Continua tragedia tatalui vaduv care de peste opt ani incearca sa obtina tragerea la raspundere a celor vinovati de moartea sotiei lui la scurt timp dupa nasterea prematura a unicului lor copil.

Inspectia Judiciara nu a vazut nimic in neregula la felul in care Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 a musamalizat dosarul de ucidere din culpa format dupa plangerea penala pe care barbatul a depus-o in urma cu mai bine de opt ani. Vorbim despre o musamalizare constatata ca atare prin hotarare judecatoreasca definitiva.

Ne referim la drama economistului Radu-Alexandru Matei (foto 3), cel care din 15 martie 2017 pana in prezent se lupta sa faca lumina in legatura cu decesul propriei sotii, psihologa Andreea Scarlet-Matei (foto 3). Dupa cum veti vedea, este un caz absolut infiorator: sotia reclamantului a murit in spital, la doua luni de la operatia cezariana, avand diagnosticul de pancreatita acuta. Alexandru Matei acuza ca starea de sanatate i s-a agravat (inclusiv prin contractarea unor infectii nosocomiale) din cauza ca medicii Dragos-Nicolae Albu, Florin-Mihai Costandache si Cristina-Irinel Mageanu (fosta Giuvelea) de la Clinica Medlife Grivita ar fi neglijat pacienta.

In 13 noiembrie 2024 (asadar, dupa aproape opt ani de la depunerea plangerii penale), procuroarea Maria-Daniela Salaru – fosta Paun – de la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 a clasat dosarul in baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedura penala: „fapta nu este prevazuta de legea penala”. Clasarea emisa in dosarul nr. 2711/160/P/2017 i-a fost mentinuta la 29 ianuarie 2025 de catre seful PJS1 Daniel-Doru Nedela. In faza de instanta, prin incheierea din 7 iulie 2025 pronuntata in cauza nr. 7377/299/2025, judecatoarea Oana-Ionela Bujor de la Judecatoria Sectorului 1 a desfiintat solutia de clasare, insa a constatat ca prescriptia raspunderii penale pentru fapta de ucidere din culpa intervenise la 16 martie 2025.

Nici Inspectia Judiciara n-a tresarit

Lumea Justitiei a prezentat in detaliu latura penala a cauzei (click aici pentru a citi). De data aceasta, veti vedea ca Inspectia Judiciara nu s-a lasat impresionata de calvarul prin care trece Alexandru Matei din 2017 pana astazi.

Pe latura disciplinara a spetei, totul a inceput in 29 noiembrie 2024, cand Alexandru Matei a depus plangere disciplinara impotriva procurorilor de la Parchetul Judecatoriei Sector 1 pentru „neindeplinirea atributiilor de serviciu”.

In 18 februarie 2025, inspectorul judiciar Dan-Alexandru Popa (foto 1) a clasat dosarul, motivand, in esenta, ca nici desfiintarea unei clasari prin hotarare judecatoreasca definitiva, nici durata exagerata a unei anchete penale nu echivaleaza in sine cu o culpa disciplinara din partea procurorilor care s-au ocupat de acea ancheta.

Solutia procurorului Popa a fost mentinuta la 1 aprilie 2025 de catre sefa IJ Roxana Petcu (foto 2), argumentatia efectiva a judecatoarei ocupand mai putin de o pagina, dupa cum veti vedea.

Tic-tac la CAB

Incheiem, precizand ca Alexandru Matei a atacat clasarea data de Inspectia Judiciara, pe rolul Curtii de Apel Bucuresti formandu-se dosarul nr. 2844/2/2025. Judecatoarea Flavia-Cristina Maricutoiu a stabilit primul termen la 15 septembrie 2025.

Mentionam ca atat la JS1, cat si acum Alexandru Matei a fost reprezentat de catre avocatul Adrian Turcu din Baroul Dambovita.

Prezentam sesizarea disciplinara:

„Formulez prezenta sesizare de natura disciplinara cu privire la neindeplinirea atributiilor de serviciu de catre procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Sector 1 Bucuresti, care cu buna stiinta si-au incalcat atributiile de serviciu, pe care aveau obligatia sa le respecte in dosarul penal nr. 2711/P/2017 in care eu si fetita Annelis MATEI, (...), detinem calitatea de parte civila.

Precizez ca acest dosar s-a format in vederea cercetarii imprejurarilor in care la data de 17.01.2017 a survenit decesul victimei Scarlet-Matei Andreea, in Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca Bucuresti, fiind inregistrat initial la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti sub nr.217/P/2017 unde a fost inceputa urmarirea penala la 18.01.2017 in rem sub aspectul infractiunii de omor prev.de art.188 C.p. si tot atunci s-a dispus autopsierea medico-legala, cauza aflandu-se in ancheta proprie a procurorului, potrivit regulilor de competenta prevazute de art.324 C.pr.pen. cu referire la art.56 alin.3 lit.b C.pr.pen.

