Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR) i-au solicitat prim-ministrului Ilie Bolojan retragerea proiectului de lege privind cresterea varstei de pensionare pentru judecatori si procurori.

Cele patru ONG-uri – conduse de judecatoarele Andreea Ciuca, Dana Girbovan, Florica Roman, respectiv de procuroarea Elena Iordache (foto dreapta-stanga) – il acuza pe premier de discriminare a magistratilor in raport cu alte categorii profesionale care beneficiaza de varste reduse de pensionare ca umare a unor facilitati, dar care nu sunt amenintate de vreo lege de crestere a varstei de pensionare, ca in cazul judecatorilor si procurorilor.

In acelasi context, cele patru asociatii i-au trasat lui „Ilie Saracie” urmatoarele sarcini:

a) sa respecte deciziile obligatorii ale CCR in orice initiativa legislativa privind pensiile de serviciu;

b) sa evalueze compatibilitatea reformelor cu dreptul UE si obligatiile internationale;

c) sa consulte sistemul judiciar in mod real si transparent inaintea adoptarii unor modificari cu impact asupra statutului magistratului;

d) sa evite solutii legislative care pot vulnerabiliza independenta justitiei, cu consecinta afectarii drepturilor si libertatilor oamenilor.

Inainte de a va lasa sa cititi comunicatul celor patru asociatii, mentionam ca la aceeasi consultare au fost prezenti reprezentanti ai altor trei ONG-uri de magistrati: Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Initiativa pentru Justitie si Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor. FJR si MASP au emis si ele comunicate in care critica Guvernul (click aici si aici pentru a citi).

Redam intregul comunicat AMR-UNJR,AJADO-APR:

„Asociatiile profesionale ale magistratilor i-au solicitat Prim-Ministrului retragerea proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor

La solicitarea Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR), Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociatiei Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) si Asociatiei Procurorilor din Romania (APR), adresata Prim-Ministrulului Romaniei, a avut loc luni, 11 august 2025, o intrevedere a premierului cu aceste asociatii profesionale, la care Prim-Ministrul a invitat si Asociatiile: „Forumul Judecatorilor din Romania”, „Miscarea pentru apararea statutului procurorilor” si „Initiativa pentru Justitie”. In cadrul intalnirii, liderii asociatiilor profesionale i-au solicitat premierului retragerea proiectului de lege privind pensiile de serviciu, argumentand, in mod punctual, modul in care incalca grav independenta justitiei, ca pilon al statului de drept, a carei respectare, in deplinatatea componentelor sale, constituie o obligatie asumata de Statul Roman prin Constitutie si prin semnarea documentelor internationale.

AMR, UNJR, AJADO si APR au argumentat faptul ca proiectul de lege, promovat si sustinut neconditionat de Prim-ministru, nu poate fi acceptat din cauza efectelor negative vadite si profunde asupra actului de justitie, stabilitatii si eficientei sistemului judiciar.

In acest sens, au aratat, in primul rand, ca un proiect de lege vizand statutul magistratilor, cu consecinte vatamatoare asupra actului de justitie si asupra organizarii activitatii de judecata, nu poate fi acceptat in sine, dar cu atat mai putin ar putea fi acceptat, prin impunerea acestuia de catre puterea executiva fara consultari, fara o expunere de motive bazata pe situatia reala, prezentata in mod concret, fara studii de impact si cu desconsiderarea constanta a efectelor nocive asupra resurselor umane din sistemul judiciar pe termen scurt, mediu si lung. Cu atat mai putin, o astfel de atitudine de forta nu este acceptabila atunci cand este dublata de o campanie publica negativa, de o agresivitate fara precedent, al carei singur subiect sunt magistratii. Acceptarea unui astfel de precedent ar insemna acceptarea faptului ca una dintre puterile in stat ar putea fi tratata in mod neloial si prejudiciant de catre cealalta / celelalte puteri, cu acreditarea unei pozitii de inferioritate constitutionala, in acest caz, a puterii judecatoresti, in intolerabila contradictie cu Legea Fundamentala.

In al doilea rand, reprezentantii asociatiilor noastre profesionale au subliniat ca reforma pensiilor de serviciu ale magistratilor este un proiect deja finalizat, legea fiind in vigoare din data de 1 ianuarie 2024 (n.r. Legea 282/2023). Aceasta a fost adoptata dupa dezbateri parlamentare, dupa consultari cu sistemul judiciar, dupa controlul de constitutionalitate, fiind agreata cu expertii Comisiei Europene. Prin urmare, este inadmisibil ca, dupa un an, sa fie redeschisa aceeasi chestiune, intr-un mod complet neloial, lipsit de orice predictibilitate si bazat pe date si informatii vadit eronate cu privire la care AMR, UNJR, AJADO si APR au adus exemple concrete si clare Prim-ministrului.

