La conferinta oficialilor Ministerului Justitiei, organizata vineri pe tema „Asistenta tehnica cu privire la pregatirea implementarii noului cod civil, cod penal, cod de procedura civila si cod de procedura penala”, secretarii de stat Alina Bica si Lidia Barac (foto) au prezentat strategia ministerului in directia adaptarii sistemului judiciar la problemele pe care le ridica implementarea noilor coduri. Exista mari probleme legate de resurse umane, dar si de logistica. Numai la judecatori e nevoie de marirea schemelor de personal cu 10%, iar la procurori cu 1,8%, iar la personalul auxiliar de 7.8%. Cu toate acestea, numarul de posturi vacante in sistem este de 750 la categoria magistrati, iar sansele de completare a acestor a sunt minime in urmatorii ani, in raport de capacitatea INM de a pregati viitori magistrati. Cititi in continuare problemele legate de implementarea noilor coduri, expuse de secretarii de stat Alina Bica si Lidia Barac.

---

Alina Bica: Buna ziua, multumim ca ati dat curs invitatiei noastre de a participa la aceasta conferinta de presa in care dorim sa va discutam si sa prezentam situatia in legatura cu doua subiecte: primul dintre ele se refera la studiile de impact, respectiv modul in care s-a procedat la efectuarea selectiei echipei care a participat la intocmirea studiilor de impact, procedura care a fost aplicata, o scurta expunere care o va face doamna secretar de stat Barac cu privire la partea de resurse umane si evident, publicitatea acestor studii, ele urmand sa fie publicate pe site-ul Ministerului Justitiei. Al doilea subiect se refera la Biroul de recuperare a creantelor (...). Revenind la primul subiect, daca imi permiteti, voi face o scurta prezentare tehnica a procedurii de selectie a consultantului, a modului in care s-a lucrat la intocmirea acestor studii, cate rapoarte au fost intocmite si partea finala de concluzii generale. Voi face aceasta prezentare deoarece am fost sefa comisiei care s-a ocupat de selectarea consultantului si de supravegherea modului de intocmire a acestor studii. Dupa cum bine se cunoaste, banii pentru intocmirea studiilor de impact au fost pusi la dispozitie pe programul cu Banca Mondiala pe care Ministerul Justitiei il deruleaza incepand cu anul 2007. Procedura de selectie a fost specifica normelor de selectare a furnizorilor de servicii, procedura pe care Banca Mondiala a pus-o la dispozitia Ministerului Justitiei si care este universal aplicabila in toate tipurile de contracte pe care Ministerul Justitiei le deruleaza pe acest program.  Ea a fost declansata la data de 11 februarie 2009, si la oferta publica anuntata de Ministerul Justitiei s-au prezentat doi ofertanti. Un prim ofertant a fost format din Asociatia formata din Arhidata SRL Italia, Cotenco SRL Italia, Ideavom SRL Spania si Societatea Academica din Romania. Al doilea ofertant a fost format din Asociatia formata din Tuca, Zbarcea si asociatii - Romania, KPMG - Romania, Galup Organisation - Romania, Hewitt Association Polonia  si Monday Insight Consulting SRL – Romania. In ceea ce priveste criteriile de evaluare in selectarea ofertantului, acestea se compun din doua categorii: o categorie tehnica si o categorie financiara. Diferenta tehnica dintre cei doi consultanti a fost una foarte, foarte mica, practic din punct de vedere tehnic al expertilor pe care cele doua asociatii i-au propus, criteriile de evaluare au fost sensibil egale ca si valoare. Diferenta a fost facuta de oferta financiara cea mai avantajoasa astfel incat, deci practic nu s-a punctat de asemenea maniera incat din start sa se constate ca ne indreptam spre un anume castigator, ci s-a constatat ca ambele asociatii si-au fundamentat din punct de vedere tehnic oferta in mod temeinic, ca au prezentat experti valorosi care indeplineau criteriile de selectie prevazute de Banca Mondiala si practic oferta financiara cea mai mica era cea care urma sa determine alegerea celor doi, alegerea consultantului si urmarea deschiderii plicurilor cu oferta financiara s-a constatat ca asociatia formata din Tuca, Zbarcea & Asociatii si toate celelalte societati pe care vi le-am precizat mai devreme, a prezentat un pret mai mic, mai avantajos si din aceasta cauza a fost declarata castigatoare. Procedura de licitatie s-a finalizat in data de 17 august 2010, deci se poate constata ca a fost o perioada lunga de evaluare, nu a fost o procedura de selectie realizata in decursul a o saptamana - doua – trei, ci practic, in mod constant, pe procedurile complicate si tehnice ale Bancii Mondiale in decursul mai multor luni, Comisia de evaluare cu clarificari, cu intrebari, a venit si a selectat consultantul. Bun, contractul a fost semnat in data de 10 septembrie 2010 si a avut o perioada de