Lumea Justiției prezintă ordonanța de joi, 25 iunie 2026, prin care procurorul Mircea-Bogdan Rocsin de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București l-a reținut pentru 24 de ore pe avocatul Mihai Rapcea (foto) sub acuzația de „distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”. 

Printre altele, anchetatorul PCAB invocă faptul că Rapcea a făcut o postare pe Facebook în care a distribuit citatul „Bacșișul, mita și hoția au desființat sănătatea morală a națiunii române” (din „Cărticica șefului de cubi”, de Corneliu Zelea Codreanu), avocatul încercând să mascheze adevăratul autor al acestui citat.

De asemenea, procurorul Rocsin îl acuză pe avocat că, tot pe Facebook, a distribuit o filmare în care apare o instalație reprezându-l pe Mihai Eminescu care ridică mâna într-un gest asemănător cu salutul nazist. Totuși (adăugăm noi), magistratul nu precizează de ce asociază acel gest cu salutul nazist și nu cu salutul roman.

Nu în ultimul rând, Bogdan Rocsin menționează că la perchezițiile efectuate la domiciliul și biroul lui Mihai Rapcea, a depistat o icoană cu Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu (unul dintre „Sfinții Închisorilor” canonizați de către Biserica Ortodoxă Română în 2025) și un volum conținând un citat din Sfântul Ierarh Nicolae Velimirovici, un episcop sârb acuzat de apropiere față de Dimitrie Liotici, un naționalist sârb interbelic, fost ministru al Justiției în Iugoslavia. Cu toate acestea (adăugăm noi), trebuie spus că Sfântul Nicolae Velimirovici a căzut el însuși victimă persecuției naziste, fiind închis inclusiv în lagărul de concentrare Dachau. De atfel, Velimirovici și-a imortalizat experiența din lagăr în nuvela „Tărâmul inaccesibil”, unde critică atât comunismul, cât și nazismul din perspectivă creștin-ortodoxă. Cu privire la relația dintre Velimirović și Ljotić, portalul NicholaiStudies.org (dedicat vieții și operei sfântului sârb) menționează că ierarhul l-a apreciat pe politician doar pentru trăirea creștin-ortodoxă a acestuia, nu și pentru naționalismul său, pe care episcopul l-a catalogat drept „național-ateism” (click aici pentru document).

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei a reacționat

Înainte de a vă lăsa să citiți principalele pasaje din ordonanța procurorului Rocsin, menționând că părintele Adrian Agachi – purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române – a reacționat sâmbătă pe Facebook, criticând considerațiile anchetatorului despre sfinții Lăcătușu și Velimirovici:

„Într-un rechizitoriu alcătuit recent se notează că la locuința respectivei persoane s-a găsit, citez, „o relicvă textilă din veșmintele preotului Ilie Lăcătușu, asociat istoric cu Mișcarea Legionară”.

Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, un sfânt cu moaște întregi, ale cărui minuni sunt cuprinse în nenumărate volume, care a suferit ani de zile în temnițele comuniste și nu a făcut rău nimănui, a ajuns să devină motiv de rechizitoriu! Adică, dacă înțeleg bine, faptul că ai în casă o icoană cu Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, canonizat oficial în anul 2024, se transformă într-un delict? Poți fi chemat să dai cu subsemnatul în fața autorităților? Sau chiar condamnat? De ce? Pentru că ai evlavie față de un sfânt recunoscut ca atare de întreaga Biserică Ortodoxă Română? În ce an suntem? 2026 sau 1950 toamna?

La fel și Sfântul Nicolae Velimirovici! În același rechizitoriu stă scris că, pe lucrarea „Marii inițiați ai Indiei și Părintele Pasie”, persoana incriminată avea „o dedicație olografă sub forma unui aforism atribuit Sfântului Nicolae Velimirovici, personalitate legată în perioada interbelică de liderul mișcării fasciste sârbe „Zbor”, Dimitrije Ljotic”.

Sunt curios cum ar comenta aceleași persoane faptul că Sfântul Nicolae Velimirovici și-a petrecut 4 ani din viață ca prizonier în lagărele fasciste: 1941-1945! A ajuns și la cumplitul lagăr Dachau, unde doar încheierea războiului l-a salvat de la o moarte aproape sigură!

Evident, rechizitoriul îl cuprinde și pe poetul național Mihai Eminescu. Grav. Am acasă câteva volume de poezii. Mă grăbesc să le zidesc în perete. Și îi voi cita versurile doar în șoaptă de acum înainte.

Nu fac apologia persoanei incriminate. Nu fac apologia ideologiilor extremiste.