Mentionez ca anterior decesului, respectiv din data de 22.11.2016, ora 00.30am, fosta mea sotie a fost internata ilegal, conform documentelor medicale depuse, pentru a da nastere copilului nostru la Spitalul Medlife Bucuresti unde, din cauza nerespectarii procedurilor medicale si a masurilor de prevedere inca din timpul sarcinii si declansarea dislipidemiei, de catre personalul de specialitate implicat, s-a produs declansarea pancreatitei care a dus la decesul acesteia. Mai mult, pe parcusul internarii ulterioare la Spitalul Floreasca, au aparut infectiile nosocomiale rezistente la antibiotice, care i-au anulat sansele de supravietuire.

Conform certificatului medical constatator al decesului nr. 128 din 19.01.2017, completat si semnat de medic legist Capatana Corneliu Octavian, cauzele decesului au fost urmatoarele:

-Insuficienta multipla de organe si sisteme;

-Stare septica;

-Pancreatita acuta necrotico-hemoragica severa- operata;

-Dislipidemie sarcina 37 de saptamani.

Prin intermediul a doua Ordonante, ambele emise in data de 15.05.2017, Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti dispune schimbarea incadrarii juridice din infr. Prev. De art.188 C.p. in infr. Prev. De art.192 C.p. si declina competenta favoarea Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti care-i aloca acestui dosar nr. de inregistrare 2711/P/2017.

Avand in vedere data inregistrarii dosarului si perioada de timp indelungata scursa pana la acest moment in care se observa ca situatia de fapt nu este nici pe departe clarificata, constatam ca nefinalizarea cercetarilor prin adoptarea unei solutii se datoreaza, exclusiv, lipsei de rol activ a organelor de urmarire penala din cadrul parchetului. Efectiv medicii nu aveau nevoie de avocati, nu au fost deranjati cu nimic, primele audieri au fost facute dupa 2 ani.

Mai precis, din materialul existent la dosarul cauzei apare ca fiind evident faptul ca procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Sector 1 Bucuresti care s-au succedat la supravegherea urmaririi penale, nu au facut altceva decat sa zadarniceasca aflarea adevarului, fie printr-o implicare nesemnificativa egala cu nepasarea, fie prin tergiversarea cu buna stiinta a solutionarii dosarului materializata prin emiterea unor acte de dispozitie eronate, a nu raspunde cererilor depuse oficial, cum este Plangerea depusa in data de 23.10.2023, cu nr inregistrare PJS1 227/VIII.1/2024 la care nu am primit raspuns pana astazi, precum si prin respingerea nejustificata a cererilor de probe necesare, pertinente si utile pe care le-am formulat, odata cu ignorarea exemplelor de studii stiintifice si dovezi ale falsurilor stiintifice, de interpretare si de procedura la nivelul INML si al Medlife.

De asemenea, este lesne de constatat bunaoara ca actele de urmarire penala au fost efectuate cu intarziere si la intervale mari de timp unele fata de celelalte, ceea ce a condus la o lipsa de ritmicitate concretizata in lasarea in nelucrare a cauzei, la care se adauga faptul ca prin intermediul unor ordonante au fost respinse in mod nejustificat atat cererile de probe, cat si contestatiile formulate de partea civila.

Mai mult decat atat, o serie de Ordonante si acte de procedura avand ca obiect administrarea de probatorii au fost intocmite in conditii de nelegalitate, acestea reprezentand de asemenea impedimente in calea dispunerii cu celeritate a unei solutii.

Prin Ordonanta nr.2711/P/2017 din 17.03.2023 a celui de-al patrulea procuror repartizat sa supravegheze urmarirea penala, a fost respinsa cererea partii civile de audiere de catre acesta in vederea completarii declaratiilor anterioare, audierea urmand sa se realizeze de catre organul de politie, care a procedat la ignorarea dispozitiei si a propus clasarea cazului fara audiere.

In aceasta modalitate, apreciez ca au fost afectate dreptul partii civile la aparare prev. de art.10 C.pr.pen. si art.6 din CEDO, dreptul la caracterul echitabil si termenul rezonabil al procesului penal prev. de art.8 C.pr.pen., precum si dreptul la aflarea adevarului prev. de art.5 C.pr.pen.

