In plus, nu este rezonabil ca un copil de 14-15 ani sa fie prezumat a avea suficient discernamant, incat sa semneze pe deplin constient declaratia pe proprie raspundere privind riscul de a-si vedea scazuta nota dupa contestatie, mai arata aparatorul legal al elevului reclamant in aceasta speta.

Stanila a atacat urmatoarele pasaje din ordin:

- art. 11 alin. 3 si 4:

„(3) In cadrul etapei de solutionare a contestatiilor, dupa incheierea evaluarii lucrarilor, notele acordate dupa reevaluare sunt comparate cu cele acordate in etapa de evaluare initiala. In situatia in care se constata o diferenta de notare mai mare de 1 punct, in plus sau in minus, intre nota de la evaluarea initiala si cea de la contestatii, lucrarea este reevaluata de alti doi profesori evaluatori. Reevaluarea se face respectand cu strictete baremul de evaluare si notare si toate procedurile de evaluare. Nota acordata de cea de-a doua comisie de contestatii este nota finala obtinuta de candidat.

(4) Nota obtinuta in etapa de solutionare a contestatilor este nota definitiva, indiferent de punctajul obtinut, in plus sau in minus, fata de nota acordata in etapa de evaluare initiala a lucrarii. Aceasta nota nu mai poate fi modificata si reprezinta nota obtinuta de candidat la proba respectiva”;

- art. 12:

„(1) Candidatii care depun contestatii completeaza si semneaza o declaratie-tip in care se mentioneaza faptul ca au luat cunostinta ca nota acordata ca urmare a solutionarii contestatiei poate modifica, dupa caz, nota initiala, prin crestere sau descrestere. In cazul candidatului minor, declaratia-tip este semnata si de catre parintii/reprezentantii legali ai acestuia.

(2) Comisia Nationala de Organizare a Evaluarii Nationale va transmite comisiilor judetene/Comisiei municipiului Bucuresti anexe la procedura specifica evaluarii nationale: cererea-tip pentru depunerea contestatiei si declaratia-tip mentionata la alin. (1)”.

Pentru judecatoarea Sirghe, minorul gandeste ca un adult

Prin sentinta nr. 2128 din 19 decembrie 2024 (pe care Lumea Justitiei o prezinta mai jos), pronuntata in dosarul nr. 5289/2/2024, judecatoarea Anca-Alexandra Sirghe (foto 2) de la Curtea de Apel Bucuresti a respins actiunea. In esenta, magistrata CAB sustine ca elevul trebuie sa fie constient de riscul pe care si-l asuma prin declaratia pe propria raspundere.

De asemenea, judecatoarea a ignorat argumentul avocatului privind faptul ca ordinul de ministru adauga la lege.

Acestea sunt principalele idei pe care avocatul Victor Stanila isi bazeaza recursul, inregistrat la Inalta Curte inca din 11 februarie 2025. Cauza a avut un singur termen, la 3 iunie 2025, judecatoarele ICCJ Andreea Marchidan, Luiza-Maria Paun si Andreea Bercaru (foto 3) stabilind pronuntarea pentru ziua de marti, 17 iunie.

Iata minuta CAB:

„Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti cu privire la petitul de anulare a Ordinului 6155/2023 si respinge astfel acest petit formulat in contradictoriu cu Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, ca fiind formulat impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de Ministerul Educatiei, ca neintemeiata. Respinge exceptia inadmisibilitatii petitelor 2 si 3 de cerere, invocata de ISMB, ca neintemeiata.

Respinge actiunea, ca neintemeiata.

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Bucuresti. Pronuntata astazi, 19.12.2024, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei”.

Problema dureaza de cel putin sase ani

Lumea Justitiei a scris inca din 2020 despre tratamentul abuziv la care sunt supusi elevii in mecanismul contestatiilor. Cu acea ocazie, va spuneam ca avocatul Virgil Barbulescu i-a solicitat Avocatului Poporului Renate Weber sa ia masuri pentru ca elevii care dau Evaluarea Nationala si Bacalaureatul sa nu mai poata obtine note mai mici dupa contestatii. In drept, Barbulescu facea referire la ordine din 2019 si 2020 ale ministrului Educatiei (click aici pentru a citi).

Iata principalul pasaj din sentinta CAB:

„Pe fondul cauzei, Curtea retine:

In fapt, elevul a sustinut la data de 25.06.2024, proba scrisa la limba si literatura romana din cadrul Evaluarii Nationale desfasurate in anul 2024, iar in urma sustinerii examenului a obtinut nota 9,20.

In urma contestatiei formulate in raport de art. 12 din Ordinul 6155/2023, comisia de corectare a acordat nota finala de 8,25, informatii ce reies din extrasul Evaluarii Nationale aflat la fila 29 verso din dosar.

In prezenta cauza, reclamantul solicita anularea dispozitiilor ce prevad posibilitatea contestarii notelor obtinute la Evaluarea Nationala 2024, respectiv art. 11 alin.(3), alin(4) si art. 12 din Ordinul Ministerului Educatiei 6155/2023, invocand, in esenta, urmatoarele cazuri de nelegalitate: 1. Actul administrativ normativ nu a fost pus in dezbatere publica anterior aprobarii sale; 2. Pragul de 1 punct in loc de 0,5 puncte a fost stabilit aleatoriu de ministrul educatiei fara existenta unui studiu de impact; 3. Prin dispozitiile contestate se incalca principiul non reformatio in peius instituind astfel o stare de discriminare intre elevii a caror nota se inscrie in marja de peste 1 punct pentru a putea beneficia de recorectare si elevii ale caror note dupa recorectare sunt sub marja de 1 punct astfel ca nu pot benefica de recorectare.

In drept, Curtea retine ca raportat la dispozitiile generale, art. 1 din Legea 554/2004, orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atat privat, cat si public.

Astfel, reclamantul se considera vatamat in dreptul sau reiesit ca urmare a parcurgerii 'Evaluarii Nationale 2024', prin incidenta dispozitiilor legale dupa cum urmeaza:

Art. 11 alin.3 si alin 4 din Ordinul Ministerului Educatiei nr. 6155/2023, care prevad ca (3) In cadrul etapei de solutionare a contestatiilor, dupa incheierea evaluarii lucrarilor, notele acordate dupa reevaluare sunt comparate cu cele acordate in etapa de evaluare initiala. In situatia in care se constata o diferenta de notare mai mare de 1 punct, in plus sau in minus, intre nota de la evaluarea initiala si cea de la contestatii, lucrarea este reevaluata de alti doi profesori evaluatori. Reevaluarea se face respectand cu strictete baremul de evaluare si notare si toate procedurile de evaluare. Nota acordata de cea de-a doua comisie de contestatii este nota finala obtinuta de candidat.

(4) Nota obtinuta in etapa de solutionare a contestatilor este nota definitiva, indiferent de punctajul obtinut, in plus sau in minus, fata de nota acordata in etapa de evaluare initiala a lucrarii. Aceasta nota nu mai poate fi modificata si reprezinta nota obtinuta de candidat la proba respectiva.