implementare 10 septembrie 2010 - 30 noiembrie 2011, cu precizarea ca acest termen, de 30 noiembrie 2011, a fost prelungit printr-un act aditional, mai precis contractul trebuia sa se finalizeze pe 31 martie 2011, numai ca, dupa ce s-a procedat la elaborarea criteriilor care urmau sa fie evaluate in raport de cele 4 Coduri, s-a constatat ca este nevoie de o perioada suplimentara de timp si, nedorind sa facem o activitate de evaluare superficiala, s-a convenit cu reprezentantii Bancii Mondiale si s-a luat acordul de suplimentare a acestui termen, astfel incat lucrarea sa fie temeinic intocmita si sa cuprinda toate aspectele pe care institutiile evaluate pe parcursul acestei perioade sa poata sa-si fundamenteze in mod judicios pozitia. Vreau sa va spun ca, dupa semnarea contractului, a fost constituit un grup interinstitutional, respectiv au fost cooptati la acest grup, care a pastrat legatura cu consultantul, reprezentanti ai Ministerului Justitiei, ai Consiliului Superior al Magistraturii, inaltei Curti de Casatie si Justitie si ai Ministerului Public. Si practic fiecare raport intermediar, fiecare discutie pe care am avut-o cu consultantul, a fost adusa la cunostinta acestui grup interinstitutional care in mod direct a relationat cu consultantul. Au fost intocmite patru rapoarte, trei intermediare si un raport final. Fiecare raport intermediar, inclusiv raportul final, a fost discutat in acest grup, consultantul a fost chemat sa ofere lamuriri suplimentare pe anumite aspecte care au fost considerate insuficiente, de pilda justificate sau argumentate, si practic nu a fost o munca obscura sau tinuta ascunsa de Ministerului Justitiei in raport cu celelalte autoritati care vin si opereaza in acest domeniu. in mod public, in mod deschis, s-a lucrat la acest raport si s-a dorit ca el sa cuprinda opiniile tuturor factorilor de decizie care vin si opereaza in domeniul Justitiei. Mai mult decat atat, ca metode de lucru, consultatul a utilizat metoda interviului, a vizitei la fata locului, practic s-a deplasat si a discutat cu judecatori si procurori intr-o maniera directa. S-a deplasat la nivelul anumitor instante de judecata care au fost selectate de comun acord si a constatat felul in care judecatorii vin si functioneaza din punct de vedere tehnic, logistic, modul in care instantele sunt constituite, felul in care se procedeaza la judecata. S-a avut in vedere consultarea sistemului de statistica AVAS, care functioneaza la nivelul Ministerului Justitiei astfel incat sa se vada numarul de dosare, cum sunt ele impartite s.a.m.d. Deci, a fost o activitate de evaluare realizata intr-o maniera temeinica.  Astfel, primul raport intermediar a avut in vedere o analiza de comparatie intre legislatia care exista in prezent aplicabila pe cele patru domenii care se circumscriu domeniului ce urmau sa fie evaluate, respectiv Codul Penal, Procedura Penala, Codul Civil, Procedura Civila, si s-a dorit sa se vada, sub aspectul practicii, a evolutiei viitoarei practici judiciare, eventuale diferente, discrepante, blocaje care ar putea sa apara din aceasta perspectiva. Raportul intermediar II a avut in vedere identificarea schimbarilor produse prin introducerea noilor Coduri din perspectiva institutionala, respectiv a resurselor bugetare, umane si logistice.  Evident ca raportul intermediar III s-a dorit o armonizare pe componentele pe care vi le-am explicat mai devreme si s-a dorit sa prezinte o institutie de perspectiva si de viitor pe componentele mai sus mentionate. Astfel incat raportul final IV a fost un raport de concluzii, propuneri si asteptari de implementare din partea Ministerului Justitiei si autoritatilor implicate. Dorim sa precizam ca rapoartele nu trateaza modul de impact al Codurilor intr-o maniera separata. Nu putem sa spunem: Codul de Procedura Penala va avea urmatorul impact. Ele au fost gandite si concepute ca idee de reforma la nivelul sistemului judiciar. Deci este firesc ca analiza lor sa se faca intr-o forma integrata si este firesc pe principiul independentei ca presedintii de instante, ca, ma rog, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public etc. sa fie apti sa-si implementeze propria viziune cu privire la Coduri. Si din aceasta cauza consultantul trebuia sa le ofere o viziune de ansamblu si nu una fragmentata care sa ne permita interpretari singulare si sa ne trezim ca dintr-o activitate de reforma intram intr-un alt domeniu pe care Ministerul Justitiei ca politica publica nu l-a avut in vedere. Mai doresc sa precizez un ultim lucru in legatura cu procedura. Toate cele patru rapoarte au fost discutate, agreate si aprobate de acest grup interinstitutional, respectiv Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte si Ministerul Public.