Cu toate acestea, plangerea impotriva Ordonantei susmentionate a fost respinsa ca nefondata de catre prim procurorul parchetului, prin Ordonanta nr.951/VIII-1/29.03.2023, imprejurare ce tinde a intari caracterul nelegal per ansamblu al actelor intocmite de procuror, mai ales ca organul de politie nu a procedat la reaudierea sa, conform dispozitiilor procurorului care-i supravegheaza activitatea, ceea ce nu l-a impiedicat insa sa predea dosarul cu propunere de clasare la parchet in data de 20.06.2023.

Mai mult, la scurt timp dupa transmiterea dosarului la Parchet si fara sa existe o comunicare oficiala, Medlife a reluat publicitatea platita, dupa mai bine de 7 ani, pentru medicul Dragos Albu, pe Hotnews.ro, in data de 26.07.2023.

In urma solicitarii scrise formulate de partea civila in data de 29.03.2023, prin Ordonanta nr.2711/P/2017 din 07.04.2023 procurorul a dat o dispozitie pur formala lucratorului de politie judiciara de a finaliza dosarul in termen de 3 luni, fara a indica punctual si concret actele de urmarire penala pe care acesta ar fi trebuit sa le intreprinda, ceea de lipseste de eficienta si finalitate acest act de dispozitie.

Astfel, se constata ca si aceasta Ordonanta a fost intocmita cu nerespectarea disp. Art.286 alin.1 si 2 lit.c si d C.pr.pen., in sensul ca nu s-a indicat fapta ce face obiectul urmaririi penale si nu a fost motivata decat partial, fara precizarea actelor pe care organul de politie trebuie sa le efectueze in vederea finalizarii cauzei inainte de implinirea termenului de prescriptie, ceea ce atrage sanctiunea nulitatii absolute prev. de art.281 C.pr.pen.

Prin Ordonanta nr.2711/P/2017 din 26.04.2023 s-a dispus de catre procuror respingerea ca neintemeiata a cererii de anulare a urmatoarelor acte medico-legale:

- Raportul de noua expertiza medico-legala nr.A5/10652/2020 din 27.11.2020 si Raportul de noua expertiza medico legala -supliment nr.A5/10652/2020/2022 din data de 28.12.2022 intocmite de Institutul National de Medicina Legala Mina Minovici ;

- Avizul Comisiei de Avizare si Control din cadrul INML Mina Minovici nr.E2/10.652/2020 din 05.01.2021, Avizul Comisiei Superioare Medico-Legale nr.E1/59999/2021 din 22.12.2021 si Avizul Comisiei de Avizare si Control a INML Mina Minovici nr.E2/10.652/2020 din 30.01.2023.

Cererea de anulare a actelor medico-legale a avut la baza concluziile Raportului intocmit la data de 09.02.2023 de catre Comisia mixta constituita prin Ordinul ministrului sanatatii nr.3690/07.12.2022 si al ministrului justitiei nr.5670/C/19.12.2022, in care s-a constatat ca Raportul de noua expertiza medico-legala nr.A5/10652/2020 din 27.11.2020 si Raportul de noua expertiza medico legala -supliment nr.A5/10652/2020/2022 din data de 28.12.2022 au fost intocmite de Institutul National de Medicina Legala Mina Minovici fara respectarea dispozitiilor art.12 alin.1lit.d si e din Hotararea nr.774/2000 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a OG nr.1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala, deci nule de drept.

In concret, Comisia a concluzionat ca cele doua expertize medico-legale au fost efectuate fara participarea medicului sef de laborator, dr. Salem Adbo, in pofida faptului ca dispozitiile legale mai sus indicate impuneau prezenta acestuia la realizarea lucrarilor medico-legale de aceasta natura.

In conformitate cu dispozitiile inscrise in articolele 26-28 din Capitolul 5 al OG nr.1/2000, controlul si evaluarea activitatii de medicina legala sunt asigurate prin comisii mixte constituite prin ordin comun al ministrului sanatatii si al ministrului justitiei, care sunt formate din medici legisti din cadrul Ministerului Sanatatii si din personal de specialitate juridica din Ministerul Justitiei, ce au atributii de verificare a modului de efectuare a lucrarilor medico-legale.

Comisiile mixte se constituie ori de cate ori exista indicii cu privire la savarsirea unor abateri in efectuarea lucrarilor medico-legale si ministrul sanatatii sau ministrul justitieisolicita efectuarea unor verificari de catre acestea.

Comisiile mixte verifica daca lucrarile medico-legale au fost efectuate cu respectarea dispozitiilor legale, verificarile comisiilor mixte finalizandu-se printr-un raport scris.

