Procurorul General Alex Florenta (foto) a dezvaluit marti, 19 august 2025, propunerile pe care i le-a facut prim-ministrului Ilie Bolojan la intalnirea din aceeasi zi in legatura cu proiectul de lege privind cresterea varstei de pensionare pentru magistrati.

Este vorba despre eliminarea dezechilibrelor (iar nu adancirea celor existente) si instituirea unei esalonari reale in ceea ce priveste majorarea varstei de pensionare. Nu de alta, dar actuala forma a initiativei de act normativ creeaza discriminari grave intre judecatori si procurori, pe de o parte, si alte categorii de bugetari, de cealalta parte.

In acelasi timp, Florenta a remarcat instabilitatea legislativa ridicata care afecteaza magistratura romana de opt ani incoace: din 2017 pana in prezent, statutul judecatorilor si procurorilor a fost modificat de trei ori, iar dispozitiile legale privind pensiile de serviciu au suferit patru schimbari.

Iata comunicatul lui Alex Florenta:

„Intalnire intre procurorul general si primul-ministru pe tema modificarilor privind Legea nr. 303/2022

Avand in vedere proiectul de modificare a conditiilor de pensionare a magistratilor aparut in spatiul public, BIRP este abilitat sa comunice urmatoarele:

In continuarea demersurilor de a evidentia consecintele pe care proiectul de modificare legislativa le poate produce in functionarea sistemului judiciar, in data de 19.08.2025 procurorul general al PICCJ a avut o intalnire cu prim-ministrul Romaniei, in cadrul careia a punctat principalele probleme identificate ce privesc modul de calcul, lipsa unei etapizari adecvate in privinta varstei de pensionare si a vechimii in profesiile asimilate.

Procurorul general a subliniat efectele negative asupra sistemului de justitie si in particular asupra resurselor umane, pe care le produce repunerea in discutie a unor elemente importante ale statutului magistratilor, periodic, la intervale scurte de timp, in pofida caracterului constant al jurisprudentei Curtii Constitutionale in materie. Astfel, incepand cu anul 2017, legea privind statutul judecatorilor si procurorilor a fost modificata de 3 ori, iar dispozitiile referitoare la pensiile de serviciu de 4 ori.

Procurorul general a subliniat ca dispozitiile din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor referitoare la pensiile de serviciu, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 282/2023, corespund atat exigentelor constitutionale privind necesitatea asigurarii independentei sistemului judiciar, a previzibilitatii statutului judecatorilor si procurorilor si securitatii raporturilor de serviciu ale magistratilor, cat si cerintelor Comisiei Europene.

Conditiile de pensionare stabilite in anul 2023 au format obiectul unei ample consultari, iar ulterior adoptarii reforma realizata prin Legea nr. 282/2023 a fost evaluata de catre Comisie ca fiind satisfacatoare pentru indeplinirea obiectivului 215 din P.N.R.R.

In acord cu unele dintre argumentele expuse (necesitatea ca pensia sa nu depaseasca salariul in plata, nevoia de crestere etapizata a varstei de pensionare), modalitatile de calcul al vechimii utile in magistratura si al varstei de pensionare propuse in proiectul de act normativ trebuie sa cunoasca insa o esalonare reala, pentru a se evita crearea unor dezechilibre si discriminari evidente atat intre generatiile de magistrati, cat si intre magistratii din aceeasi generatie. Nu lipsit de importanta din perspectiva necesitatii de a evita generarea unor dezechilibre in modul de functionare a sistemului judiciar este modul in care s-a realizat cresterea acestei varste in sistemul public de pensii, unde cresterea varstei-standard de pensionare pentru barbati cu 3 ani s-a realizat intr-un interval temporal de 15 ani, iar cresterea varstei-standard de pensionare pentru femei cu 5 ani a operat pe un interval temporal de 20 ani.

Procurorul general a subliniat ca nevoia unei reforme a sistemului judiciar nu poate viza exclusiv si izolat un aspect legat de statutul profesiei de magistrat, fara luarea in considerare a problemelor recurente cu care se confrunta sistemul de justitie, in special volumul excesiv de munca, in conditiile unor scheme de personal incomplete, si instabilitatea legislativa ridicata. O atare reforma trebuie sa aiba in vedere eliminarea oricaror dezechilibre, si nu adancirea celor deja existente, precum si crearea unui cadru modern de functionare a sistemului judiciar, printr-o paleta larga de masuri, atent dimensionate si in prealabil dezbatute cu specialistii din cadrul sistemului, precum propunerile de reorganizare administrativa a parchetelor de pe langa judecatorii sau imbunatatirea accesului cetateanului la justitie prin accelerarea procesului de digitalizare.

Or, in lipsa unui set larg de astfel de masuri, corelate intre ele, dezideratul asumat prin expunerea de motive ce insoteste proiectul de act normativ (respectiv cresterea calitatii actului de justitie) nu doar ca nu poate fi atins, dar va genera chiar un efect contrar, care se va reflecta in durata mai lunga a proceselor, dificultati de functionare a instantelor si parchetelor si, in cele din urma, in imposibilitatea generarii unui act de justitie care sa se ridice la nivelul de asteptare a cetatenilor.

Procurorul general a punctat si importanta cooperarii loiale intre puterile statului, precum si faptul ca orice demers legislativ privind modificarea legislatiei in domeniul justitiei trebuie sa se realizeze in baza consultarii reale si efective a reprezentantilor sistemului judiciar, pentru identificarea celor mai bune solutii apte sa genereze o functionare optima a sistemului judiciar”.