Principiile statului de drept, invocate deseori de Comisia de la Venetia, impun ca orice reforma legislativa care vizeaza statutul judecatorilor sa respecte urmatoarele criterii: certitudine juridica si predictibilitate; respectarea independentei functionale si financiare a magistratilor; dialog loial cu sistemul judiciar; proportionalitate si justificare transparenta a masurilor. Nici una din aceste conditii nu sunt indeplinite in ceea ce priveste acest proiect de lege. Dimpotriva, ele sunt incalcate brutal. In prezent, nu mai exista stabilitate si predictibilitate privind statutul judecatorilor si procurorilor, nu mai exista atractivitate pentru aceste profesii, iar riscurile, pe termen mediu si lung, pentru calitatea actului de justitie si eficienta sistemului judiciar, sunt incomensurabile.

In al treilea rand, AMR, UNJR, AJADO si APR au argumentat, in mod efectiv, ca nici macar obiectivele anuntate public de premier – fara nicio consultare cu puterea judecatoreasca –, utilizate ca baza a proiectului de lege, nu pot fi indeplinite. Redam doar cateva exemple elocvente, in aceasta privinta, cu mentiunea ca argumentele asociatiilor noastre profesionale au fost mult mai multe si fundamentate nu pe generalitati ci pe aspecte punctuale care au probat, fara putinta de tagada, subrezimea sau nerealitatea obiectivelor pe care s-a edificat proiectul de lege.

1) Premierul a declarat ca proiectul a fost lansat ca sa nu mai existe posibilitatea unor pensii ale magistratilor mai mari decat salariile. Obiectivul nu are legatura cu proiectul de lege, de vreme ce, potrivit art. 211 alin. 1, 3, 4 din Legea nr. 303/2022 (modif. prin Legea nr. 282/2023), nu exista o astfel de posibilitate.

2) Premierul a declarat ca este necesara clarificarea bazei de calcul a pensiei, astfel incat sa nu se includa venituri nepermanente. Obiectivul nu are legatura cu proiectul de lege, dat fiind ca, potrivit art. 211 alin. 41 din Legea nr. 303/2022 (modif. prin Legea nr. 282/2023), orice venit cu caracter nepermanent este exclus, existand si jurisprudenta obligatorie a ICCJ, in acest sens.

3) Premierul a sustinut ca trebuie sa existe un mecanism explicit de reducere in cazul vechimii inferioare pragului de 25 de ani, ca magistrat. Obiectivul nu are legatura cu proiectul de lege, de vreme ce, inca din anul 2005, in art. 82 alin. 4 din Legea nr. 303/2004, apoi, in art. 211 alin. 3 din Legea nr. 303/2022 (chiar si dupa modificarea prin Legea nr. 282/202), este prevazuta penalizarea pentru fiecare an care lipseste din vechime (dar nici asa, cu penalizari, vechimea nu poate fi mai mica de 20 de ani).

4) Prin urmare, ce se urmareste, de fapt, fara nicio consultare cu sistemul judiciar – contrar avizelor Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni si ale Comisiei de la Venetia – este scaderea drastica a veniturilor magistratilor care se pensioneaza, cu incalcarea documentelor europene asumate de Statul Roman, respectiv a jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene, care face parte din dreptul intern, executivul neavand abilitarea sa o incalce.

Chiar si potrivit jurisprudentei recente a CJUE, initierea unui act normativ de reducere a veniturilor magistratilor poate fi pusa in discutie doar cu indeplinirea mai multor conditii cumulative:

a. Reducerea sa aiba caracter general, nu doar particular, adica sa nu priveasca numai veniturile magistratilor.

Insa este mai mult decat evident ca, in cadrul campaniei agresive indreptate impotriva magistratilor, s-a „omis” sa se mentioneze ca in Romania exista 212.000 de persoane (bugetari) cu pensii de serviciu si speciale, din care numai 5.600 sunt magistrati. Dupa cum s-a „omis” sa se mentioneze care este cuantumul cel mai mare al pensiei si avantajele unora dintre ceilalti pensionari de serviciu si speciali. Deci, executivul are in vedere doar procentul de 2,64% din aceste pensii, ale magistratilor, nepreocupandu-se de procentul masiv de 97,36%, in dispretul standardelor europene. De asemenea, pensiile magistratilor reprezinta doar 0,1% din totalul pensiilor care se platesc lunar. Este evident ca vehiculata scadere a deficitului economic nu poate fi obtinuta din 2,64% sau din 0,1%. Totodata, executivul nu a fost preocupat nici sa abroge dispozitiile legale privind pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, presedintilor si vicepresedintilor de consilii judetene, ci, acum, in plina campanie de demonizare a magistratilor, executivul s-a multumit, in luna iulie 2025, doar sa suspende de la aplicare respectivele dispozitii legale (care, odata trecuta perioada de suspendare, vor putea fi aplicate pentru mii de persoane).

b. Masura de reducere sa fie temporara.

