Procurorul General al Romaniei Alex Florenta (foto) propune reoganizarea administrativa a parchetelor de pe langa judecatorii. O masura care va conduce la realizarea unor economii semnificative, la o echilibrare a volumului de munca si la inscrierea in trendul european de scadere a numarului de instante si parchete.

Astfel, in mesajul transmis duminica, 7 iulie 2025, de “Ziua Justitiei”, Alex Florenta propune infiintarea unui parchet unic la nivel judetean care sa functioneze pe langa judecatorii, cu sediul in resedinta de judet. Celelalte unitati de parchet din respectivul judet existente in momentul de fata vor fi transformate in sedii secundare ale parchetului judetean.

Florenta aminteste ca in prezent exista 176 de parchete de pe langa judecatorii, dintre care 105 sunt calificate ca unitati mici si foarte mici, cu schema intre 3 si 5 posturi de procurori. Acestea sunt situate in localitati mici, neatractive pentru procurori.

Potrivit sefului PICCJ, reorganizarea pe care a gandit-o va duce la trasnformarea a 118 de functii de conducere in functii de executie in cazul procurorilor, si la transformarea a 129 de functii de conducere in functii de executie in cazul grefierilor.

O alta masura ceruta de Alex Florenta priveste modificari legislative care sa creasca capacitatea organelor fiscale de recuperare a acestor prejudicii. Procurorul General al Romaniei precizeaza ca in ultimii trei ani Ministerul Public a aplicat masuri asiguratorii de peste 4,5 miliarde lei, dar gradul de recuperare a prejudiciilor a ramas unul foarte scazut.

Redam mesajul Procurorului General Alex Florenta:

“Ziua Justitiei nu este doar o aniversare simbolica, ci si un moment de reflectie profunda asupra misiunii pe care sistemul judiciar o are in cadrul societatii. Este o zi care ne reaminteste ca justitia nu apartine doar magistratilor, ci intregii societati. O justitie independenta, profesionista si eficienta este temelia unei democratii functionale, a unei societati drepte si solidare.

Intr-o lume aflata intr-o continua schimbare, in care criminalitatea devine tot mai sofisticata – de la criminalitate informatica la retele transnationale de trafic de persoane si de droguri – Ministerul Public este chemat sa dea un raspuns rapid, profesionist si eficient. Facem fata unor cauze tot mai complexe, prin echipe multidisciplinare, cooperare internationala si efort constant de adaptare. insa toate aceste eforturi trebuie sustinute de politici publice coerente, de resurse adecvate si de un cadru legislativ modern.

Justitia nu este doar un mecanism institutional, ci un veritabil serviciu public, de a carui functionare depinde increderea cetatenilor in statul de drept. Oamenii au nevoie sa vada ca se face justitie, ca legea este aplicata egal si cu fermitate. In acelasi timp, increderea in justitie presupune si disponibilitatea societatii de a asculta – cu onestitate si luciditate – dificultatile reale cu care se confrunta sistemul judiciar si, in mod particular, Ministerul Public: lipsa acuta de personal, o legislatie adesea insuficient adaptata la noile realitati sociale si o harta administrativa a parchetelor care nu mai reflecta dinamica societatii moderne.

In acest sens, exista solutii legislative pe care le propunem spre reflectie si analiza, dintre care aminitim:

Reorganizarea administrativa a parchetelor de pe langa judecatorii, prin infiintarea unui parchet unic la nivel judetean care sa functioneze pe langa judecatorii, cu sediul in resedinta de judet, si transformarea celorlalte unitati de parchet de pe langa judecatorii din respectivul judet in sedii secundare.

In prezent exista 176 de parchete de pe langa judecatorii, dintre care 105 sunt calificate ca unitati mici si foarte mici, cu schema intre 3 si 5 posturi de procurori.

Aceste unitati de parchet sunt situate in localitati mici, neatractive pentru procurori, ceea ce, in conditiile unui deficit de procurori de circa 25%, genereaza probleme constante de personal. In plus, o problema acuta o reprezinta volumul inegal de lucru intre unitatile de parchet, urmare a competentei teritoriale diferite ce ii revine fiecarui parchet de pe langa judecatorie. Ca exemplu, in prezent se constata o disproportie uriasa intre parchete care inregistreaza un volum maxim de dosare (cu o medie de 5.570 de dosare/procuror in anul 2024) si altele cu un volum minim (cu o medie de 354 de dosare/procuror in anul 2024).

Sistemul actual nu are elasticitatea necesara rezolvarii rapide a unor situatii punctuale de resursa umana, nu asigura un volum de munca echilibrat si nici distributia eficienta a resurselor materiale si umane. Reorganizarea propusa prezinta mai multe avantaje indiscutabile:

-va produce un impact financiar pozitiv, urmare a economiilor realizate prin scaderea costurilor cu salarizarea (vor fi transformate in functii de executie mai multe functii de conducere de procurori si de grefieri: 118 functii de procuror si 129 de functii de grefieri), diminuarea sau chiar eliminarea costurilor generate de delegarea personalului (transport, cazare), scaderea costurilor pe termen lung ca urmare a reducerii la minim a investitiilor in infrastructura aferenta sediilor secundare;

-conduce la o echilibrare a volumului de munca a procurorilor cu consecinta cresterii celeritatii solutionarii dosarelor, a calitatii actelor de urmarire penala, a eficientei urmaririi penale, toate acestea contribuind la livrarea catre justitiabili a unor servicii publice de calitate;

-propunerea se inscrie in trendul european, de scadere a numarului instantelor si parchetelor, de concentrare a resurselor si crestere a calitatii serviciilor acordate cetatenilor.

Cresterea gradului de recuperare a prejudiciilor constatate in cadrul dosarelor penale

In ultimii 3 ani, Ministerul Public a aplicat masuri asiguratorii in cuantum de 4.516.444.690 lei. Cu toate acestea, gradul de recuperare a prejudiciilor constatate in cadrul dosarelor penale, prin valorificarea eficienta si la timp a bunurilor indisponibilizate, se situeaza la un nivel foarte scazut.

O interventie legislativa care sa creasca capacitatea organelor fiscale de recuperare a acestor prejudicii va genera nu doar o sporire a resurselor bugetare, ci si o finalitate practica a investigatiei penale, cu o reflectare pozitiva in opinia publica a convingerii ca infractorii sunt privati de bunurile dobandite ca urmare a incalcarii legii.

Intr-un context social si economic tot mai complex, Ministerul Public isi reafirma disponibilitatea pentru un dialog onest si constructiv cu factorii decizionali si cu societatea civila, in vederea identificarii celor mai potrivite solutii pentru intarirea capacitatii institutionale si eficientizarea activitatii de urmarire penala.

Justitia nu poate fi redusa la un act formal sau la o simpla procedura institutionala. Este, inainte de toate, o responsabilitate colectiva. Atunci cand este inteleasa, sprijinita si respectata, justitia devine un garant al echilibrului si sigurantei in societate.

Astazi, de Ziua Justitiei, in numele Ministerului Public, le multumesc tuturor colegilor magistrati, personalului auxiliar si partenerilor institutionali care, in ciuda dificultatilor, isi fac datoria cu profesionalism, demnitate si in slujba cetatenilor.

Increderea in justitie se construieste prin transparenta, prin rezultate, dar si prin onestitatea cu care recunoastem nevoia de reforma si actionam pentru indeplinirea ei”.