Totodata, art. 12 din Ordinul Ministerului Educatiei nr. 6155/2023, prevede: Candidatii care depun contestatii completeaza si semneaza o declaratie-tip in care se mentioneaza faptul ca au luat cunostinta ca nota acordata ca urmare a solutionarii contestatiei poate modifica, dupa caz, nota initiala, prin crestere sau descrestere. In cazul candidatului minor, declaratia-tip este semnata si de catre parintii / reprezentantii legali ai acestuia.

(2) Comisia Nationala de Organizare a Evaluarii Nationale va transmite comisiilor judetene/Comisiei municipiului Bucuresti anexe la procedura specifica evaluarii nationale: cererea-tip pentru depunerea contestatiei si declaratia-tip mentionata la alin. (1).

Astfel, in ceea ce priveste transparenta in adoptarea actelor normative, Curtea constata ca dincolo de imprejurarea ca acest motiv ar fi de natura a vicia intregul act normativ ca urmare a nerepectarii unei proceduri de informare a publicului, reclamantul trebuie sa probeze o vatamare cu referire la acest aspect de nulitate procedurala, vatamare ce nu ar mai putea fi inlaturata decat prin anularea actului. Or, se constata ca reclamantul nu invoca o vatamare a procedurii de emitere a actului administrativ normativ in ansamblu- pentru nerespectarea dreptului de fi supus transparentei decizionala, de altfel nici nu ar fi fost in interesul acestuia,raportat la imprejurarea ca nu ar fi subizstat un temei legal pentru validarea Evaluarii Nationale, aspect ce produce efecte cu mult mai extinse decat cele urmarite de reclamant--ci circumstantiaza nelegalitatea formala a nerespectarii procedurii de transparenta decizionala, prin inlaturarea dispozitiilor care, dupa parcurgerea examenului de Evaluare Nationala- sunt apreciate ca fiind nefavorabile, raportat la situatia specifica ulterioara a elevului, invocand doar o vatamare de fond a actului normativ prin raportare la aplicarea cu efecte partiale defavorabile in privinta sa.

Insa vatamarea cauzata trebuie sa existe la momentul emiterii actului administrativ normativ contestat, prin raportare la acest motiv de nelegalitate procedurala, iar nu la momentul consumarii raportului juridic de aplicare a actului normativ, care, in concret si doar ulterior, se apreciaza de catre reclamant a fi susceptibil de a crea o situatie considerata de reclamant ca fiind nefavorabila.

In orice caz, Curtea constata ca in cadrul rubricii 'Consultare Publica', incheiate anul 2023, din cadrul site-ului www.edu.ro, sunt listate toate actele normative in proiect, ce ulterior au fost aprobate in cursul anului 2023, inclusiv proiectul de ordin privind organizarea si desfasurarea evaluarii nationale pentru absolventii clasei a VIII-a, in anul scolar 2023 – 2024, astfel ca acest motiv va fi respins ca neintemeiat.

Referitor la stabilirea aleatorie a pragului de 1 punct in loc de 0,5 puncte pentru recorectarea tezei, raportat la incidenta art.11 alin.3 din Ordinul 6155/2023, Curtea constata ca reclamantul nu invoca argumente care tin de nelegalitatea actului ci doar exprima o opinie proprie referitoare la pragul folosit de legiuitor in vederea recorectarii tezelor de o a treia comisie, in cazul in care se constata ca in urma contestatiei, exista o diferenta mai mare de 1 punct fata de nota initiala, neoferind niciun argument pentru care considera ca pragul de 0,5 puncte ar fi mai just de stabilit decat cel de 1 punct, in vederea aplicarii tezei de la art. 11 alin.3 din Ordinul 6155/2023. Or, simpla apreciere personala, prin raportare la situatia in care se afla elevul ca urmare a aplicarii dispozitiilor legale, nu este suficienta a fi considerata un motiv de nelegalitate, reclamantul trebuind sa invoce care sunt dispozitiile legale in raport de care apreciaza ca a fost stabilit un prag aleatoriu al aplicarii ipotezei din textul de lege contestat.

Mai mult, aspectul invocat de reclamant reprezinta un atribut al puterii decizionale a autoritatii publice, iar aplicarea acestui text de lege se face in mod nediferentiat pentru fiecare situatie in parte, astfel ca nu se poate vorbi despre o lipsa de predictibilitate a intinderii actului administrativ, reclamantul cunoscand inca de la momentul parcurgerii etapei Evaluarii Nationale, pragul instituit de art. 11 alin 3 din Ordinul 6155/2023, astfel incat a avut posibilitate a de decide asupra dreptului de contestatie, asumandu-si aplicarea art. 11 alin.3 din Ordinul 6155/2023, in continutul existent. De altfel, ipoteza propusa ca fiind un prag obiectiv – 0,50 puncte – il avantajeaza strict pe reclamant si pe cei aflati in situatia lui, in detrimental altor elevi ale caror lucrari in urma contestatiei au primit un punctaj cu o diferenta chiar mai mica de 0,50 puncte.

Curtea retine ca in cauza nu s-a afectat principiul 'non reformatio in pejus', care de altfel este un principiu ce guverneaza procesul civil (in cai de atac) respectiv cel penal, asadar un principiu de ordin procedural in fata instantei de judecata, iar nu un principiu in raport de care se edicteaza actele normative. De asemenea, in conditiile in care, in urma contestatiei formulate, petentilor li se poate micsora dar si mari nota, Curtea retine ca nu se poate vorbi despre o asemenea incalcare, reclamantul cunoscand dintr-un inceput, situatia in care se afla dar si riscul sau sansa pe care si le asuma.

Totodata, dispozitiile art. 12 alin. (1) din Ordinul nr. 6155/2023, referitoare la semnarea declaratiei - tip prin care candidatii mentioneaza faptul ca au luat cunostinta ca nota acordata ca urmare a solutionarii contestatiei poate modifica nota initiala, prin crestere, sau descrestere, nu poate fi considerata expresia unui exces de putere din partea autoritatii publice si nici o o restrangere adusa dreptului elevului de a contesta nota obtinuta la evaluarea national, ci din contra, asa cum s-a sutinut de catre parate, o constientizare deplina a efectelor formularii contestatiei, elevii avand dreptul deplin de contestatie, insa neavand dreptul de a ' alege' nota ce a mai mare dintre toate formele de contestatie,intrucat se urmareste reverificarea lucrarii sub aspectul corijarii unor eventuale erori de notare atunci cand exista banuieli legitime privind eroarea notarii, iar nu exercitarea, doar cu scopul de a obtine un punctaj mai mare, in raport de o comisie mai indulgenta. De altfel, Curtea retine ca in urma contestatiei, punctajul obtinut la fiecare dintre cei doi corectori a fost apropiat- 8 respectiv 8,5 astfel ca nu se poate considera considera ca e o eroare vadita la a doua corectare, ci de o maniera in paramteri obiectivi, de corectare, cu aplicarea aceluiasi standard de verificare de catre cei doi corectori.

De altfel, prin formularea contestatiei, candidatul nu renunta la un drept, ci, dimpotriva, exercita un drept de a-i fi reevaluata teza dar totodata isi asuma si rezultatul final.