Lidia Barac: Doresc sa fac cateva precizari concrete. As vrea sa va spun ca daca dvs. veti accesa pe site-ul Ministerului de Justitie cele trei rapoarte la care adaugam raportul final veti avea dimensiunea acestui dosar ca numar de pagina fata-verso.  Tehnic, lucrurile care va intereseaza le gasiti in mod cert in raportul nr. III si in raportul final. Inca o precizare. Cum veti vedea, raportarile consultantului vizeaza anul de baza, anul I de implementare, anul II si III. Se refera la implementarea celor patru mari Coduri. Ce inseamna anul de baza? Pentru a intelege dvs. cifrele si a le putea interpreta luam de exemplu Codul Civil care stiti ca a intrat in vigoare la 1 octombrie 2011. An de baza pentru implementarea lui ar fi 2012, anul I de implementare - anul 2013, anul II - 2014 s.a.m.d. Deci, conteaza foarte mult cand intra in vigoare aceste coduri. Nu preiau declaratiile de presa facute de ministrul Justitiei cu care dvs. sunteti deja familiarizati cat priveste propunerile Ministerului in legatura cu intrarea in vigoare a celorlalte trei Coduri. Insa, toate referirile din aceste studii trebuie raportate la aceste termene. Per total, dimensiunea resurselor umane antrenata de punerea in aplicare a acestui bloc legislativ, daca ne referim la instantele judecatoresti, impune o crestere a resurselor umane la judecatori de 10% distribuita in mod diferit in functie de gradul de jurisdictie cu o concluzie generala: cresterile accentuate se manifesta la nivelul tribunalelor si curtilor de apel in raport cu noile competente distribuite pe Codurile in discutie. Iar in materia procurorilor, cresterea pe resurse umane ar fi de 1,8%. Daca ne ferim la staff-ul de sustinere, la personalul auxiliar al instantelor, aceasta crestere este de 7,81% la aceasta categorie de personal. In studiu mai regasim referinte privind resursele umane necesare pentru buna functionare a serviciilor de probatiune, pentru ca, asa cum stiti, legislatia penala viitoare acorda o importanta deosebita, un rol deosebit acestor servicii, cat priveste succesul punerii in aplicare a tuturor formelor neprivative de libertate ca sanctiuni penale spre care s-a orientat legislatia noastra, care spune ca este moderna din acest punct de vedere. Si avem aici o crestere de 35% pe acesta categorie de personal, care vizeaza, evident, consilierii de probatiune si cel conex care sustine aceasta activitate. Cat priveste masura, la ce termene ne raportam cand vorbim despre aceste procente? Consultantul a avut in vedere schemele de personal existente imaginandu-le, evaluandu-le, ca si cum ar fi complete. Deci a pornit de la schema reala ca si cum ar fi ocupata, fara posturi vacante la care a adaugat procentele despre care  am vorbit. Cum rezolvam problemele de resurse umane sau cum pot fi ele rezolvate in termen scurt si mediu? La ora actuala, in sistemul judiciar, avem posturi vacante la toate categoriile de personal vizate de acest raport. La judecatori sunt 280 de posturi vacante, la grefieri 216, pe personalul conex 88, pe informaticieni 21, consilieri de probatiune 85, functionari publici 28, personal contractual 33 si la asistenti judiciari. Deci, un total de 752 de posturi vacante in sistem. Deci, intr-o prima etapa, consultantul sugereaza ocuparea posturilor vacante din sistemul judiciar. De ce este importanta aceasta atentionare? Fiindca dvs. stiti foarte bine, selectia si recrutarea personalului in sistemul judiciar, presupune, la randul ei, durata. In Justitie nu se intra printr-un concurs obisnuit ci se intra in urma unor proceduri exersate prin intermediul Institutului National al Magistraturii si in temeiul art. 33 din lege. Prin urmare, este foarte important ca locurile vacante sa fie ocupate. Nu poate fi aceasta sarcina impusa nici CSM-ului fiindca consultanta atrage atentia asupra surselor de recrutare care sunt in Romania in prezent si vorbeste foarte temeinic despre posibilitati de recrutare interna pentru ca asa cum am spus la inceput dimensiunea resurselor umane care trebuie acoperita e marcata in principal la tribunale si curti de apel. Ceea ce inseamna ca de la judecatorii am putea exersa un sistem de recrutare interna pentru accesul la tribunale in sistemul promovarilor si de la tribunale la curtile de apel. Este importanta o reflectie asupra recrutarii externe pentru ca din aceleasi evaluari rezulta ca judecatoriile sunt apte sa furnizeze magistrati pentru tribunale doar in proportie de 54%. Deci iata ca