Inalta Curte de Casatie si Justitie a hotarat luni, 23 iunie 2025, ca judecatorul care a parasit o instanta prin transfer, delegare, detasare ori promovare nu mai este obligat sa participe la deliberare, pronuntare sau motivarea hotararii dintr-un dosar penal pe care completul sau il avea pe rol.

Motivul este ca magistratul cu pricina nu mai este membru al instantei respective, a explicat ICCJ. Subliniem ca speta priveste doar cazurile de transfer, delegare, detasare sau promovare – nu si pe cele de suspendare din functie, pensionare, demisie sau excludere din magistratura.

CSM si Florenta au vrut invers

ICCJ a admis astfel recursul in interesul legii promovat de catre Procurorul General Alex Florenta (foto) la 3 aprilie 2025, ca urmare a unei solicitari trimise de catre Consiliul Superior al Magistraturii in 13 februarie 2024 catre ministra Justitiei de la acea vreme, Alina Gorghiu. Lumea Justitiei a prezentat la acel moment sesizarea in care CSM a optat pentru varianta contrara: cea in care judecatorul trebuie sa participe la deliberare, pronuntare si motivarea hotararii penale chiar daca a plecat din instanta prin transfer, delegare, detasare sau promovare (click aici pentru a citi).

Cu acea ocazie, Consiliul Superior al Magistraturii cerea ca Ministerul Justitiei sa depuna la Parlament un proiect de lege privind modificarea mai multor pasaje din Codul de procedura penala. Totusi, MJ a trimis sesizarea CSM nu la Parlament, ci catre Parchetul General, pentru formularea unui recurs in interesul legii. La randul lui, seful PICCJ Alex Florenta a promovat RIL-ul admis acum de catre instanta suprema, mergand pe ideea ca Inalta Curte avea sa se miste mai repede decat Parlamentul. In acest recurs in interesul legii, Florenta a optat pentru varianta propusa de catre CSM – si anume: obligarea judecatorului sa participe la deliberare, pronuntare si motivare.

Ce va zice CCR?

Inainte de a va lasa sa cititi minuta deciziei ICCJ si RIL-ul Procurorului General, remarcam divergenta legislativa pe care Inalta Curte a creat-o prin aceasta hotarare intre dosarele penale si cele civile (non-penale).

Inca din 15 februarie 2013 (de cand a intrat in vigoare), Codul de procedura civila obliga judecatorul care a plecat dintr-o instanta (prin alte modalitati decat suspendare din functie, pensionare, demisie sau excludere din magistratura) sa participe la pronuntarea hotararii (si, implicit, la deliberare).

Iata ce prevede art. 395 alin. 3 CPC: „Judecatorul care a luat parte la judecata este tinut sa se pronunte chiar daca nu mai este judecator al instantei respective, cu exceptia cazului in care, in conditiile legii, i-a incetat calitatea de judecator sau este suspendat din functie. In aceasta situatie, procesul se repune pe rol, cu citarea partilor, pentru ca ele sa puna din nou concluzii in fata completului de judecata legal constituit”.

Tot in Codul de procedura civila, art. 2 alin. 2 stipuleaza ca „dispozitiile prezentului cod se aplica si in alte materii, in masura in care legile care le reglementeaza nu cuprind dispozitii contrare”.

De aceea, va fi interesant de vazut daca decizia Inaltei Curti de luni, 23 iunie 2025, va fi desfiintata de catre Curtea Constitutionala din cauza eventualei discrepante create in raport cu Codul de procedura civila.

Redam minuta RIL-ului nr. 10/2025 din dosarul nr. 760/1/2025:

„Admite recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art.354, art.357, art.391-392, art.395, art.405-art.406 din Codul de procedura penala, stabileste ca:

Judecatorul care a inchis dezbaterile, ramanand in pronuntare cu privire la solutia asupra fondului actiunii penale, nu este obligat sa ia parte la deliberare, sa redacteze si sa pronunte hotararea in ipoteza in care, ulterior inchiderii dezbaterilor, a fost transferat, delegat, detasat sau, dupa caz, a promovat efectiv la instanta superioara, intrucat nu mai este judecator al instantei respective.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art.474 alin. (4) din Codul de procedura penala.

Pronuntata in sedinta publica, astazi, 23 iunie 2025”.

Prezentam pasajele din CPP mentionate mai sus:

- art. 354:

„Compunerea instantei

(1) Instanta judeca in complet de judecata, a carui compunere este cea prevazuta de lege.