Din continutul dispozitiilor precitate rezulta asadar ca, comisia mixta formata prin ordinele cele doua ministere este un for superior, si a luat decizia in data de 09.02.2023 ulterior Avizului Comisiei de Avizare si Control nr. E2/10625/2020 din data de 30.01.2023, avand o inalta autoritate profesionala, dispunand de prerogative de control a activitatii institutiilor medico-legale, care le da dreptul de a verifica daca actele medico-legale intocmite in astfel de cazuri au respectat procedurile prevazute de normele de referinta, si care a gasit de cuviinta sa instiinteze direct si PJS1 de rezultatul examinarii, pentru a putea lua masurile legale.

Astfel, Raportul scris intocmit de aceasta comisie reprezinta o proba cu valoarea stiintifica ce prezinta o forta juridica superioara, constatata ulterior constituirii care nu poate fi inlaturata decat printr-o motivare temeinica de acelasi calibru, ori o astfel de motivare nu se regaseste in Ordonanta procurorului si s-au ignorat cererile mele de eliminare a falsurilor si concluziilor false ('nu exista tratament pentru dislipidemie in sarcina in afara de regim alimentar') si alcatuire a unui nou Raport medico-legal.

Asadar, procurorul si-a depasit limitele de competenta cand a trecut peste concluziile unei autoritati superioare de specialitate in domeniul medico-legal si, respingand cererera pertinenta de anulare a actelor medico-legale indicate, de eliminare a falsurilor si concluziilor false, de cercetare a celor care intentionat sau nu, ingreuneaza ancheta penala, a incalcat dispozitiile legale incidente.

In viziunea jurisprudentei actuale a CEDO organizarea si functionarea sistemului institutional medico-legal din Romania sunt in contradictie cu o serie de articole ale Conventiei, ca spre exemplu cu art.6 privind dreptul la un process echitabil, fiecare parte trebuind sa beneficieze de o posibilitate rezonabila de a-si expune cauza in fata instantei in conditii care sa nu o dezavantajeze in mod semnificativ in raport cu partea adverse, conform principiului egalitatii armelor.

Tot art.6 al CEDO determina si principiul contradictorialitatii care impune libertatea neingradita de administrare a probelor.

Impasibilitatea organelor judiciare romane de a obtine elemente de proba sau avize stiintifice in afara celor emise de reteaua publica de medicina legala priveaza victimele de dreptul de a solicita unor experti independenti opinii motivate stiintific, care sa permita astfel respectarea principiului contradictorialitatii, a liberei aprecieri si a egalitatii de arme la dispozitia partilor.

Cu titlu exemplificativ mentionez Hotararile pronuntate de Curtea de la Luxemburg in Cauzele Mihu contra Romaniei, Ionita contra Romaniei, Tusa impotriva Romaniei si Eugenia Lazar contra Romaniei, numarul unor astfel de hotarari find mai mare.

In acest cadru, daca procurorul avea dubii in legatura cu concluziile Raportului comisiei mixte, acesta avea obligatia de a da curs dispozitiilor din art.29-31 din OG nr.1/2000 in sensul de a solicita un punct de vedere Consiliului de analiza si evaluare a activitatii medico-legale, autoritate ierarhic superioara careia ii revine competenta de examinare a rapoartelor intocmite de comisia mixta.

De asemenea se poate constata ca pe langa caracterul nelegal, motivarea ordonantei nu are nici sens logic, aspect ce rezulta din lecturarea cu atentie a frazei de la pagina 4 care incepe cu 'Avand in vedere' si se termina cu 'efectuarea unei noi expertize'.

Tot prin aceeasi ordonanta, doamna procuror si-a arogat prerogativa de a proroga termenul de contestare a avizului Comisiei de Avizare si Control nr. E2/10.652/2020 fara a exista vreo dispozitie legala care sa-i atribuie competenta functionala pentru a proceda in aceasta maniera.

Prin referatul din data de 15.06.2023 organul de politie a propus solutionarea dosarului nr.2711/P/2017 printr-o Ordonanta de clasare invocand in acest sens disp. Art.315 alin.1 lit. b C.pr.pen. raportat la art.16 alin.1 lit.b teza I C.pr.pen., si a predat dosarul in acest scop la parchet, in data de 20.06.2023.

De mentionat este faptul ca referatul a fost vizat de cel de-al cincilea procuror care s-a succedat in exercitarea functiei de supraveghere a urmaririi penale. Propunerea organului de cercetare penala al politiei este nelegala si netemeinica din urmatoarele considerente:

Desi activitatea de urmarire penala apare cu numeroase lacune si neregularitati care nu au fost acoperite sau inlaturate, totusi se propune adoptarea unei solutii de neurmarire penala cu afectarea intereselor legitime ale partii civile.