Totodata, o asemenea procedura este insotita si de garantiile aferente, care consolideaza drepturile candidatilor, in conditiile in care, potrivit disp.art.11 alin.3 din Ordin, in cadrul etapei de solutionare a contestatiilor, dupa incheierea evaluarii lucrarilor, notele acordate dupa reevaluare sunt comparate cu cele acordate in etapa de evaluare initiala. In situatia in care se constata o diferenta de notare mai mare de 1 punct, in plus sau in minus, intre nota de la evaluarea initiala si cea de la contestatii, lucrarea este reevaluata de alti doi profesori evaluatori. Reevaluarea se face respectand cu strictete baremul de evaluare si notare si toate procedurile de evaluare. Nota acordata de cea de-a doua comisie de contestatii este nota finala obtinuta de candidat'.

In ceea ce priveste discriminarea invocata, Curtea retine in cauza de fata nu sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru a se constata existenta unei fapte de discriminare.

Astfel, potrivit art. 2 alin. 1 din OG 137/2000, 'Potrivit prezentei ordonante, prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice'.

Prin raportare la prevederile art. 2 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, a mentionat ca o fapta poate fi calificata ca fiind fapta de discriminare daca indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

•existenta unui tratament diferentiat manifestat prin deosebire, excludere, restrictie sau preferinta (existenta unor persoane sau situatii aflate in pozitii comparabile);

•existenta unui criteriu de discriminare potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. Astfel, potrivit art. 2 alin. (1), criteriile de discriminare sunt: rasa, nationalitatea, etnia, limba, religia, categoria sociala, convingerile, sexul, orientarea sexuala, varsta, handicapul, boala cronica necontagioasa, infectarea cu virusul HIV, apartenenta la o categorie defavorizata precum si orice alt criteriu;

•tratamentul diferentiat sa aiba drept scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate a unui drept recunoscut de lege;

•tratamentul diferentiat sa nu fie justificat obiectiv de un scop legitim iar metodele utilizate in vederea atingerii acestui scop, sa nu fie adecvate si necesare.

De asemenea se retine ca potrivit art. art. 7 lit. b) si g) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, constituie contraventie, conform prezentei ordonante, discriminarea unei persoane pentru motivul ca apartine unei anumite rase, nationalitati, etnii, religii, categorii sociale sau unei categorii defavorizate, respectiv din cauza convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a acesteia, intr-un raport de munca si protectie sociala, cu exceptia cazurilor prevazute de lege, manifestata in urmatoarele domenii: (...) b) stabilirea si modificarea atributiilor de serviciu, locului de munca sau a salariului; (...) g) orice alte conditii de prestare a muncii, potrivit legislatiei in vigoare.

Astfel, pentru a se stabili existenta unei forme de discriminare trebuie sa se faca atat dovada unui tratament nefavorabil, cat si a unei situatii de comparatie, precum si a lipsei unei imprejurari care sa justifice obiectiv discriminarea sau, dupa caz, a incidentei efectelor pronuntat nefavorabile asupra unei persoane.

Prin urmare, tratamentul nefavorabil devine un factor relevant la stabilirea discriminarii numai atunci cand este nefavorabil prin comparatie cu cel aplicat unei alte persoane aflate intr-o situatie similara sau, dupa caz, intr-o situatie diferita, cand, practic, tratamentul este nefavorabil nu pentru ca difera, ci pentru ca, fiind acelasi, produce efecte resimtite diferit de oameni aflati in situatii diferite.

Or, in cauza, nu se poate retine o asemenea situatie, comparatia invocata de reclamant relevand doua ipoteze diferite, respectiv situatia sa (care a obtinut in urma contestatiei la evaluarea nationala, o nota mai mica decat cea initiala, dar diferenta dintre ele nu atinge un punct) si situatia unui alt elev, care a obtinut la evaularea nationala o nota mai mica decat cea initiala, iar diferenta dintre note depaseste un punct, astfel ca legiuitorul a instituit un prag de minim 1 punct diferenta intre nota initiala si nota obtinuta in contestatie, aplicabil tuturor candidatilor inscrisi la concurs si care uzeaza de dreptul de contestatie, scopul legitim fiind acela de a nu angrena resurse suplimentare privind activitatea unei terte comisii de contestatie, decat in situatia in care diferenta dintre note este una serioasa si de natura a atrage necesitatea reevaluarii tezei de o terta comisie, pentru a elimina diferenta de notare.

Pe cale de consecinta, nici acest motiv de nelegalitate nu este gasit fondat, astfel ca primul petit de cerere – referitor la anularea dispozitiilor art. 11 alin. (3) si (4) si ale art. (12) din Ordinul Ministerului Educatiei nr. 6155/2023 privind organizarea si desfasurarea evaluarii nationale pentru absolventii clasei a VlII-a, in anul scolar 2023-2024 – fiind respins, ca neintemeiat.

In ceea ce priveste petitele subsecvente, Curtea constata ca acestea reprezinta capete accesorii fata de petitul principal ce viza anularea dispozitiilor legale ce fundamentau legitimitatea notei obtinute de reclamant in urma contestatiei formulate. Or, atat timp cat argumentele vizand nelegalitatea dispozitiilor Ordinului 6155/2023 au fost gasite nefondate, si petitele accesorii vizand obligarea la acordarea elevului nota obtinuta anterior formularii contestatiei la proba de Limba si literatura romana din cadrul Evaluarii Nationale 2024, si obligarea paratilor sa repartizeze sau, dupa caz, sa inscrie (inclusiv prin transfer) a elevului la liceul corespunzator optiunilor efectuate de acesta prin Fisa de inscriere in raport de nota rezultata in urma calcularii mediei, vor urma aceeasi soarta ca petitul principal, in baza principiului de drept accesorium sequitur principale, neexistand niciun temei pentru recunoasterea acestui drept. Astfel, de vreme ce dispozitiile legale care reglementeaza stabilirea notei finale- art. 11 alin 3 din Ordin6155/2023- sunt in vigoare si legitimizeaza punctajul definitiv al reclamantului, dispozitiile art. 5 alin1 din Anexa nr. 1 la OMECTS 4802/2010, au fost aplicate in mod corespunzator, respectiv inscrierea in clasa a IX a se face prin repartizare computerizata, in ordinea descrescatoare mediilor de admitere', nesubzistand niciun temei pentru modificarea notei, si refacerea repartizarii elevului in functie de o media astfel modificata.

Fata de aceste considerente, Curtea va respinge contestatia, ca neintemeiata”.

Prezentam cele mai importante fragmente din recursul lui Victor Stanila:

„I. INCALCAREA PRINCIPIULUI NON REFORMATIO IN PEJUS – Dreptul elevului de a contesta nota este limitat si conditionat

Prima instanta, insusindu-si pe deplin punctul de vedere al paratelor si fara a face propria analiza, a respins acest motiv, retinand ca nu este aplicabil in cauza acest principiu (contrar Curtii de Apel Oradea – a se vedea hotararea anexata), 'reclamantul cunoscand dintr-un inceput, situatia in care se afla dar si riscul sau sansa pe care si le asuma'.

Or, contestatia nu e loterie.