ramane de reflectat, iar consultantul are o serie de subiecte pentru accesarea recrutarii externe. intre aceste sugestii intra contributia pe care INM-ul, dar nu numai, soun eu, trebuie sa si-o aduca in relatia cu universitatile de profil care furnizeaza categoriile in discutie de personal pentru a stimula interesul de pregatire in vederea orientarii spre aceasta cariera. In al doilea rand, daca ne referim la curtile de apel, consultantul spune foarte bine ca tribunalele asigura o recrutare interna in prezent de 100%. Cu toate acestea, trebuie sa evaluam formele inclusiv cele de recrutare externa, fiindca, de exemplu, o sa identificati in raportul III judecatorii la care consultantul a constatat un surplus de personal, de judecatori de exemplu. Alte judecatorii, vorbim de acelasi nivel de distributie a instantelor, cu un minus. Sugestia consultantului este de recrutare externa pentru ca, si daca la unele instante se pune problema reducerii numarului de judecatori fiindca sunt in plus, acel numar care la data implementarii acestor studii variaza in sensul de plus poate fi utilizat pentru promovarea la tribunale in asa fel sa acoperim acest necesar care se distribuie special la nivelul II si III, respectiv tribunale si curti de apel. Nu trebuie ignorata necesitatea combinarii celor doua forme de recrutare, interna si externa si din aceea ca, stiti cu totii, in sistemul judiciar vechimea pentru accesul in functiile de magistrat nu este foarte mica: 5 ani pentru tribunale, 6 ani pentru curtile de apel. Ori, indicat este, daca vorbim de calitate a sistemului judiciar, de calitatea actului de justitie, ca accesul la instantele superioare, precum tribunalele, si curtile de apel sa insemne, deopotriva, un transfer de expertiza al celor care vor imbratisa competenta la aceste instante de control judiciar. Deci, nu putem merge aritmetic, sa facem o socoteala simpla cine are 5 ani vechime. Ideea e sa ai o experienta oarecare dincolo de vechimile acestea minine. De aceea consultantul indeamna spre surse de recrutare combinate, cum va spuneam. In egala masura pentru succesul implementarii acestor sugestii este strategia de resurse umane pe care Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa o dezvolte. Aceste studii, defapt, ajuta Consiliul Superior si sistemul judiciar in masura in care ele sunt valorificate la amendarea strategiei de resurse umane pe care Consiliul o are si ofera date pretioase in acest sens. Un prim pas sugerat a se face vizeaza redistribuirea posturilor existente pe verticala si orizonatala sistemului dupa criterii foarte bine punctate in acest raport. In functie de acest proces si de succesul sau, evident, sugestiile despre care am vorbit in legatura cu ocuparea posturilor vacante. Consiliul Superior, dupa cum stiti din spatiul public, are un plan de ocupare a  posturilor vacante si in masura in care el va fi definitivat in raport cu aceste studii care au fost la dispozitia Consiliului, cum a informat doamna secretar de stat, fiecare raport la vremea potrivita a fost discutat si aprobat in Consiliu. Deci, Consiliul are acest raport, l-a avut permanent. Politicile acestea, daca sunt definitivate si transmise Ministerului de Justitie, automat subiectul se focalizeaza pe Ministerul de Justitie pentru ca trebuie depuse eforturi pentru a sustine finantarea necesara ocuparii acestor posturi. in prezent, pentru anul 2012, anul in curs, am solicitat si obtinut finantarea pentru 124 de posturi din cele vacante mentionate anterior si, din cele 752 posturi vacante pentru sistemul judiciar, deci 124 au fost finantate, pentru restul de 628 am formulat un Memorandum cu care ne-am adresat Ministerului de Finante si Guvernului Romanei. Anul este de criza sau anii care vin vor fi ani de criza, motiv pentru care bugetul cunoscut de dvs. al Ministerului de Justitie pentru acest an este insuficient si acest lucru este subliniat si in studii, si in spatiul public. Dar nu puteam supralicita la constructia bugetara dintr-un motiv simplu: nu am avut aceste date definitive si chiar daca le-am fi am avut, nu am avut corelarea necesara cu Consiliul Superior al Magistraturii si nu din lipsa de comunicare, ci din cauza faptului ca, la randul sau, Consiliul trebuie sa-si adapteze politicile de resurse umane in raport cu datele din acest studiu. in discutiile care au avut loc la nivel de varf intre conducerea Ministerului si conducerea Consiliului s-a anticipat, pe practica de pana acum, ca este realmente dificil sa ocupam intr-un termen scurt aceste posturi vacante. Dar un plan pentru acest obiectiv trebuie sa existe, iar Ministerul de Justitie va urmari asigurarea finantarii, va lansa toate procedurile pentru acest lucru, in perioadele care sunt bine cunoscute de dvs., se numesc rectificari bugetare. Pentru ca nu poti sa mergi sa ceri o suma de bani daca nu o ai fundamentata.  