De pilda, organul de cercetare trece sub tacere faptul ca desi prin Ordonanta procurorului din 17.03.2023 i s-a trasat sarcina reaudierii partii civile, aceasta dispozitie nu a fost adusa la indeplinire.

De asemenea, referatul de clasare se prezinta, in cea mai mare parte, sub forma unei insiruiri a actelor si lucrarilor intocmite in cauza, politistul rezumandu-se doar sa enumere mijloacele de proba pe care isi fundamenteaza propunerea, dar fara a face o interpretare pertinenta si o analiza de calitate a probelor.

Astfel, desi organul de politie apreciaza ca urmarirea penala este epuizata, prefigurand o solutie, ansamblul actelor si mijloacelor de proba adunate la dosar conduc spre o concluzie contrara, respectiv aceea ca referatul nu este apt a determina procurorul sa adopte Ordonanta de clasare propusa.

In acest context invoc Hotararea pronuntata de Curtea de la Luxemburg in Cauza Marin impotriva Romaniei din 16.11.2021, prin care statul roman a fost sanctionat pentru incalcarea dispozitiilor art.2 din CEDO conform carora, dreptul la viata al oricarei persoane este protejat prin lege, considerandu-se ca autoritatile interne nu au permis intr-un mod suficient de clar stabilirea circumstantelor care au condus la decesul fiului reclamantului.

Pe de alta parte, desi se apreciaza ca dosarul ar fi finalizat, totusi infractiunea ce formeaza obiectul propunerii de clasare, respectiv aceea de ucidere din culpa, ramane incadrata intr-un mod generic in incadrarea juridica fiind informa in conditiile in care nu se precizeaza in care dintre cele 3 alineate s-ar regasi fapta.

De asemena, se ignora dovezile care ar agrava fapta, si anume ca este comisa cu repetitie, asupra unei femei gravide, cu prescrierea unui tratament toxic hepatic si contraindicat unei paciente cu dislipidemie familiala (utrogestan), timp de 4 luni, dupa agravarea si depasirea limitelor de risc pancreatita, de catre un medic care este si asistent universitar, o autoritate stiintifica, care un caz de circumstante agravante care solutionate pot muta infractiunea Art. 189 alin.1 lit g, h C.p.

Art. 192 alin.2 C.p. prevede ca infractiunea de ucidere din culpa se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani, ceea ce insemna ca din termenul de prescriptie al raspunderii penale de 8 ani prev. De art.154 alin.1 lit.c C.p. deja au trecut 7 ani si 10 luni si fata de actele si lucrarile existente la acest moment la dosar nu se intrevede solutionarea legala si temeinica a acestuia.

Astfel, conform principiului fundamental al Caracterului echitabil si termenului rezonabil al procesului penal consfintit in art.8 Cod procedura penala si art.6 paragraful 1 din CEDO, organele judiciare au obligatia de a desfasura urmarirea penala cu respectarea garantiilor procesuale si a drepturilor partilor si ale subiectilor procesuali, astfel incat sa fie constatate la timp si in mod complet faptele care constituie infractiuni.

In conformitate cu atributiile conferite de lege si pentru asigurarea desfasurarii in conditii optime a urmaririi penale, procurorul avea obligatia sa emita o Ordonanta cu respectarea disp. prev. de art. 286 C.pr.pen. cu raportare la art.303 C.pr.pen., in care sa se pronunte asupra cererilor de probe formulate si sa dispuna organului de politie efectuarea actelor de urmarire penala si administrarea mijloacelor de proba, activitatile si masurile procesuale dispuse urmand a fi aduse la indeplinire de organul de politie la termenele fixate in acest sens.

De asemenea, procurorul are obligatia de a atrage atentia prin Ordonanta, organului de cercetare penala ca nerespectarea dispozitiilor date constituie abatere judiciara potrivit art.283 alin.4 lit.m C.pr.pen. ce se sanctioneaza cu amenda judiciara cuprinsa intre 500 si 5.000 lei.

In conformitate cu disp. art.300 alin.1 C.p.pen., procurorul, in exercitarea atributiei de a conduce si supraveghea activitatea organelor de cercetare penala, vegheaza ca actele de urmarire penala sa fie efectuate cu respectarea dispozitiilor legale”.