Rolul contestiatiei este de a reevalua lucrarea elevului candidat in raport de criticile si in limitele nemultumirilor sale, dand astfel expresie principiului de sorginte a dreptului roman, non reformatio in pejus. Contestatia reprezinta o veritabila cale de atac (la nivel administrativ), contrar sustinerilor judecatorului de fond, al paratelor-intimate si al dispozitiilor din Ordinul a caror o anulare o solicitam, tocmai pentru ca intr-o astfel de interpretare institutia 'contestatiei' a fost deturnata de la scopul ei firesc.

Insasi definitia cuvantului (asa cum este redata in Dictionarul de neologisme: 'memoriu prin care se cere revizuirea sau anularea unui act, a unei masuri etc'. sau in Dictionarul explicativ al limbii romane: 'plangere adresata unui organ administrativ ierarhic superior impotriva actelor considerate ca ilegale ale organului inferior') conduce la ideea de reformare a unei situatii in favoarea celui care o formuleaza.

Dispozitiile din Legea nr. 1/2011 in temeiul carora a fost adoptat Ordinul nr. 1655/2023 nu fac precizari referitoare la posibilitatea candidatului de a contesta nota obtinuta in urma sustinerii examenului de evaluare nationala.

Asemenea dispozitii care prevad dreptul elevului de a formula contestatie au fost reglementate prin Ordinul ministrului Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice nr. 4742/10.08.2016 pentru aprobarea Statutului elevului, adoptat tot in temeiul prevederilor Legii educatiei nationale nr. 1/2011, in cuprinsul art.7 pct.12 l. stipulandu-se faptul ca 'Elevii beneficiaza de urmatoarele drepturi in sistemul educational: (...) 12.l) dreptul de a contesta rezultatele evaluarii lucrarilor scrise'.

Totodata, posibilitatea contestarii notelor obtinute este reglementata si in cuprinsul art.106 alin.1 lit. g) din actuala lege a invatamantului preuniversitar (Legea nr.198/2023), ale carei dispozitii se aplica examenului de evaluare nationala incepand cu generatia de elevi inscrisi in clasa a V-a in anul scolar 2023-2024, unde se prevede faptul ca, 'in calitate de membri ai comunitatii scolare, beneficiarii primari ai invatamantului preuniversitar au urmatoarele drepturi: g) dreptul la evaluare obiectiva si corecta, cu posibilitatea contestarii rezultatelor evaluarii lucrarilor scrise'.

Din coroborarea tuturor acestor dispozitii legale rezulta ca posibilitatea de a obtine o nota mai mica in urma contestatiei este reglementata doar in cuprinsul ordinului atacat.

Avand in vedere precizarile facute anterior, apreciez ca dispozitiile din Ordinul nr. 1655/2023 a caror anulare o solicit contravin prevederilor Legii nr.1/2011 in temeiul careia au fost adoptate, fapt care incalca dispozitiile art.4 alin.3 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative conform carora '(3) actele normative date in executarea legilor, ordonantelor sau a hotararilor Guvernului se emit in limitele si potrivit normelor care le ordona'.

Raportat la cele mentionate, nu poate fi retinut considerentul instantei de fond pentru respingerea cererii (care si-a insusit pe deplin apararea paratilor in pagina 21 ultimul paragraf) in sensul neafectarii dreptului reclamantului la contestatie prin scaderea notei in urma formularii contestatiei, intrucat acesta a semnat in prealabil o declaratie pe proprie raspundere ca a luat la cunostinta de prevederile art. 11 alin. (3) si (4) si ale art. (12) din Ordinul nr. 1655/2023, conform carora nota acordata ca urmare a solutionarii contestatiei se poate modifica, dupa caz, nota initiala, prin crestere sau descrestere.

Faptul ca, la momentul formularii contestatiei, elevul trebuie sa completeze o declaratie in sensul ca a luat la cunostinta de faptul ca ii poate scadea nota in urma contestatiei formulate nu este o aparare in sprijinul legalitatii dispozitiilor contestate si care sunt apreciate in jurisprudenta (a se vedea Curtea de Apel Oradea) ca afectand finalitatea si continutul dreptului in sine.

Or, de vreme ce Legea invatamantului, in executarea careia s-a dat ordinul atacat, nu prevede o astfel de posibilitate, iar Statutul elevului reglementeaza dreptul elevului la contestatie, drept care nu poate fi de natura sa-i creeze acestuia o situatie defavorabila in raport cu situatia de la momentul contestarii, emiterea unor dispozitii privind modul de organizare si desfasurare a examenului de evaluare nationala, cum sunt cele din ordinul atacat, nu poate presupune adoptarea unor reglementari in sensul ca exercitarea unui drept stabilit in favoarea elevului se poate obiectiva intr-un rezultat in defavoarea lui, fapt de natura a justifica concluzia ca dispozitiile atacate sunt de natura a lipsi de continut insusi dreptul elevului la contestatie.

Afirma instanta de fond la pagina 21 ca 'punctajul obtinut la fiecare dintre cei doi corectori a fost apropiat – 8 si 8,5 astfel ca nu se poate considera ca este o eroare vadita la a doua corectare, ci de o maiera in parametri obiectivi', in conditiile in care la prima corectate notele au fost mai apropiate – 9 si, respectiv, 9,4.

Aceasta asa-zisa apropiere de 0,5 versus 0,4 trebuie analizata in conditiile in care realitatea, de ani de zile, ne arata ca diferentierea pentru accederea la un liceu sau altul se face la 3-5 sutimi.

Situatia obiectiva a corecturii nu poate fi analizata decat in conditiile vizualizarii borderoului de corectare al fiecarui profesor raportat la barem pentru a analiza daca aceasta scadere se datoreaza unor itemi (subiecte) obiectivi (gramatica) sau subiectivi (compunere).

Cu titlu de exemplu, arat ca la itemul II (compunere – subiect la care corectorul se bucura de o larghete a laturii subiective), elevul a fost notat in corectura initiala cu 18 puncte, respectiv 15 puncte, iar in contestatie cu 16 puncte. Diferentele de punctaj au fost datorate itemilor IA (gramatica + literatura) si IB (gramatica), unde baremul este mult mai strict. Insa instanta de fond a respins depunerea la dosar a lucarii, borderourile fiecarui profesor corector defalcat pe itemi de examen si baremul. Din acest motiv reiteram solicitarea de a obliga Ministerul Educatiei sa depuna la dosar aceste inscrisuri.

Fata de aceste motive, consideram ca sustinerea instantei de fond (si a paratelor) cu privire la faptul ca principiul non reformatio in pejus nu este aplicabil in speta nu pot fi retinute in favoarea explicatiei ca mentiunea privind posibilitatea scaderii notei din formularul de contestatie reprezinta 'o constientizare deplina a efectelor formularii contestatiei'.

Este indubitabil ca nu putem avea o astfel de pretentie de la un elev de 14-15 ani, pe care nici legea penala, contraventionala sau civila nu il prezuma ca are discernamantul necesar constientizarii faptelor sale.

Or, a institui acceasta constrangere a dreptului de a contesta motivand ca au semnat si parintii care nu au cunostinta de continutul lucrarii nu reprezinta decat expresia excesului de putere al institutiei publice prin instituirea unei aparente de legalitate a unei dispozitii normative abuzive.