Ca sa sustinem acesta zona a resurselor umane nu este suficient pentru a face functionale legile despre care vorbim. Ele antreneaza, deopotriva, o structura fizica pe langa cheltuielile salariale implicate de finantarea posturilor si a celor necesare, fiindca vorbeam de cele vacante, plus cele necesare care s-ar distribui, sa va spun si acest numar, desi el rezulta foarte clar chiar din concluzii, circa 950 de posturi suplimentare fata de acoperirea celor vacante. Dintre care 400 de judecatori si aproximativ 550 de grefieri si personal auxiliar. E vorba de dotarea sediilor instantelor incepand de la mobilier, birouri aferente, echipamente de lucru pentru alt personal suplimentar. E vorba de mecanismele din Codurile de Procedura in principal care stiti ca deplaseaza activitatea propriu-zisa de administrare a probelor, Camera de Consiliu, sedinta publica de judecata, ceea ce pune in discutie dupa cum o sa constatati din aceste studii, numarul camerelor de consiliu in care se poate si trebuie sa fie desfasurata activitatea. Sunt sugestii de partajare a salilor existente de sedinta, pentru ca stiti modelul nostru cu sali mari, fastoase, acesta nu mai este un model european si nu mai corespunde, nu mai este necesar pentru punerea in aplicare a noilor Coduri. E vorba de spatii care trebuie sa aiba o dimensiune mult mai mica. Deci iata o serie de cheltuieli privind reamenajarea unor spatii. Asta, in alte cuvinte, inseamna ca Ministerul de Justitie, impreuna cu Consiliul Superior si cu presedintii curtilor trebuie sa intocmeasca un grup de lucru si sa evalueze baza materiala a instantelor. Stiti ca avem Palate de Justitie, dar la fel de bine avem si spatii care nu corespund activitatii de judecata. Proiectele acelea vor continua pentru sediile noi, dar trebuie sa evaluam cu mult discernamant managementul din punct de vedere al bazei tehnico-materiale a instantelor la fiecare curte si sa identificam cele mai rationale solutii si cele mai responsabile, tocmai avand in vedere si perioada de criza financiara pe care o traversam. si acest lucru, in mod cert, va putea fi facut cu concursul presedintiilor Curtilor de Apel si evident instantelor in discutie.  Cat priveste alte cheltuieli - Infrastructura IT. Iarasi ridica probleme. Stiti foarte bine, Ministerul de Justitie a activat zona aceasta si a asigurat instantelor aceasta baza. Studiile arata performanta. Din nefecire, viata acestor echipamente, uzura lor morala, curge paralel cu timpul, pe care nu-l putem opri, iar iata ca acum a aparut o nevoie de resurse financiare si pentru suplinirea unor echipamente de acest tip pentru personalul cooptat in sistem si pentru instantele si sediile respective. Ca cifre globale pe aceasta zona infrastructura fizica, pe tipurile de cheltuieli, per total 126.277.254 din care o sa observati sumele defalcate pe judecatorii, tribunale, curti de apel, servicii de probatiune, dar suma globala aceasta este. Infrastructura IT, suma totala 7.166.754 lei. La fel distribuita pe nivele de jurisdictie, pe instante. Cheltuielile salariale antrenate cu finantarea posturilor vacante si suplimentarea de care vorbeam, 348.133.655 lei. Dotarile speciale, acestea tin in principal si exclusiv de serviciile de probatiune, fiindca aici munca in teren a acestor oameni implica nevoia unui parc auto si alte dotari elementare, cheltuieli care se ridica la 10.435.907 lei. Alte cheltuieli de personal 35.353.619 lei. Deci pe infrastructura aceasta cu impact financiar total, totalul general ar fi 527.367.189 de lei. Deci, indiferent cum socotim si din ce perspectiva, nu am putea sustine ca statul roman nu ar putea sa sustine financiar aceasta provocare. De ce? Pentru ca ea nu este antrenata in anul X,  la ora D, in ziua D. Ea este calculata si rezulta foarte clar din etapele de implementare din aceste studii, in cei trei ani de implementare. si daca ne gandim la datele estimate de intrare in vigoare a celorlalte trei Coduri, si la faptul ca prezentul Cod Civil are cele mai putine cheltuieli, acest lucruo sa rezulte. Ar fi fost o cheltuiala