Iata principalul pasaj din rezolutia de clasare:

„Argumentarea solutiei prin raportare la aspectele sesizate si dispozitiile legale aplicabile

In conformitate cu prevederile art. 45 alin. 3 din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, competenta Inspectiei Judiciare este de a stabili daca exista indiciile savarsirii de catre magistrati a unei abateri disciplinare si de a se pronunta, dupa caz, in functie de rezultatul verificarilor. Sanctionarea disciplinara a magistratilor poate avea loc, astfel, doar in cazul savarsirii vreuneia dintre abaterile disciplinare prevazute de art. 271 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Cu titlu preliminar, si inaintea oricarei analize pe fond a existentei indiciilor elementelor constitutive ale unei abateri disciplinare, se impune a se examina indeplinirea conditiilor prevazute de lege care sa permita cercetarea acesteia.

Referitor la termenul legal de exercitare a actiunii disciplinare, potrivit art. 47 alin. (7) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, orice actiune disciplinara impotriva judecatorilor sau procurorilor poate fi exercitata in termenul de 30 zile de la finalizarea cercetarii disciplinare, dar nu mai tarziu de 2 ani de la data la care fapta a fost savarsita.

Raportand aceste consideratii la situatia procurorilor Petrescu Maria Corina (care a supravegheat activitatea de urmarire penala in perioada 15.03.2017-19.06.2018) Cret Cristian (care a supravegheat activitatea de urmarire penala in perioadele 19.06.2018 -07.03.2019 si 22.04.2019-15.05.2019) Nica Loredana Giorgiana (exclusiv pentru perioada de supraveghere 07.03.2019-22.04.2019), Rascota lon (care a supravegheat activitatea de urmarire penala in perioada 15.05.2019 19.10.2020), lordache Laura (care a supravegheat activitatea de urmarire penala in perioada 19.10.2020 - 09.05.2022) si Anghel Simona (care a supravegheat activitatea de urmarire penala in perioada 09.05.2022 27.06.2022), rezulta ca nu mai pot fi efectuate verificari de catre Inspectia Judiciara cu privire la activitatea acestor procurori, intrucat s-a implinit termenul de 2 ani pentru exercitarea actiunii disciplinare, sesizarea din prezenta cauza formulandu-se ulterior implinirii acestuia.

Pentru situatia procurorului Nica Loredana Giorgiana (pentru care se constata doua perioade de supraveghere a urmaririi penale, respectiv 07.03.2019 - 22.04.2019 si 27.06.2022 - 02.05.2023) se constata ca se impune a se analiza separat cele doua perioade, separarea clara a celor doua intervale temporale, perioada indelungata dintre acestea si pluralitatea procurorilor care au efectuat supravegherea urmaririi penale intre 22.04.2019 si 27.06.2022 coroborandu-se in sensul aprecierii caracterului separat, distinct, neunitar al celor doua conduite profesionale analizate din punct de vedere al procedurii disciplinare.

Cat priveste situatia procurorilor Nica Loredana Giorgiana (care a supravegheat activitatea de urmarire penala in perioada 27.06.2022 - 02.05.2023) Barde Monica (care a supravegheat activitatea de urmarire penala in perioada 20.06.2023 24.04.2024) Sofranca Dragos (care a supravegheat activitatea de urmarire penala in perioada 24.04.2024 29.10.2024) Salaru Maria Daniela (care a supravegheat activitatea de urmarire penala in perioada 29.10.2024 13.11.2024) se constata, prin raportare la rezultatul verificarilor prealabile, ca nu au rezultat indicii ale savarsirii vreuneia dintre abaterile disciplinare prevazute de art. 271 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Astfel, a rezultat ca nesolutionarea lucrarii 227/VIII-1/2024 (avand ca obiect plangere impotriva masurilor dispuse de procuror) s-a produs pe fondul unor disfunctii in circuitul de primire, inregistrare si circulatie a lucrarilor de la nivelul unitatii de parchet, iar nu datorita tergiversarii solutionarii acesteia de catre procurorul instrumentator. Mai mult, se impune a se sublinia prevederea, in legislatia procesual-penala nationala, a unor remedii procesuale si proceduri exprese (art 543 si urm Cpp) in asemenea situatii, care excedeaza contenciosului disciplinar, caracterizat de principiul personalitatii raspunderii disciplinare, aceasta fiind antrenata numai pentru propriile conduite profesionale dovedite.

Solutiile (criticate in sesizare) dispuse de procuror prin ordonantele din 17.03.2023, 07.04.2023, 26.04.2023 nu pot face obiectul analizei in procedura disciplinara, cat timp, potrivit art. 6 alin. 2 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrarilor de inspectie, aprobate prin Hotararea nr. 164/16.11.2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, raspunderea disciplinara nu poate avea ca obiect solutiile pronuntate prin hotararile judecatoresti sau dispuse prin ordonantele procurorului, care sunt supuse cailor legale de atac. Astfel, in procedura disciplinara, nu face obiectul verificarilor aplicarea dispozitiilor legale de catre organele de urmarire penala, inclusiv modul de interpretare a probelor, in masura in care sunt sustinute de argumente si motive de drept, obiectul verificarilor disciplinare neputandu-l constitui rationamentul logico - juridic al procurorului desemnat sa instrumenteze o cauza penala, in timp ce solutiile sau actele procesuale emise de procuror pot fi cenzurate doar pe calea controlului ierarhic si jurisdictional reglementat prin dispozitiile din Codul de procedura penala, cu exceptia situatiei in care acesta isi exercita functia cu rea credinta sau grava neglijenta, situatie care nu a rezultat din verificarile efectuate in speta de fata.