Fata de considerentele instantei de fond ca aceasta posibilitate de micsorare a notei a fost instituita 'in vederea prevenirii exercitarii abuzive de catre candidati a dreptului de a formula contestatie' aratam ca aceasta este o ipoteza utopica. Pentru utilizarea abuziva a unui drept se pot institui sanctiuni, ci nu luarea unor masuri de impiedicare a exercitarii dreptului la aparare care are la baza – indiferent de domeniu – principiul 'non reformatio in peius'.

Cu toate acestea, cea mai buna dovada a faptului ca o astfel de masura nu are efectul scontat, ci unul opus, este faptul ca in anul 2024 a existat un numar record de contestatii, respectiv 27.642, dintre care 14.486 de contestatii formulate cu privire la proba de limba si literatura romana.

Mai mult, tocmai urmare a numarului mare de contestatii si a numarului mare de cereri si a unor petitii initiate online, Ministerul a modificat reglementarile pentru Evaluarea din anul 2025 si a instituit regula ca parintii ori profesorul sa vada mai intai lucrarea elevelui si abia apoi sa decida daca face contestatie, ceea ce reprezinta o recunoastere a reglementarilor nelegale instituite pana in prezent.

Statistica prezentata mai sus contrazice tocmai motivarea instantei de fond ca evaluarea se realizeaza pe criterii obiective, astfel ca ar fi o normalitate asumarea scaderii notei. Explicatiile teoretice privind obiectivitatea notelor sunt contrazise chiar de statistici care reflecta un procent ridicat al contestatiilor admise. Astfel ca aceste dispozitii actioneaza ca o 'sperietoare', ajutand Ministerul in mentinerea unui grad redus al faptelor ce ar contesta obiectivitatea criteriilor de evaluare si reducerea costurilor cu personalul necesar.

Dreptul la contestatie prevazut in favoarea elevului de catre Statutul elevului trebuie sa fie un drept efectiv, adica sa aiba finalitatea unui drept, de natura a produce consecinte care sa nu-i inrautateasca acestuia situatia existenta la momentul formularii contestatiei. Cu alte cuvinte, exercitarea acestui drept nu poate avea drept consecinta afectarea situatiei pe care elevul a avut-o la data efectuarii contestatiei si in raport de care a exercitat dreptul, situatie materializata prin obtinerea unei anumite note in urma corectarii lucrarii scrise si care a devenit un drept castigat al acestuia.

Instanta de fond invoca pragul de 1 punct pentru recorectarea lucarii drept o garantie a lipsei arbitrariului si ca reclamantul trebuia sa indice 'care sunt dispozitiile legale in raport de care apreciaza ca a fost stabilit un prag aleatoriu', instituind astfel sarcina probei in seama subsemnatului.

Or, tocmai dispozitiile art. 6 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, invocate in cererea de chemare in judecata, prevad ca '(...) solutiile pe care le cuprinde (n.m. proiectul de act normativ) trebuie sa fie temeinic fundamentate, luandu-se in considerare interesul social, politica legislativa a statului roman si cerintele corelarii cu ansamblul reglementarilor interne si ale armonizarii legislatiei nationale cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale la care Romania este parte, precum si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului'.

In cazul dispozitiilor din Ordinul contestat nu a existat o fundamentare cu privire la alegerea pragului de 1 punct diferenta intre evaluatori, ca o lucrare sa intre la recorectare. De exemplu, in cazul examenului de bacalaureat acesta a fost stabilit la 1,5 puncte.

II. INCALCAREA PRINCIPIULUI TRANSPARENTEI

Ab initio precizam ca desi am invocat incalcarea acestui principiu in adoptarea actului normativ contestat, niciunul dintre parati nu a contrazis sustinerile noastre, insa instanta de fond a inteles sa fie avocatul lor si efectuand verificari – nepuse in discutia partilor si neinvocate de nimeni – a inteles sa respinga cererea retinand ca 'in cadrul rubricii Consultare Publica incheiata anul 2023 din cadrul site-ului www.edu.ro, sunt listate toate actele normative in proiect, ce ulterior au fost aprobate in cursul anului 2023, inclusiv proiectul de ordin privind organizarea si desfasurarea evalurarii nationale pentru absolventii clasei a VIII-a, in anul scolar 2023 -2024'.

Aceste considerente nu corespund adevarului dupa cum poate reiesi din capturile de ecran cu sectiunea indicata de catre instanta de fond, capturi efectuate la data de 31.07.2024 si pe care le anexam prezentei cereri de recurs.

In ceea ce priveste lipsa vatamarii aceasta este insasi modalitatea de reglementare a contestatiei. Pana in anul 2024 Ministerul nu a inteles ca este nevoie de transparentizarea procesului decizional prin punerea in dezbatere publica a Ordinelor privind organizarea si desfasurarea examenelor de evaluare nationala.

Efectuarea acestui proces consultativ si in anul 2023 ar fi putut avea acelasi efect al celui derulat in anul 2024 cu prilejul adoptarii Ordinului privind organizarea si desfasurarea evalurarii nationale pentru absolventii clasei a VIII-a, in anul scolar 2024 -2025 pentru anul scolar 2024-2025, cand, pentru prima data, ca o recunoastere a propriilor greseli, a fost instituita regula ca parintii ori profesorul sa vada mai intai lucrarea elevelui si abia apoi sa decida daca face contestatie.

Acest proces consultativ ar fi fost cu atat mai mult util in conditiile in care pentru prima data s-a corectat digitalizat si nu toti profesorii corectori (ca cea care a oferit nota 8,00) au urmat cursurile de pregatire.

In considerentele sale, instanta retine ca 'doar ulterior (emiterii actului) se apreciaza de reclamant ca a fi susceptibil a crea o situatie considerata de reclamant ca fiind nefavorabila'. Aceste discutii despre scaderea notei in urma unei contestatii fara a vedea in prealabil lucrarea exista de multa vreme in spatiul public.

Reclamantul a formulat abia in fata instantei aceste obiectiuni pentru ca anterior nu ar fi avut posibilitatea a cere anularea actului neexistand decat un interes ipotetic, fiind privat tocmai de acest proces consultativ ce este recunoscut de art. 8 din Codul administrativ, care reglementeaza principiul transparentei decizionale: in procesul de elaborare a actelor normative, autoritatile si institutiile publice au obligatia de a informa si de a supune consultarii si dezbaterii publice proiectele de acte normative si de a permite accesul cetatenilor la procesul de luare a deciziilor administrative, precum si la datele si informatiile de interes public, in limitele legii.

Aceleasi cerinte se regasesc si in dispozitiile Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica.

In cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative Ministerul Educatiei are obligatia, potrivit art. 7 din Legea 52/2023, sa publice un anunt referitor la aceasta actiune in site-ul propriu, sa-l afiseze la sediul propriu, intr-un spatiu accesibil publicului, si sa-l transmita catre mass-media centrala sau locala, dupa caz. Autoritatea administratiei publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informatii.

Anuntul referitor la elaborarea Ordinului 6155/2023 trebuia sa fi fost adus la cunostinta publicului, cu cel putin 30 de zile lucratoare inainte de supunerea spre avizare de catre autoritatile publice. Anuntul trebuia sa cuprinda: data afisarii, o nota de fundamentare, o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptarii actului normativ propus, un studiu de impact si/sau de fezabilitate, dupa caz, textul complet al proiectului actului respectiv, precum si termenul limita, locul si modalitatea in care cei interesati pot trimite in scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.