Însă dacă Sfinții au ajuns să fie menționați în rechizitorii ca probe ale acuzării, înseamnă că deja avem o problemă în ceea ce privește discernerea binelui de rău.

Lăsați-ne să ne cinstim Sfinții.

Și căutați relele în altă parte.

Cu siguranță veți găsi destule.

#SfântulIlieLăcătușu

#SfințiiBisericii”.

Prezentăm cele mai importante fragmente din ordonanța de reținere (vezi facsimil):

„Situația de fapt

La 16.01.2026, în calitate de utilizator al profilului personal de pe platforma de socializare FACEBOOK, suspectul RAPCEA MIHAI, având calitatea de avocat, a procedat la distribuirea (share) şi punerea la dispoziția publicului larg a unei înregistrări audio-video realizate la 15.01.2026, în curtea Ateneului Român, material în cuprinsul căruia BALCU ALEXANDRU execută în mod explicit salutul specific Mişcării Legionare prin ridicarea brațului drept la un unghi de 45 de grade cu degetele lipite în fața unui dispozitiv artizanal dotat cu chipul poetului Mihai Eminescu, aparat care, prin intermediul unui senzor de mişcare, răspunde în mod simetric acestui gest prin ridicarea automată a propriului braț mecanic, tot la un unghi de 45 de grade peste linia orizontului, interacțiune prin care s-a realizat o punere în scenă artificială de natură să promoveze și să propage în spațiul virtual simboluri, gesturi și mesaje cu caracter vădit neolegionar şi fascist, depășind astfel limitele constituționale ale libertății de exprimare.

La 02.04.2026 prin intermediul rețelelor de socializare, suspectul RAPCEA MIHAI, având calitatea de avocat, a promovat în public cultul unor persoane vinovate de săvârşirea unor infracțiuni de crime de război, prin elogierea directă şi prezentarea numiților Mircea Vulcănescu şi Radu Gyr drept repere valorice şi victime ale unor epurări ideologice, eludând cu intenție condamnările definitive instituite în sarcina acestora prin hotărâri judecătoreşti rămase în vigoare şi respectiv prin care a realizat şi a publicat pe profilul său personal de pe platforma de socializare Facebook o înregistrare video prin intermediul căreia a promovat în public, în mod direct, ura pe motive etnice şi idei, concepții ori doctrine specifice naționalismului extremist. În mod concret, prin afirmarea intenției de a purta „steaua galbenă a lui David" şi prin lansarea unor acuzații publice potrivit cărora instituţiile judiciare din România sunt controlate și se mobilizează exclusiv („se face pârtie") la plânsetele şi sesizările comunității evreieşti, în detrimentul cauzelor ce privesc cetățenii majoritari, suspectul a instigat în mod vădit la resentimente și ură pe criterii etnice. Totodată, prin crearea unei false şi ostile dihotomii între „dosarele românilor” şi „dosarele evreilor", acesta a pus în circulație în spațiul public teze și concepții rasiste și xenofobe în sensul art. 2 lit. a) din OUG nr. 31/2002, conduită ce circumscrie fapta sa conținutului obiectiv al infracțiunii de promovare în public a urii etnice şi a naționalismului extremist.

La 20 mai 2024, prin fapta de a prelua, publica și disemina în mediul online, pe profilul său personal de pe platforma de socializare Facebook, un paragraf şi un aforism extras din lucrarea programatică „Cărticica şefului de cuib" scrisă în anul 1933 de liderul fascist Corneliu Zelea Codreanu, suspectul RAPCEA MIHAI, având calitatea de avocat, a promovat în public naționalismul extremist, respectiv idei, concepții și doctrine legionare şi fasciste în sensul art. 2 lit. a) din OUG nr. 31/2002.

Acte de urmărire penală efectuate la 25 iunie 2026

Cu ocazia punerii în executare a mandatelor de percheziție emise de judecătorul de drepturi şi libertăți din cadrul Curții de Apel Bucureşti, au fost identificate şi ridicate mai multe elemente cu relevanță probatorie în cauză, constând în esență în literatură şi materiale în legătură cu fenomenul extremei drepte.

La locuința de fapt a suspectului RAPCEA MIHAI au fost găsite două volume semnate de Radu Gyr, persoană condamnată istoric pentru crime de război, o icoană și o relicvă textilă provenind din veşmintele preotului Ilie Lăcătuşu, asociat istoric cu Mişcarea Legionară, precum şi volumul intitulat,Marii inițiați ai Indiei şi Părintele Paisie", care conținea o dedicație olografă sub forma unui aforism atribuit Sfântului Nicolae Velimirovici, personalitate legată în perioada interbelică de liderul mişcării fasciste sârbe „Zbor", Dimitrije Ljotić.

