Mare performanta, mare! Aplauze frenetice, la scena deschisa, de la unitatea militara G4!

Iulian Dragomir, fost presedinte al Consiliului National pentru Prevenirea si Combaterea spalarii Banilor sub regimul Basescu; fost vicepresedinte al Inaltei Curti, care, in timpul cat o tinea sub mandat de interceptare pe siguranta nationala pe colega sa Gabriela Barsan (pe atunci sefa Sectiei contencios a ICCJ), ii ducea flori de ziua ei si ii saruta manusitele in semn de aleasa pretuire. Cristina Rotaru-Radu, fosta sefa a INM, judecatoare care a comparut in mai toate dosarele cu miza ale DNA.

Ambii judecatori sunt foarte bine pregatiti profesional, deci nu-i suspectez de erori de intelegere.

Din nefericire, Dragomir si Rotaru sunt primii judecatori de la Inalta Curte care au iesit din front si, contrar celor statuate de propria lor instanta, la data de 30 ianuarie 2024, in dosarul 7051/2/2022 – in formatie majoritara –, au casat in apel o hotarare a Curtii de Apel Bucuresti in care se constatase interventia prescriptiei fata de inculpatii Dragos Dobrescu, av. Doru Bostina si un anume Canino Pier Luca, si au trimis cauza la rejudecare, pe motiv ca faptele prescrise nu ar fi prescrise, din cauza ca asa gasesc ei de cuviinta sa aplice Decizia CJUE din 24 iulie 2023, care ne-a instigat sa lasam neaplicat un standard national de protectie.

Aplauze frenetice de la unitatea militara G4, care i-a ridicat in slavi pe cei doi de la prima ora a diminetii. 

De cand asteptau #rezistii sa se gaseasca vreun judecator care sa ia in seama aberatiile din hotararile Curtii de Justitie a Uniunii Europene, care, contrar oricaror principii internationale de drept si propriei noastre Constitutii, aplica Romaniei dubla masura si ne invita practic sa mictionam pe legea fundamentala, pe legile si pe practica judiciara interne in numele “suprematiei dreptului european. Maine-poimaine, astia de la CJUE ne vor spune sa ne taiem craca de sub picioare ca natiune, iar noi, ca slugile, ne conformam benevol si cu dezinvoltura.

Aproape ca nici nu mai conteaza faptul ca presedintele completului de judecata din dosarul 7051/2/2022 – judecatorul Andrei Claudiu Rus – a facut opinie separata in sensul apelul trebuia respins, intrucat in mod corect prima instanta a incetat procesul penal pe motiv de prescriptie.

Pentru cine nu stie, Andrei Claudiu Rus a fost judecatorul raportor la Decizia ICCJ 67/2022 pronuntata de completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, care a statuat, in formatie de 9 judecatori, ca prescriptia este supusa principiului aplicarii legii penale mai favorabile, aratand ca se aplica inclusiv la actele de procedura emise si inainte de Decizia CCR 297/2018. Aceasta decizie este, potrivit legii, obligatorie, dar nu ne mai luam de la atat... Ceea ce conteaza e ca judecatorii Dragomir si Rotaru au trimis la rejudecare un dosar prescris, obligandu-l pe judecatorul care va rejuca la Curtea de Apel Bucuresti, impotriva chiar si a propriilor lui convingeri, sa constate ca faptele nu sunt prescrise, ca asa au vrut ei.

Cazul persoanelor din acest dosar nu conteaza deloc, nici nu-l cunosc, nimeni nu incearca sa scuze pe nimeni, insa decizia celor doi judecatori ICCJ creeaza o prapastie in dreptul penal roman, deviind de la practica impusa de CCR si parafata de ICCJ in domeniul prescriptiei.

Decizia celor doi creeaza o falie in ICCJ, genereaza doua practici contrare (cu consecinta impredictibilitatii actului de justitie, a neincrederii in justitie) si naste arbitrariul. In sensul ca verdictele se vor da in functie de judecatorul la care nimeresti. In cine sa mai crezi?

Am incercat sa inteleg hotararea judecatorilor Iulian Dragomir si Cristina Rotaru si nu o pot intelege. Citez din motivare:

“Avand in vedere toate aceste aspecte, Inalta Curte de Casatie si Justitie va aplica in prezenta cauza deciziile CCR 297/2018 si nr. 358/2022, neintelegand sa inlature aplicarea acestora nici in cauzele privind fapte ce aduc atingere intereselor financiare ale UE.