Prin nepunerea in dezbatere publica a proiectului Ordinului 6155/2023, au fost incalcate pincipiile care au stat la baza legii, respectiv: a) informarea in prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public care urmeaza sa fie dezbatute de autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si asupra proiectelor de acte normative; b) consultarea cetatenilor si a asociatiilor legal constituite, la initiativa autoritatilor publice, in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative; c) participarea activa a cetatenilor la luarea deciziilor administrative si in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative.

Prin urmare putem afirma ca exista garantii legale ale dreptului persoanelor vizate de a exprima recomandari in legatura cu adoptarea unor proiecte de acte normative, dar pe care Ministerul Educatiei le-a ignorat de-a lungului timpului in mod constant refuzand consultarea actorilor interesati (profesori, parinti, elevi etc.) cu privire la acest aspect. A fost nevoie de initierea unor petitii in mediul online pentru ca Ministerul sa accepte sa puna in consultare publica proiectul de Ordin aferent anului scolar 2024-2025.

Respingerea prezentei cereri pe motiv de lipsa unei vatamari prealabile (in conditiile in care aceasta poate exista doar dupa intrarea in vigoare a actului normativ) constituie o incurajare a institutiilor publice de a uza de puterea publica. Or, tocmai faptul ca nu exista un echilibru al puterilor in raporturile de contencios administrativ ar trebui sa conduca la o judecata care sa sanctioneze arbitrariul puterii statului si garantarea drepturilor cetatenesti.

III. INCALCAREA PRINCIPIULUI LEGALITATII – Lipsa temei legal pentru emitere dispozitiile Ordinului

Cu titlu prealabil precizam ca desi am invocat incalcarea acestui principiu in adoptarea actului normativ contestat, niciunul dintre parati nu a contrazis sustinerile noastre, recunoscand tacit:

- ca dispozitiile din Legea nr. 1/2011 care au stat la baza emiterii ordinului erau abrogate la data 04.09.2023 ori

- ca reglementarea Evaluarii Nationale din 2024 nu a fost in acord cu art. art. 73 alin. (3) lit. n) din Constitutie, in interpretarea oferita de Curtea Constitutionala in considerentele Deciziei nr. 637/2015.

Principiul legalitatii, consacrat de art. 6 din Codul administrativ, obliga autoritatile si institutiile administratiei publice, precum si personalul acestora, sa actioneze in conformitate cu prevederilor legale in vigoare, la care adauga si tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte.

In anul scolar 2023-2024 a intrat in vigoare noua lege a invatamantului preuniversitar avand nr. 198/2023 care stipuleaza ca la art. 101 ca, '(1) Dupa absolvirea invatamantului gimnazial, elevii sustin evaluarea nationala, obligatorie. Evaluarea nationala a absolventilor clasei a VIII-a consta in probe la disciplinele limba si literatura romana, matematica, respectiv limba materna, pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale intr-o limba a minoritatilor nationale si optional pentru elevii care au studiat limba materna conform art. 60 alin. (5), fiind organizata conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei', iar potrivit art. 248 alin. (4), '(4) Admiterea la liceu si evaluarea nationala organizata la finalul clasei a VIII-a se vor desfasura in conformitate cu prevederile prezentei legi incepand cu generatia de elevi inscrisi in clasa a V-a in anul scolar 2023-2024'.

Totusi, organizarea si desfasurarea evaluarii nationale pentru absolventii clasei a VIII-a in anul scolar 2023-2024 a fost stabilita in baza Ordinului Ministerului Educatieinr. 6155/31.08.2023. care este intemeiat pe dispozitiile art. 74 alin. (5), ale art. 94 alin. (2) lit. e) si ale art. 361 alin. (3) lit. b) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare.

Ordinul a fost emis in data de 31.08.2023 si a intrat in vigoare in data de 04.09.2023. Legea educatiei nationale nr. 1/2011 a fost abrogata partial prin Legea nr. 198/2023 a invatamantului preuniversitar (art. 250), aceasta intrand in vigoare la 60 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, potrivit dispozitiilor art. 248 alin. (1), respectiv in data de 03.09.2023.

Cu alte cuvinte, Ordinul de aplicare a legii a intrat in vigoare la o zi dupa ziua abrogarii Legii in aplicarea careia a fost emis.

Cu toate acestea, este evident ca emitentul Ordinului nu a respectat normele de tehnica legislativa, norme imperative, cu atat mai mult cu cat Legea nr. 198/2023, desi a intrat in vigoare la 60 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial, respectiv in data de 3 Septembrie 2023, a fost elaborata, asa cum rezulta din chiar cuprinsul sau, in data de 4 iulie 2023.

Asadar, la momentul emiterii Ordinului a carui anulare o solicitam, 31.08.2023, Ministerul deja cunostea faptul ca s-a emis si Legea nr. 198/2023 cu chiar aproximativ 2 luni calendaristice anterior si ca urma sa intre in vigoare in termen de 60 de zile.

Or, un act administrativ normativ trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii cumulative, respectiv:

(I) sa fie in conformitate cu Constitutia si legile organului legislativ;

(ii) sa nu cuprinda dispozitii contrare acestora;

(iii) sa fie conform cu scopul legii;

(iv) sa respecte principiul ierarhiei normelor juridice superioare in raport de cele inferioare,

(v) sa fie emis de organul competent si in limitele competentei sale;

(vi) sa nu reglementeze primar in domenii in care reglementarea este prevazuta pentru acte normative cu forta juridica superioara; si

(vii) sa fie dat in forma si cu procedura prevazuta pentru fiecare act in parte.

Prin urmare, actele administrative normative trebuie sa fie conforme, in ceea ce priveste continutul lor, cu normele juridice superioare in temeiul carora a fost adoptat, nefiind acceptat ca acesta sa contina dispozitii care contrazic respectivele reglementari, fie ca acestea sunt de natura constitutionala, legala sau administrativa.

Astfel cum am aratat, masura diminuarii notei obtinute la proba de limba si literatura romana, respectiv actul administrativ al Ministerului sau al unei Comisii subordonate prin care s-a validat rezultatul obtinut in urma recorectarii lucrarii sunt nelegale, masura fiind emisa in baza unui Ordin dat in aplicarea unei Legi abrogate ulterior.

Asa cum a statuat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 1595/14 decembrie 2011, un text de lege care face trimitere la o norma ce nu mai este in vigoare este si el, evident, implicit abrogat.

Principiul ierarhiei normative instituit prin dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie impune conformitatea tuturor actelor normative cu Constitutia. Astfel, legea, precum si orice acte legale administrative cu caracter normativ fac parte dintr-o ierarhie normativa in varful careia se afla Constitutia, ierarhie care impune obligatii atat cetatenilor, cat si organelor statului, avand ca scop final protectia drepturilor si libertatilor individuale.