În urma accesului provizoriu la un sistem informatic asupra telefonului său mobil, a fost identificată stocată în memoria dispozitivului, în format digital PDF, lucrarea programatică, „Cărticica şefului de cuib", scrisă în anul 1933 de Corneliu Zelea Codreanu.

La sediul profesional de facto al Cabinetului de Avocat au fost descoperite un număr considerabil de volume şi lucrări literare ori istorice centrate pe fenomenul extremei drepte interbelice și pe structurile de factură legionară, fiind identificate inclusiv titluri precum „Pentru Legionari” de Corneliu Zelea Codreanu şi „Cărticica şefului de cuib”, unele dintre acestea fiind regăsite în mai multe exemplare, alături de scrieri aparținând lui Ioan Ianolide sau altor autori asociați aceleiași orientări doctrinare. (...)

Analiza răspunsurilor suspectului

Analiza coroborată a declarației relevă o strategie de apărare bazată pe eschivă, refuzul sistematic de a răspunde la întrebările de context ideologic și negarea selectivă a aspectelor probatorii care îi sunt defavorabile. Suspectul utilizează un tipar repetitiv de eludare a răspunderilor: atunci când este confruntat cu elemente concrete extrase din propriile postări sau din constatările tehnice ale organelor de cercetare penală, acesta fie declară că nu înțelege legătura juridică cu obiectul cauzei, fie bagatelizează caracterul întrebărilor, catalogându-le drept tendențioase sau forțate. Această manieră de a califica drept „fluizi” sau irelevanți termenii doctrinar-juridici riguroşi uzați de Curtea Constituțională denotă o încercare conştientă de a bloca clarificarea profilului său de interes în propagarea mesajelor radicale.

Un exemplu elocvent de distorsionare a realității factuale îl reprezintă justificarea oferită pentru postarea din data de 20 mai 2024. Deşi aforismul „Bacșișul, mita și hoția au desființat sănătatea morală a națiunii române" provine în mod cert din textul doctrinar „Cărticica Şefului de Cuib” scris de Corneliu Zelea Codreanu în anul 1933, suspectul a încercat să deturneze originea citatului, atribuindu-l în mod fals unui fost deputat al Parlamentului României şi negând orice coincidență cu triplele valențe mistice ale datei de 20 mai în istoriografia legionară. Această susținere este însă contrazisă flagrant de probele materiale din dosar, care atestă că suspectul deține respectiva lucrare programatică atât în format fizic la birou, cât și în memoria telefonului mobil, fiind pe deplin conştient de paternitatea ideologică a textului diseminat.

Mai mult, în fața probatoriului ce documentează diseminarea unor materiale apologetice referitoare la lon Antonescu, Mircea Vulcănescu sau Radu Gyr, suspectul recurge la mecanisme rudimentare de disculpare. Acesta declară că nu își aminteşte nimic legat de postările din data de 01 iunie 2011, pune sub semnul întrebării însăşi acţiunea sa, nu știe ce activitate virtuală a desfăşurat la 29 mai 2026 și avansează ipoteza neverosimilă că ar fi putut distribui secvențele video din emisiunea „Marius Tucă Show" chiar fără a le viziona în mod integral. Această justificare este pur formală şi incompatibilă cu şablonul decelat ca urmare a analizei riguroase a activității și, de ce nu, cu rigoarea profesională a unui avocat.

În raport cu aspectele reținute, se profilează concluzia că suspectul Rapcea Mihai nu manifestă o atitudine de regret sau de conştientizare a implicațiilor juridice și sociale ale faptelor reținute în sarcina sa. Din conduita sa procesuală şi din răspunsurile oferite rezultă că acesta consideră întreaga procedură judiciară drept o interpretare eronată sau o răstălmăcire a acțiunilor sale de către organele de urmărire penală.

Apărările formulate în această etapă procesuală încearcă într-un mod lipsit de substanță juridică să eludeze răspunderea penală, minimalizând caracterul ilicit al elementelor materiale documentate în cauză. În ciuda evidenței probatorii, suspectul neagă comiterea actelor de propagandă și susține în mod constant că manifestările sale s-au situat exclusiv în sfera preocupărilor spirituale, artistice sau a exercitării libertății de exprimare în limitele pe care le consideră permise. Această repoziționare subversivă confirmă absenţa unei minime asumatitudini critice față de diseminarea publică a unor simboluri şi doctrine cu caracter radical”.