Este mai mult decat clar ca aceasta conditie CJUE este incalcata, dupa cum incalcat este si principiul afirmat in Declaratia Asociatiei Europene a Judecatorilor, potrivit caruia „Reducerea remuneratiei judecatorilor nu ar trebui sa fie posibila. Ca masura temporara in cazul unei crize financiare extraordinare a statului si numai in acest caz, in conditiile in care se aplica si celorlalti angajati ai statului / politicienilor / reprezentantilor celorlalte puteri ale statului si daca se mentine proportia data, se poate permite reducerea sau suspendarea remuneratiei exclusiv pe durata unei astfel de crize”.

c. Sa se asigure nivelul adecvat al veniturilor magistratilor, ca garantie inerenta a independentei acestora.

Conform art. 6.4. din Carta Europeana a Judecatorilor, judecatorul care a atins varsta legala de incetare a functiilor sale, dupa ce le-a exercitat pe parcursul unei anumite perioade de timp, trebuie sa beneficieze de o pensie a carui nivel trebuie sa fie cat mai aproape posibil de nivelul ultimei remunerari din activitatea jurisdictionala.

Asociatiile noastre profesionale au argumentat, in mod clar, si faptul ca proiectul nu raspunde nici cerintelor Comisiei Europene, motivul legat de indeplinirea jaloanelor PNRR fiind unul fals. La data de 15 octombrie 2024, Comisia Europeana a aprobat evaluarea preliminara pozitiva a celor sase tinte si a 62 din 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plata a Romaniei in cadrul PNRR, constatand ca a intrat in vigoare un nou cadru legislativ care justifica atingerea tintei privind reforma sistemului public de pensii, singurele jaloane neindeplinite fiind, la momentul respectiv, cele referitoare la reformele guvernantei intreprinderilor de stat, investitiilor din domeniul transporturilor si la reforma regimului fiscal al microintreprinderilor - concluzie determinata de intrarea in vigoare a Legii nr. 282/2003 si a modificarilor Codului Fiscal.

Comisia Europeana nu a impus cresterea varstei de pensionare in scopul indeplinirii jalonului 215, ci, dimpotriva, a subliniat necesitatea respectarii deciziilor Curtii Constitutionale cu privire la pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor.

Contrar sustinerii publice a premierului, referitor la faptul ca asemenea „privilegii”, cum este pensia de serviciu a magistratilor, nu exista in alte tari europene, asociatiile noastre profesionale au facut trimitere expresa la documente ale Comisiei Europene din care rezulta existenta in multe tari europene a pensiilor de serviciu acordate puterilor in stat, inclusiv puterii judecatoresti, incluzand o varsta mai redusa de iesire la pensie, perioade de contributii mai favorabile, beneficii mai mari recurente.

5) Premierul a declarat ca judecatorii si procurorii ies la pensie la 47-48 de ani, varsta prezentata ca regula generala. Asociatiile noastre profesionale au subliniat, in primul rand, ca varsta de pensionare de 60 de ani era prevazuta inca in Legea nr. 303/2004, dar alternativ cu posibilitatea pensionarii inainte, la implinirea vechimii. Contrar afirmatiilor publice ale premierului, timp de peste un deceniu si jumatate, regula nu a fost pensionarea la 48 de ani, ci majoritatea magistratilor alegeau sa ramana in activitate o serie de ani dupa aceasta varsta. Situatia s-a schimbat exclusiv din cauza instabilitatii statutului judecatorilor si procurorilor practicata de legislativ si executiv, care, dupa modificarea Legilor justitiei, in 2017-2018, a pus si repus in discutie statutul judecatorilor si procurorilor, de fiecare data in defavoarea magistratilor si, prin efecte, in defavoarea actului de justitie. Statutul a fost repus in discutie in 2019, 2020, 2022, 2023, 2024 si 2025, intr-o maniera complet diferita, neaplicata pentru nicio alta profesie sau categorie sociala.

Prin Legea nr. 282/2023 varsta de pensionare a fost stabilita la 60 de ani, cu esalonare. Fara nicio consultare in privinta esalonarii, noul proiect mareste varsta cu 5 ani.