Evaluarea nationala trebuie sa fie reglementata prin lege si nu poate fi reglementata de la sine putere prin ordin de ministru, avand in vedere dispozitiile art. 73 alin. (3) lit. n) din Constitutie, aplicand mutatis mutandis considerentele Deciziei CCR nr. 637/2015:

'32. Prin urmare, pentru a respecta dispozitiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constitutie, Curtea subliniaza ca aspectele esentiale referitoare la evaluarea activitatii politistului, cum sunt, spre exemplu, criteriile de evaluare a activitatii si conduitei politistului, comunicarea rezultatului evaluarii si posibilitatea de contestare a acestuia, trebuie sa fie reglementate prin lege organica, iar regulile specifice procedurii de evaluare sa fie explicate si detaliate prin ordin al ministrului de resort.

33. In aceste conditii, Curtea constata ca dispozitiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, prin trimiterea la acte administrative, cu forta juridica inferioara legii, care sa reglementeze, in absenta unor norme cu forta juridica a legii organice, evaluarea activitatii si conduitei politistului, incalca prevederile cuprinse in art. 73 alin. (3) lit. j) din Constitutie'.

Daca evaluare nationala din Legea nr. 1/2011 nu este in vigoare si nici cea din Legea nr. 84/1995 si, in mod evident, nici cea din Legea nr. 198/2023, atunci suntem in masura sa invocam nelegalitatea dispozitiilor art. 11 alin. (3) si (4) si art. 12 din Ordinul ME nr. 6155/2023.

IV. DISCRIMINARI ARBITRARE INTRE EVALUAREA LUCRARILOR DE LA EXAMENELE DE EVALUARE NATIONALA SI BACALAUREAT

Instanta de fond a respins cererea si cu referire la acest motiv, retinand ca nu s-a facut dovada unui tratament nefavorabil, cat si a unei situatii de comparatie, precum si lipsa unei imprejurari care sa justifice obiectiv discriminarea, citand art. 2 din O.G. nr. 137/2000.

Or, tocmai aceasta ordonanta stabileste, ca o situatie este calificata drept fapta de discimare daca sunt indeplinit cumulativ urmatoarele conditii, astfel cum le-a enumerat instanta de fond:

• existenta unor persoane sau situatii aflate in pozitii comparabile (elevii de gimnaziu absolventi ai anului 2024 si cei ai anului 2025 / si elevii de gimnaziu versus elevii de liceu),

• existenta unui criteriu de discriminare (...) precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice (posibilitatea de a vedea lucrarea anterior contestatiei / 1 punct la gimnaziu versus 1,5 puncte la liceu),

• tratamentul diferentiat sa aiba ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate a unui drept recunoscut de lege (insusi dreptul de a contesta / pragul de a intra la recorectare)

• tratamentul diferentiat sa nu fie justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate si necesare (sarcina probei revine emitentului actului).

Potrivit instantei de fond tratamentul nefavorabil devine un factor relevant la stabilirea discriminarii numai atunci cand este nefavorabil prin comparatie cu cel aplicat unei alte persoane aflate intr-o situatie similara sau, dupa caz, intr-o situatie diferita. Si in acest sens, instanta aduce un exemplu care nu se regaseste printre motivele invocate de subsemnatul.

Ceea ce reclam pe scurt, este diferenta de tratament intre:

a) absolventii de gimnaziu in anul 2024 si absolventii de liceu din anul 2024, in cazul primilor fiind stabilit pragul de 1 punct pentru a avea dreptul de a le fi recorectata lucrarea si in cazul celor din urma fiind stabilit pragul de 1,5 puncte pentru a beneficia de acelasi drept, toate acestea fara o justificare obiectiva a diferentei de tratament, in legea primara neexistand o astfel de prevedere, aceasta fiind introdusa prin arbitariul persoanelor din minister,

b) absolventii de gimnaziu in anul 2024 si absolventii de gimnaziu in anul 2025, cei din urma avand posiblitatea de a formula contestatie dupa vizualizarea lucrarilor de catre elev insotit de un adult, spre deosebire de anul 2024 cand decizia de a contesta lucrarea trebuia sa fie luata in necunostinta de cauza, mergand doar pe impresia unui elev de 14-15 ani al carui discernamant este pus la indoiala atat de normele juridice in general.

Prevederile acestor Ordine instituie o evidenta discriminare si intre elevii care au formulat contestatii, iar in urma reanalizarii / recorectarii lucrarii au obtinut o nota diferita cu 1 punct si elevii a caror nota rezultata in urma contestatiei nu se inscrie in marja de 1 punct.

Cei a caror nota a fluctuat cu mai mult de 1 punct au intrat la recorectare. Modalitatea in care a fost ales 1 punct si nu o alta valoare nu are nicio justificare decat arbitrariul decidentilor, avand in vedere statisticile anuale publicate de minister din care rezulta ca cele mai multe erori au loc pana in 0.5 puncte. De altfel, in trecut acesta era pragul peste care o lucrare intra la reevaluare.

Toate aceste decizii s-au luat dupa dorinta celor din minister, contrar dispozitiilor legale cu privire la obligatia de fundamentare a propunerilor actelor normative.

Potrivit art. 11 din Ordinul nr. 6155/2023 privind organizarea si desfasurarea evaluarii nationale pentru absolventii clasei a VIII-a in anul scolar 2023-2024, ' (3) In cadrul etapei de solutionare a contestatiilor, dupa incheierea evaluarii lucrarilor, notele acordate dupa reevaluare sunt comparate cu cele acordate in etapa de evaluare initiala. In situatia in care se constata o diferenta de notare mai mare de 1 punct, in plus sau in minus, intre nota de la evaluarea initiala si cea de la contestatii, lucrarea este reevaluata de alti doi profesori evaluatori. Reevaluarea se face respectand cu strictete baremul de evaluare si notare si toate procedurile de evaluare. Nota acordata de cea de-a doua comisie de contestatii este nota finala obtinuta de candidat.

(4) Nota obtinuta in etapa de solutionare a contestatilor este nota definitiva, indiferent de punctajul obtinut, in plus sau in minus, fata de nota acordata in etapa de evaluare initiala a lucrarii. Aceasta nota nu mai poate fi modificata si reprezinta nota obtinuta de candidat la proba respectiva'.

Conform art. 12 din Ordinul nr. 6156/2023 privind organizarea si desfasurarea examenului de bacalaureat national – 2024, '(1) In procesul de evaluare initiala a lucrarilor scrise si de rezolvare a contestatiilor, dupa validarea finalizarii evaluarii de catre cei doi profesori evaluatori, in cazul in care diferenta dintre notele celor doi evaluatori este mai mica sau egala cu un punct, este calculata nota finala ca medie aritmetica cu doua zecimale a notelor acordate de evaluatori, fara rotunjire, fiind inregistrata in catalogul de bacalaureat.

(2) In cazul in care diferenta dintre notele acordate de cei doi profesori evaluatori este mai mare de 1 punct, se procedeaza astfel:

- se nominalizeaza alti doi profesori evaluatori pentru recorectarea lucrarii;

- dupa finalizarea recorectarii lucrarii, notele acordate de fiecare din cei patru evaluatori se trec pe lucrare si se inregistreaza conform prevederilor procedurii mentionate la art. 10 alin. (1);

- se calculeaza nota finala din cele 4 (patru) note, dupa eliminarea celor doua note – valori extreme, ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, a celor doua note – valori centrale. Media rezultata reprezinta nota finala care se inregistreaza conform prevederilor procedurii mentionate la art. 10 alin. (1).