in legatura cu instantele de tutela. Dar stiti foarte bine ca in legea de punere in aplicare normele respective au fost amanate la aplicare in Parlamentul Romaniei. Deci nu este ceva excesiv. Totul e ca sa cooperam foarte bine cu Consiliul si cu instantele pentru ca proiectele de absorbtie a resurselor si de gandire, de proiectare, pentru ceea ce trebuie facut pe baza tehnico-materiala la fiecare instanta sa fie extrem de coerente aceste proiecte si actiunea la fel, sa fie decisiva. Atunci vei putea merge in Guvern, in procedurile acestea, in afara de finele anului cand lucrezi pentru bugetul anului care vine, sunt cele doua rectificari bugetare care se practica, din primavara si din toamna, foarte punctual, fiindca in felul acesta sustinem si societatea in general. La un moment dat, stiti foarte bine, toate ministerele au nevoie de resurse, Romania are nevoie si de sanatate, si de invatamant, si perceptia publica in legatura cu calitatea actului de Justitie influenteaza sustinerea acesta bugetara. Fie ca vom avea cetatenii de partea noastra in acest efort, fie ca vom avea mai putini, de aceea toate procedurile trebuie sa fie extrem de transparente, clare, lucide si responsabile. si intotdeauna comunicate dvs. si prin intermediul dvs. sa ajungem la sufletul oamenilor. Daca perceptia publica nu sustine Justitia si sustine cu prioritate orice alt domeniu, acest lucru inseamna ca nu poate fi imputabil decat sistemului, si noi, Ministerul de Justitie, suntem hotarati sa cooperam de o maniera incat sa fim foarte expresivi pe aceasta zona de implementare efectiva a unei legislatii generoase pentru care va multumim si dvs. intrucat ati adus in spatiul public lucruri foarte bune despre Codul Civil si ati manifestat interes pentru intrebari in legatura cu celelalte Coduri care au facut sa ne rafinam comunicarea si este extrem de important ca cetatenii sa inteleaga de ce trebuie sa facem cu totii acest efort (...)
 
Lidia Barac: Sigur consultantul a avut in vedere si legea pe care o cunoasteti, s-au desfiintat cele 25 de instante, dar a avut in vedere, la cererea Ministerului de Justitie, si perspectiva de continuare a acestui proces pentru ca, dupa cum veti vedea, cand vorbeste despre necesarul de resurse la instante si cu referire la judecatori, evaluand legea Codului penal, respectiv Codul de procedura penala, clar ca la estimarea institutiilor noi e nevoie de cel putin 5 magistrati pentru a evita subiectul incompatibilitatilor si pentru ca fiecare sa-si indeplineasca functia potrivit competentelor, la care adaugat, daca vorbim la nivel de judecatorie cel putin 2 judecatori pe Codul civil, pentru ca civilul continua sa fie o parte a activitatii acestor instante. si de ce 2? Avem completele de 1 in continuare la judecatorii, dar este vorba, si aici, de a sustine un sistem al incompatibilitatilor care presupune prezenta unui judecator. Ori cum sunt asezate instantele astazi in Romania cert e ca arata nevoia, necesitatea continuarii procesului de evaluare a eficacitatii, eficientei unor instante de la nivel local si continuarea procesului de desfiintare, un proiect al Ministerului de Justitie neabandonat si suntem in curs la indentificarea unui grup de lucru, din nou deplasandu-ne cu sprijinul curtilor de apel si al Consiliului Superior pentru a vedea care sunt instantele care in continuare trebuie sa se supuna acestei proceduri de desfiintare datorita faptului ca nu au capacitatea sa functioneze si nu sunt functionale multe dintre ele. Presedintii de curti au semnalat acest lucru, au propuneri, sa stiti ca presedintii de curti au propuneri pentru desfiintarea mult mai multor instante decat s-a reusit cu legea cu pricina. si este un proces anevoios, este un proces greu intr-un an electoral, dupa cum cunoasteti. Parlamentarii isi culeg voturile din zona locala, asa cum s-a intamplat in cazul desfiintarii unor spitale tot datorita unor cerinte legate de functionalitatea lor si a fel a fost in spatiul public si cu privire la instante. Sa nu uitam ca Romania intra intr-un an electoral, deci aici trebuie ca argumentele Ministerului de Justitie sa fie solide si ele nu pot fi solide decat daca imbratiseaza argumentele presedintilor de curti din Romania si avem acest suport pentru ca fiecare presedinte este constient ca pentru a-si eficientiza activitatea si a aplica aceasta legislatie trebuie ca instantele sa aiba structura organizatorica specifica locului legislativ despre care vorbim.