Inalta Curte va da insa efectivitate obligatiei impuse de Hotararea CJUE din 24 iulie 2023, de a lasa neaplicat un standard national de protectie referitor la principiul aplicarii retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea in discutie a intreruperii termenului de prescriptie a raspunderii penale in astfel de procese prin acte de procedura intervenite inainte de o asemenea invalidare.

Inalta Curte constata ca in cauza aplicarea legii penale mai favorabile nu poate viza si actele de procedura efectuate anterior lui 26 aprilie 2018 (data pronuntarii primei decizii a CCR), intrucat, conform Hotararii CJUE din 24 iulie 2023 standardul national de protectie privind aplicarea legii penale mai favorabile nu poate produce efecte anterior acestei date. Ca atare, pentru perioada anterioara datei de 26 aprilie 2018 legea penala in vigoare la acel moment isi va produce efectele...”

Tradus mai pe intelesul omului fara pregatire de specialitate, rationamentul celor doi suna cam asa: ce daca Romania are in Constitutie si in legile interne consacrat principiul aplicarii legii penale cele mai favorabile (pe care il au, in fapt, toate statele lumii)? Ce daca CCR si ICCJ au gandit intr-un fel? Noi, astia care ne luptam ca sa triumfe dreptatea, consideram ca Hotararea CJUE e Biblia noastra si noi la ea ne inchinam. Iar la noi legea penala mai favorabila nu e cum vreti voi, ci cum gandim noi!

Si ca sa vedeti ca hotararea CJUE trebuia sa fie o simpla maculatura, in raport de legea mai favorabila, asa cum s-a statuat de catre instante si pana acum, sa citim ce spune art. 20 alin. (2) din Constitutia Romaniei:

“Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile”. 

Deci nimic din ce-ar spune CJUE sau CEDO ori mama instantelor internationale nu poate fi primit peste o lege interna mai favorabila. Simplu, clar, fara tocmeala! 

Daca mai punem la socoteala ca la investirea in functia de judecator, atat Iulian Dragomir, cat si Cristina Rotaru-Radu au facut legamant cu mana pe Biblie: “Jur sa apar Constitutia si legile tarii”, putem da masura exacta a actului de justitie infaptuit de cei doi. In rest, toti sunt prosti si ei desteptii Curtii... mai tari decat CCR si decat Completul de 9 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Nu stiu daca cei doi sunt constienti de partia periculoasa pe care o deschid in sistemul de justitie si mai ales pentru societatea romaneasca. Cum se mai duc justitiabilii in salile de judecata, nestiind ce legi sunt aplicabile sau nu? Ori in ce magistrati putem sa mai avem sau nu incredere?

Uite asa ajunge Romania, incet-incet, o colonie, care nu mai are identitate nationala, nici legi proprii. Uite asa vin altii din afara sa ne dicteze legile si viitorul. 

Ne-o facem cu mana noastra. Ce soi de magistrati cultivam ca natiune? Maine CJUE va spune – dau un exemplu ipotetic – ca pragul de varsta al sexului cu minori (Romania deja a coborat pragul actului sexual cu un minor de la 18 la 15 ani) nu mai corespunde libertatilor fundamentale ale omului, ca le ingradeste, si ca trebuie coborat la 12 ani sau chiar mai jos. Si noi, gata, lasam pedofilii in libertate, ca trebuie sa triumfe suprematia dreptului european.

Sau ne vor spune ca trebuie sa ne inchidem agricultura, zootehnia si sa mancam gandaci – cum deja se intampla – si noi ne conformam fara sa gandim, ca asa zic unii pe care nici naiba nu-i stie, ca se polueaza. Nu vedeti ca ne iau de prosti? Credeti ca natiunile dominante accepta vreodata sa li se dicteze ceva peste vointa si interesele lor? Anglia a iesit din UE din cauza reglementarilor europene inacceptabile. Aici e diferenta intre neamurile de slugi si cele de invingatori. Ne vindem totul, dar avem orgoliul nemasurat sa facem parada, ca nu care cumva sa scape cativa pentru care s-a dat un ordin.

Ce aveti, fratilor, unii prin justitie? Nu e frumos in tara asta? Nu aveti salariile destul de mari? Ce va lipseste? Umblati dupa functii cu orice pret? Aveti cheita la spate?

In fata acestui precedent – spun eu periculos –, poate binevoieste Inalta Curte sa comunice oficial, institutional, tuturor romanilor: in care dintre judecatorii acestei Curti putem sa mai credem?

PS: Aplauze frenetice de la unitatea militara G4. Si de la toate ONG-urile!

* Cititi aici Decizia ICCJ 22/A din 30 ianuarie 2024