Ordonantele antamate indica argumentele de fapt si drept avute in vedere la fundamentarea solutiilor dispuse, iar lipsa mentiunii privind infractiunile care fac obiectul urmaririi penale (criticata in sesizare) este lipsita de orice consecinte procedural penale, inclusiv pentru petent, cat timp acesta avea calitatea de parte in procedura penala, cunostea obiectul urmaririi penale si isi exercitase in mod repetat si neingradit dreptul la aparare in toate valentele sale reglementate procesual.

Prin prisma competentelor conferite de lege, Inspectia Judiciara nu se poate erija in organism de supracontrol al substantei urmaririi penale, cat timp, potrivit art. 68 alin. (2) si (3) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciara, in efectuarea si supravegherea urmaririi penale, precum si in solutiile dispuse, procurorul este independent, in conditiile prevazute de lege.

Si practica judiciara relevanta a retinut, in acelasi sens, ca verificarea si cenzurarea elementelor de rationament logico-juridic al magistratului excedeaza atributiilor si competentelor functionale ale Inspectiei Judiciare (cu titlu de exemplu, Decizia civila 11/15.01.2024 a ICCJ-Completul de 5 Judecatori).

Cu privire la criticile privind referatul cu propunere de solutionare intocmit de la nivelul organelor de politie judiciara, in plus fata de considerentele expuse mai sus (privind caracterul exterior procedurii disciplinare a verificarii fondului solutiilor judiciare) se impune si precizarea ca excedeaza competentelor functionale ale Inspectiei Judiciare orice verificari privind activitatea organelor de politie (acestea avand organe proprii de investigatie disciplinara), competenta Inspectiei Judiciare, in conformitate cu art. 45 alin. (3) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, fiind de a stabili daca exista indiciile savarsirii de abateri disciplinare de catre magistrati.

Nici criticile formulate, subsumate tergiversarii solutionarii cauzei, nu au fost confirmate de rezultatul verificarilor prealabile, activitatile de urmarire penala efectuate fiind numeroase, variate, unele dintre ele (in special probatiunea stiintifica) cronofage, si efectuate cu un grad adecvat de ritmicitate, perioada indubitabil indelungata de efectuare si finalizare a urmaririi penale nefiind consecinta vreunei conduite culpabile si apte de a conduce la atragerea raspunderii disciplinare. Aceasta cu atat mai mult cu cat gradul concret de complexitate al cauzei a fost unul ridicat, probatoriul administrat a fost fara indoiala unul complex, iar multiple activitati probatorii au fost efectuate urmare demersurilor procesuale initiate de petentul-parte civila, conform drepturilor sale legale.

Aspectul ca, la nivelul judecatorului de drepturi si libertati din cadrul instantei competente, s-a dispus admiterea unei contestatii privind durata procesului penal formulate de catre petent nu echivaleaza prin el insusi cu o culpa disciplinara din partea procurorilor instrumentatori, nu orice depasire a duratei rezonabile de efectuare a unei urmariri penale conducand eo ipso la antrenarea raspunderii disciplinare.

Intr-adevar, prin raportare la cadrul normativ legal incident, trebuie mentionat ca raspunderea disciplinara a magistratului nu poate fi antrenata, sub aspectul nerespectarii in mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor privind solutionarea cu celeritate a cauzelor, in conditiile in care nu se constata si existenta laturii subiective (cerinta de 'imputabilitate' prevazuta expres in cuprinsul art. 271 alin 1 lit g din Legea 303/2022).

In lipsa unor criterii prevazute de lege pentru stabilirea caracterului imputabil al nerespectarii in mod repetat a dispozitiilor legale referitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor, trebuie avute in vedere toate aspectele ce tin de activitatea profesionala a magistratului in perioada de referinta (Decizia 233/06.11.2023 a ICCJ - Completul de 5 Judecatori). In acelasi sens, s-a retinut in practica aspectul conform cu care raspunderea disciplinara nu este antrenata in situatia in care circumstantele cauzei releva faptul ca solutionarea de catre procuror cu intarziere a dosarelor/lucrarilor repartizate este consecinta, in principal, a unor factori de ordin obiectiv, constand in volumul mare al activitatii si complexitatea acesteia, precum si insuficienta resurselor umane, iar nu a unor motive imputabile acestuia (a se vedea, in acest sens, Decizia civila nr. 20 din 28 ianuarie 2019 a I.C.C.J., Completul de 5 judecatori).