 
Alina Bica: O precizare. De pilda e nevoie de 5 judecatori la nivel de judecatorie, minim, nu pentru ca asa doreste Ministerul Justitiei sau Consultantul. Daca mergem la Codul de procedura penala constatam ca avem 3 categorii de judecatori, avem o categorie in plus. Respectiv avem judecatorul de Camera Preliminara pentru ca tot aveam probleme ca de la momentul la care se sesizeaza instanta de judecata cu dosarul pana la citirea rechizitorului trec o luna, doua, trei, cinci, zece. Legiuitorul a reformat acest domeniu si atunci a introdus acest judecator de Camera Preliminara care, intr-un termen de minim 10 zile, maxim 30 de zile, ce face? Verifica rechizitorul si legalitatea care au fost administrate probele, putand sa inlature acele probe pe care le considera nelegal administrate. Este evident ca pentru a respecta principiul repartitiei aleatorii ai nevoie de minim 2, acesta este incompatibil sa fie judecator de Drepturi si Libertati - a doua categorie, si acolo am nevoie de 2, si vine a treia categorie - judecatorul de Fond - unde iarasi trebuie sa am 2. Hai sa zic ca un judecator de fond poate fi si de drepturi si libertati, dar din punctul nostru de vedere, asa cum ar trebui sa functioneze institutia de Camera Preliminara, acesta ar trebui sa fie familiarizat strict cu aceasta activitate si sa evite, sau sa evitam pluridisciplinaritatea in care o persoana sau un judecator sa fie si de Camera Preliminara, si de Drepturi si Libertati, si de Fond. Deci practic, Codul a fost construit de asemenea maniera si activitatea a fost reformata astfel incat termenul de 5 este nu ca il dorim noi, ci este impus de institutiile care au fost reglementate in acest fel (...)
 
Alina Bica: Nu, deci acele cereri ... cred ca sunt doua lucruri diferite: judecatorul de Camera Preliminara este cel care pe actualul 300 indice 2 verifica rechizitorul. Mai mult decat atat, evitam acele succesive termene in care se pune in discutie legalitatea administrarii unor probe. Practic, va fi un singur termen in fata acestui judecator, in minim 10 zile, maxim 30 de zile. Ce fac avocatii si partile? Se duc si depun concluzii, iar daca  judecatorul considera necesar poate sa vina si sa-i si cheme si sa aiba loc o procedura contencioasa de dezbatere pe acele cereri si intr-un interval relativ scurt de 20 de zile, da, ceea ce se facea in decurs de un an, de 7 luni, de doi ani - depinde de strategia avocatului, se rezolva intr-un termen fix, la o singura data, cand se vor ridica toate aspectele tinand de legalitatea probelor administrate. Deci nu vom mai avea 15 termene. Nu, pentru ca legiuitorul vine si spune clar: tot ceea ce doresti sa invoci in legatura cu probatiunea si rechizitorul iti solutioneaza judecatorul de Camera Preliminara. Cand te intalnesti cu el? La inceput, cand Parchetul trimite dosarul. Ce face acesta? Analizeaza si este obligat sa dispuna trimiterea mai departe a dosarului catre judecatorul de Fond ca sa-l restituie la Parchet, intr-un termen de minim 10 zile, maxim 30 de zile. in interiorul acestui termen se rezolva toatele aspectele de incidenta de probatiune si de cereri procedurale, de care dumneavoastra vorbeati mai devreme. Deci, iata o celeritate, un aspect de reforma care intr-adevar exista. Nu poti sa-l pui pe acest om sa-l si judece. Este evident ca devine o submeserie, o specializare, daca doriti dumneavoastra, in ceea ce priveste activitatea de judecata. Judecatorul de Camera Preliminarisi dezvolta atitudinea de cenzura (...)
