Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat după decizia CCR de miercuri, 7 octombrie 2026, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea premierului demis Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ICCJ, conflict cauzat de sentința Curții de Apel București (atacată de guvern cu apel la ICCJ) prin care Exsecutivul a fost oblicat să pună la dispoziția Înaltei Curți sumele necesare plății restanțelor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive (click aici și aici pentru a citi).

ICCJ subliniază că soluția CCR nu face altceva decât să confirme o regulă esențială a statului de drept, și anume că hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional.

De asemenea, menționând că în realitate sesizarea lui Bolojan a pus în discuție dreptul de acces la instanță a unei categorii profesionale, în speță magistrații, instanța supremă arată că un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor.

Nu în ultimul rând, ICCJ precizează că prin soluția adoptată, judecătorii care au decis respingerea cererii lui Bolojan au demonstrat atașament față de valorile fundamentale ale organizării statului român și față de rolul justiției ca putere în stat, confirmând în același timp că rigoarea dreptului nu poate fi tranzacționată sau alterată.

Decizia CCR a fost luată cu majoritate, judecătorii pro-Bolojan din Curte votând în favoarea premierului. 

Comunicatul ICCJ:

„Statul de drept este imun la conjuncturi politice

Astăzi, 7 octombrie 2026, Curtea Constituțională a respins sesizarea Guvernului privind pretinsul conflict cu Înalta Curte de Casație și Justiție.

Curtea Constituțională a confirmat argumentele susținute de Înalta Curte: nu a existat niciun conflict juridic de natură constituțională.

Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care Înalta Curte și-ar fi însușit-o și nicio atribuție a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată. Nu a existat nici blocaj instituțional.

În realitate, sesizarea a pus în discuție dreptul de acces la instanță a unei categorii profesionale, magistrații.

Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor.

Soluția pronunțată reafirmă o regulă esențială a statului de drept: hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional.

Înalta Curte ia act de faptul că soluția Curții Constituționale a fost adoptată cu majoritate de voturi și remarcă faptul că judecătorii constituționali care au pronunțat-o demonstrează atașament față de valorile fundamentale ale organizării statului român și rolul justiției ca putere în stat, arătând societății prin decizia lor că rigoarea dreptului nu poate fi tranzacționată sau alterată”.