(3) In cadrul etapei de solutionare a contestatiilor, dupa incheierea evaluarii lucrarilor, nota finala se calculeaza cu respectarea prevederilor alin. (1) si (2). In situatia in care se constata o diferenta de notare mai mare de 1,5 puncte, in plus sau in minus, intre nota de la evaluarea initiala si cea de la contestatii, lucrarea este reevaluata de catre alti doi profesori evaluatori. Nota finala, ca urmare a reevaluarii in etapa de solutionare a contestatiei, este calculata cu respectarea prevederilor alin. (1) si (2).

(4) Nota definitiva, acordata in conformitate cu procedura mentionata la alin. (1) – (3), nu mai poate fi modificata si reprezinta nota obtinuta de candidat la proba respectiva'.

Prevederile acestor Ordine instituie o evidenta discriminare intre elevii care au formulat contestatii, iar in urma reanalizarii/ recorectarii lucrarii au obtinut o nota diferita cu 1,5 puncte sau 1 punct (in plus sau in minus, in functie de examenul sustinut, capacitate sau bacalaureat) si elevii a caror nota rezultata in urma contestatiei nu se inscrie in marja de 1,5 puncte ori 1 punct, in raport de examenul sustinut, capacitate sau bacalaureat.

Astfel, nu exista niciun fel de ratiune obiectiva, niciun fel de justificare rezonabila si proportionala de natura a motiva o astfel de prevedere, in conditiile in care toti elevii ar trebui sa beneficieze de tratament legal in fata legii si a autoritatilor, cu alte cuvinte, in situatii identice sau similare (in cazul de fata, ipoteza depunerii contestatiei si rezultarea unei note diferite ca urmare a recorectarii) tratamentul este necesar a fi unul identic sau asemanator.

Articolul 14 (interzicerea discriminarii) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului mentioneaza ca exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute in Conventie este garantata, fara nicio deosebire, bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie. Art. 21 din Carta drepturilor fundamentale a UE prevede, in mod similar 'Discriminarea'. Articolul 1 din Protocolul nr. 12 (interzicerea generala a discriminarii) prevede: 'Exercitarea oricarui drept prevazut de lege trebuie sa fie asigurata, fara nicio discriminare (a se vedea si Hotararea Sejdic si Finci impotriva Bosniei-Hertegovina). In repetate randuri, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a reamintit ca discriminarea in sensul art. 14 consta in tratarea diferita, fara o justificare obiectiva si rezonabila, a persoanelor aflate in situatii comparabile.

Evident, este si cazul acestor elevi, diferenta de punctaj rezultata in urma recorectarii ca si efect al contestatiei depuse nejustificand tratarea diferentiata numai a anumitor categorii de elevi, in mod legal si just impunandu-se aplicarea aceluiasi tratament tuturor elevilor ale caror lucrari, in urma recorectarii, au generat diferente de punctaj, oricare ar fi acestea.

De altfel, solutia este oportuna mai cu seama in contextul importantei deosebite a notei finale obtinute, in conditiile in care aceasta produce efecte de o importanta majora, care marcheaza ireversibil cariera scolara a absolventului: fie repartizarea la un liceu spre care elevul a optat (cazul examenului de capacitate), existand riscul 'ratarii' acestei sanse ca urmare a obtinerii unei note mai mici in contestatie, fie luarea in considerare a notei la admiterea intr-o institutie universitara (cazul examenului de bacalaureat), existand posibilitatea concreta ca respectivul absolvent sa nu mai beneficieze de aceleasi conditii de admitere ori sa 'rateze' inscrierea la facultate, ca urmare a notarii lucrarii cu un rezultat mai mic.

In plus, este necesar ca toti elevii sa beneficieze de acelasi tratament mai cu seama ca nota obtinuta este nota finala, conform actualei legislatii, prin urmare este nota care produce efectele definitive si are o inraurire hotaratoare si determinanta asupra viitorului academic sau liceal al respectivului absolvent.

In cazul de fata, se observa ca excluderea elevilor care in urma contestatiei au obtinut note diferite fata de cele acordate initial, dar care nu se inscriu in marja de 1,5 puncte sau 1 punct, de la posibilitatea reevaluarii lucrarii de catre alti doi profesori evaluatori, nu reprezinta o practica justificata obiectiv de un scop legitim (neputandu-se acredita ideea ca impunerea unei marje de 1,5 puncte ori 1 punct, fara niciun fel de criteriu care sa fundamenteze luarea acestei decizii, de o importanta covarsitoare pentru carierea scolara/ universitara a elevului) si nici nu poate fi apreciata drept o masura adecvata, necesara sau proportionala, ingerinta creata in acest mod in dreptul elevului contestator reprezentand o masura disproportionata in raport cu scopul pentru care a fost prevazuta.

Art. 16 din Constitutia Romaniei garanteaza egalitatea cetatenilor in fata legii, fara discriminari, iar OG nr. 137/2000, republicata, privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, mentioneaza in mod explicit ca principiul excluderii discriminarii este garantat in exercitarea drepturilor civile (inclusiv exercitarea dreptului la educatie).

In cazul de fata, se observa ca excluderea elevilor care in urma contestatiei au obtinut note diferite fata de cele acordate initial, dar care nu se inscriu in marja de 1 punct, de la posibilitatea reevaluarii lucrarii de catre alti doi profesori evaluatori:

- nu reprezinta o practica justificata obiectiv de un scop legitim;

- nu poate fi apreciata drept o masura adecvata, necesara sau proportionala.

Aplicarea unui tratament diferentiat respectivilor absolventi, fara niciun fel de evaluare obiectiva a cauzelor, justificarilor si efectelor unui astfel de tratament reprezinta o vadita forma de discriminare, de natura a incalca dreptul fundamental garantat atat de art. 16 din Constitutia Romaniei dar si de prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

A apreciat Curtea Constitutionala ca 'Incalcarea principiului egalitatii si nediscriminarii exista atunci cand se aplica un tratament diferentiat unor cazuri egale, fara o motivare obiectiva si rezonabila, sau daca exista o disproportie intre scopul urmarit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite' (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 20 din 24 ianuarie 2002, Decizia nr. 156 din 15 mai 2001, Decizia nr. 310 din 7 mai 2019) si ca 'discriminarea se bazeaza pe notiunea de 'excludere de la un drept' (Decizia Curtii Constitutionale nr. 62 din 21 octombrie 1993) iar remediul specific il reprezinta acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, Decizia nr. 164 din 12 martie 2013 sau Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014).

Asadar, nu toate drepturile tuturor elevilor contestatori sunt protejate in mod real si efectiv intrucat protectia oferita acestora pentru realizarea dreptului lor (la invatatura, la obtinerea unei note corecte, in raport de rezolvarea subiectelor si a baremului) devine teoretica si iluzorie daca pentru a beneficia de aceasta sunt instituite conditii discriminatorii, fara justificare obiectiva”.

* Cititi aici intreaga sentinta a Curtii de Apel Bucuresti

* Cititi aici intregul recurs al avocatului Victor Stanila

 

sursa foto Sirghe: Ziua de Constanta