 
Lidia Barac: Este o reflectie in studii si cu privire la acest subiect dar fara o concluzie, pentru ca nu facea obiectul studiilor de impact si, mai ales, la data finalizarii acestor studii se cunostea legislatia in vigoare. Iar acum, dupa cum stiti, a fost prorogat termenul pana in 2013 si din discursul ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, (...) si care nu produce efectele scontate printr-o simpla deplasare materiala a zonei de la Minister la inalta Curte (...)
 
Alina Bica: Din punct de vedere tehnic, noi ne-am pregatit pentru prima rectificare bugetara din aprilie. Adica am inceput deja sa anticipam si prin consultare cu presedintii Curtilor de Apel necesarul de resursa umana. Asteptam pozitia publica, cum e firesc, pentru ca cooperam cu CSM-ul, da, asteptam pozitia publica a acestei institutii sa constatam daca si intr-adevar mergem pe prima rectificare sau pe cea de-a doua, in functie de decizia pe care dumnealor o vor adopta. Si de ce avem aceasta pozitie?  Fiecare minister, ca ordonator principal de credite este evaluat in activitatea sa de Ministerul de Finante in functie de procentul de executie bugetara pe care il are. Noi am putea sa mergem si sa obtinem o rectificare bugetara pozitiva foarte buna pentru instante. Dar daca nu ne corelam cu CSM-ul, atunci ne trezim ca nu putem sa executam acei bani si automat este o problema de credibilitate si de posibilitate de a cheltui. si deci, evident, in cooperare cu CSM-ul ne pregatim si ramane sa vedem daca inaintam in mod oficial solicitarea pe prima rectificare sau pentru cea de-a doua in functie de ceea ce dumnealor ne vor comunica.
 
Lidia Barac: Ca sa explic ce a spus colega mea. De exemplu, stiti cu totii ca examenul de acces in magistratura este atat in primavara, cat si undeva in toamna tarzie, da? INM-ul are politici de sustinere a unui anume numar pentru aceste tipuri de examen. Vorbim si de capacitatea institutionala a INM-ului de formare a acestor oameni. Daca, de exemplu, pentru sesiunea din primavara acestui an, CSM-ul comunica foarte clar ca 300 de locuri scoate la concurs, pentru posturile vacante cateva sute. Deci suntem in faza anului 2012 de a acoperi zona de posturi vacante, abia in anul 2013, avand in vedere ciclul crescut de starea locurilor vacante, putem vorbi de suplimentarea indicata de Cod la acel nivel de 400 magistrati in plus si 550 de personal auxiliar, da. si daca in estimarea similara ca, daca in ultimii 3 ani, la nivelul acesta am avut candidati, pentru posturile acestea procentul de ocupare a fost atat. Da, sunt niste simulari rationale si or sa vina sa spuna : 250 de locuri vor fi ocupate, asta este estimarea noastra din primavara. E firesc ca noi trebuie sa solicitam o rectificare, cheltuielile aferente, nu numai pentru salarizare, dar si cheltuieli pe infrastructura fizica angrenate de intrarea acestor oameni in sistem la prima rectificare, dar cu subiect si predicat, asta spune doamna Bica. Nu putem pentru ca la criza economica, la perceptia oamenilor, la eforturile romanilor in legatura cu sustinerea bugetului de stat este absolut neproductiv sa vii cu o finantare pentru 250 si sa ne trezim ca avem nevoie doar de 10 persoane care au intrat la examen. Ca pierdem bani, e un subiect, dar nu-i nimic ca se duc toti la buget, veti spune, dar alt minister, care in aceeasi perioada avea un proiect foarte important la sanatate sau la invatamant nesatisfacut nu mai poate sa faca acea secventa bugetara, da? si deci, iata cum incurcam lucrurile si in afara de acest lucru credibilitatea. Voi stiti cu totii gradul de percepere al populatiei in Justitie este tot mai scazut. Ultimul sondaj vorbeste de un procent de 82-85%. Nu se poate sa aparem in stiri, cu ajutorul dumneavoastra, ca nu am reusit sa cheltuim executia bugetara corespunzatoare de personal. De aceea trebuie foarte atent lucrat, impreuna cu Consiliul si pe criterii obective, stiintifice, de formule de calcul (...)