Astfel cum asociatiile noastre profesionale au subliniat, in mod indreptatit si cu situatii concrete, daca executivul ia unele exemple ale varstei de pensionare din statele europene, corect, loial si necesar este sa tina seama si de volumul de munca al magistratilor din acele state, care este indiscutabil mult redus fata de gradul de supraincarcare al magistratilor romani. Prin urmare, se urmareste marirea varstei de pensionare si pastrarea in activitate timp de 35 de ani, cu totala ignorare a volumului de munca al magistratilor romani care este vadit mare decat al celor din tarile membre UE.

De asemenea, se ignora in mod inadmisibil faptul ca examenele si concursurile la care sunt supusi candidatii la intrarea in INM sau in magistratura, precum si la avansarea in cariera, sunt de o dificultate iesita din comun, prin durata, multitudinea probelor si greutatea acestora, o astfel de dificultate tinzand sa ramana singulara intre tarile membre UE.

In plus, AMR, UNJR, AJADO, APR au atras atentia asupra faptului ca, in pofida afirmatiilor premierului, varsta de la care judecatorul sau procurorul inceteaza activitatea nu este cea inscrisa in decizia prin care si-a valorificat dreptul la pensie, ci varsta la care a fost efectiv eliberat din functie. In acest sens, chiar si in ultimii ani, au existat multi judecatori si procurori care, dupa emiterea deciziei de pensionare – de care aveau nevoie in contextul inacceptabilei imprevizibilitati a statutului, repus in discutie in fiecare an, in defavoarea magistratilor –, au continuat sa ramana in activitate. Asadar, informatia prezentata publicului, bazata doar pe data inscrisa in deciziile de pensionare, fara mentionarea varstei efective a eliberarii din functie a judecatorului si procurorului, este una incorecta, menita sa induca in eroare si sa alimenteze valul de antipatie si agresivitatd impotriva magistratilor.

In fine, premierul nu a rostit public niciun cuvant cu privire la existenta, prin dispozitii legale, in multe profesii din domeniul bugetar, a unor varste reduse de pensionare si / sau a posibilitatii scaderii considerabile a varstei legale ca urmare a unor facilitati (si nu ne-am referit la profesiile sau persoanele care desfasoara activitatea efectiva, de zi cu zi, in conditii grele, deosebite). In privinta acestor situatii nu s-a formulat niciun proiect de lege.

Punctul pozitiv al intrevederii l-a constituit posibilitatea de a ne exprima argumentele pe care le-am considerat necesare, insa aceasta deschidere protocolara a fost anihilata de faptul ca premierul si-a pastrat aceleasi concluzii, insa, fara sa prezinte motive care sa le sustina, in contextul in care nu a combatut argumentele prezentate punctual de asociatiile noastre profesionale, prin trimitere la exigentele dreptului intern si international, precum si la situatia reala din sistemul judiciar (argumente redate, in esenta, in acest comunicat). Chestiunea salarizarii magistratilor a fost atinsa tangential, nefacand obiectul proiectului in discutie, iar Prim-ministrul a aratat ca salarizarea magistratilor trebuie sa le asigure independenta si sa nu-i faca vulnerabili – abordare care tine seama de documentele si standardele europene.

Concluzia unanima a reprezentantilor asociatiilor profesionale a fost ca propunerea legislativa privind pensiile de serviciu, de la modul in care a fost conceputa si promovata, pana la ceea ce contine, este incompatibila cu independenta justitiei, motiv pentru care trebuie retrasa de catre guvern.

In final, asociatiile noastre profesionale au aratat ca orice modificare a statutului judecatorilor si procurorilor ar fi trebuit:

a) sa respecte deciziile obligatorii ale Curtii Constitutionale in orice initiativa legislativa privind pensiile de serviciu;

b) sa evalueze compatibilitatea reformelor cu dreptul UE si obligatiile internationale (TUE, CEDO, Carta Drepturilor Fundamentale, Comisia de la Venetia);

c) sa consulte sistemul judiciar in mod real si transparent inaintea adoptarii unor modificari cu impact asupra statutului magistratului;

d) sa evite solutii legislative care pot vulnerabiliza independenta justitiei, cu consecinta afectarii drepturilor si libertatilor oamenilor.

Avand in vedere ca niciuna dintre acest conditii nu este indeplinita, proiectul supus dezbaterii publice avand grave vicii de constitutionalitate, cu consecinte directe asupra eficientei si independentei sistemului judiciar, se impune retragerea lui. Un dialog responsabil intre puterile statului inseamna sa fii receptiv la argumentele aduse, altfel intalnirile sunt monologuri duse in paralel.

AMR, UNJR, AJADO si APR isi reafirma atasamentul pentru independenta justitiei, ca pilon fundamental al statului de drept si garantie esentiala pentru accesul la justitiei al cetatenilor, urmand sa faca toate demersurile, pe plan intern si european, pentru apararea acesteia, asa cum au facut-o si pana acum”.