Raportand aceste considerente la situatia din speta, urmeaza a se avea in vedere ca in perioada de referinta (prin raportare la perioada in care fiecare a exercitat supravegherea urmaririi penale in dosar) procurorii Nica Loredana Giorgiana, Barde Monica, Sofranca Dragos, Salaru Maria Daniela au inregistrat o activitate consistenta in ce priveste urmarirea penala, in conditiile in care, pe baza datelor comunicate de unitate, se constata o ocupare incompleta a schemei de functii de procuror in cadrul unitatii pe toata perioada de referinta. In atare conditii, si avand in vedere succesiunea actelor de urmarire penala, perioada cat dosarul a fost inaintat la instanta pentru solutionarea contestatiei si caracterul ritmic al urmaririi penale, se impune concluzia ca nu se poate retine o atitudine culpabila a procurorilor anterior mentionati, in ce priveste tergiversarea solutionarii cauzei.

Pentru toate considerentele expuse, avand in vedere ca nu au fost identificate elemente care sa releve indiciile savarsirii vreunei abateri disciplinare, sesizarea formulata de petent urmeaza sa fie clasata”.

Redam pasajul din ordonanta prin care sefa IJ a confirmat clasarea (vezi facsimil):

„Argumentarea solutiei

In prealabil, inspectorul-sef noteaza ca plangerea reprezinta o cale de atac speciala, reglementata de dispozitiile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, rectificata, prin care persoana care a formulat sesizarea adresata Inspectiei Judiciare isi exprima nemultumirea fata de legalitatea si temeinicia rezolutiei de clasare adoptata de catre inspectorul judiciar potrivit art. 45 alin. (4) din acelasi act normativ.

In aceste conditii, din cuprinsul plangerii formulate, rezulta cu evidenta ca petitionarul nu a contestat, in concret, niciunul dintre argumentele de fapt ori de drept aduse de inspectorul judiciar in sprijinul solutiei adoptate, ci a reiterat nemultumirile initial expuse fata de tergiversarea nejustificata a solutionarii dosarului penal nr. 2711/P/2017 inregistrat pe rolul Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, activitatea organelor de urmarire penala, precum si fata de legalitatea si temeinicia Ordonantei de clasare nr. 2711/160/P/2017 din data de 13.11.2024 emisa de doamna procuror Salaru Maria Daniela, mentinuta prin ordonanta 419/II-2/2024 din 29.01.2025 a prim-procurorului unitatii de parchet, care au fost deja deduse analizei inspectorului judiciar prin sesizarea formulata.

Sub acest aspect, este de semnalat si faptul ca simpla sustinere a petitionarului in sensul superficialitatii efectuarii verificarilor prealabile si al netemeiniciei solutiei adoptata de inspectorul judiciar nu poate fi calificata ca o veritabila critica adusa rezolutiei de clasare, cata vreme in dezvoltarea sa nu fost aduse argumente in contra celor de fapt ori de drept prezentate de inspectorul judiciar.

De altfel, pretinsa formalitate a argumentelor aduse de inspectorul judiciar in ceea ce-i priveste pe procurorii Petrescu Maria Corina, Cret Cristian, Nica Loredana Georgiana (exclusiv pentru perioada 07.03.2019 22.04.2019), Rascota lon, lordache Laura si Anghel Simona Georgeta, care au supravegheat urmarirea penala in dosarul penal nr. 2711/P/2017 inregistrat pe rolul Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, nu poate fi validata, cata vreme dispozitiile art. 45 alin. (7) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, rectificata, stipuleaza in mod expres in sensul imposibilitatii efectuarii verificarile prealabile, ca urmare a implinirii termenul de 2 ani pentru exercitarea actiunii disciplinare.

In plus, contrar sustinerile petitionarului, verificarile prealabile efectuate de catre inspectorul judiciar au fost complete, incluzand si 'perioadele recente', volumul de activitate al procurorilor reclamati si gradul de ocupare al schemei de personal, rezolutia contestata cuprinzand toate argumentele de fapt si de drept care au stat la baza masurii de clasare luate de inspectorul judiciar”.

* Cititi aici intreaga plangere disciplinara

* Cititi aici intreaga ordonanta de clasare

sursa foto Popa: Independent Online