(2) Completul de judecata trebuie sa ramana acelasi in tot cursul judecarii cauzei. Cand acest lucru nu este posibil, completul se poate schimba pana la inceperea dezbaterilor.

(3) Dupa inceperea dezbaterilor, orice schimbare intervenita in compunerea completului atrage reluarea dezbaterilor”;

- art. 357:

„Atributiile presedintelui completului

(1) Presedintele completului conduce sedinta, indeplinind toate indatoririle prevazute de lege, si decide asupra cererilor formulate de procuror, persoana vatamata si de parti, daca rezolvarea acestora nu este data in caderea completului.

(2) In cursul judecatii, presedintele, dupa consultarea celorlalti membri ai completului, poate respinge intrebarile formulate de parti, persoana vatamata si de procuror, daca acestea nu sunt concludente si utile solutionarii cauzei.

(3) Dispozitiile presedintelui completului sunt obligatorii pentru toate persoanele prezente in sala de sedinta”;

- art. 391:

„Solutionarea cauzei

(1) Deliberarea, redactarea si pronuntarea hotararii se fac intr-un termen de maximum 60 de zile de la inchiderea dezbaterilor.

(2) La inchiderea dezbaterilor, presedintele completului informeaza partile si persoana vatamata prezente asupra datei si modalitatii de pronuntare a hotararii.

(3) In cazuri temeinic justificate, daca deliberarea, redactarea si pronuntarea hotararii nu pot avea loc in termenul prevazut la alin. (1), instanta poate amana succesiv pronuntarea, fiecare amanare neputand depasi 30 de zile. In toate cazurile, deliberarea, redactarea si pronuntarea hotararii nu pot avea loc mai tarziu de 120 de zile de la inchiderea dezbaterilor”;

- art. 392:

„Deliberarea

(1) La deliberare iau parte numai membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea.

(2) Completul de judecata delibereaza in secret”;

- art. 395:

„Reluarea cercetarii judecatoresti sau a dezbaterilor

(1) Daca in cursul deliberarii instanta apreciaza ca o anumita imprejurare trebuie lamurita si este necesara reluarea cercetarii judecatoresti sau a dezbaterilor, repune cauza pe rol. Prevederile privind citarea se aplica in mod corespunzator.

(2) Daca judecata a avut loc in conditiile art. 375 alin. (1) si (2), iar instanta constata ca pentru solutionarea actiunii penale se impune administrarea altor probe in afara inscrisurilor prevazute la art. 377 alin. (1)-(3), repune cauza pe rol si dispune efectuarea cercetarii judecatoresti”;

- art. 405:

„Pronuntarea hotararii

(1) Hotararea se pronunta, dupa redactare, in sedinta publica de catre presedinte sau de catre alt membru al completului de judecata desemnat de presedinte, asistat de grefier, care va citi dispozitivul hotararii, sau se pronunta prin punerea acesteia la dispozitia partilor, a persoanei vatamate si a procurorului, prin mijlocirea grefei instantei.

(2) In cazurile in care rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta, deliberarea si pronuntarea hotararii au loc in termen de cel mult 15 zile de la inchiderea dezbaterilor, daca legea nu prevede altfel. In cazuri temeinic justificate, daca deliberarea si pronuntarea hotararii nu pot avea loc in acest termen, instanta poate amana pronuntarea o singura data, pentru o durata de cel mult 15 zile. Presedintele sau, dupa caz, alt membru al completului pronunta minuta hotararii, in conditiile alin. (1), daca legea nu prevede altfel.

(3) La pronuntarea hotararii partile si persoana vatamata nu se citeaza”;

- art. 406:

„Redactarea si semnarea hotararii

(1) Hotararea trebuie sa fie redactata la momentul pronuntarii in cazurile in care se pronunta una dintre solutiile prevazute la art. 396 si 397.

(2) Hotararea prevazuta la alin. (1) se redacteaza de membrii completului de judecata care au participat la solutionarea cauzei si se semneaza de toti membrii completului si de grefier. In caz de impiedicare a grefierului, hotararea se semneaza de grefierul-sef, facandu-se mentiune pe hotarare despre cauza care a determinat impiedicarea.

(3) In cazurile in care rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta, hotararea se redacteaza de presedinte sau de catre alt membru al completului de judecata desemnat de presedinte in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntarea minutei si se semneaza de toti membrii completului de judecata si de grefier. Dispozitivul hotararii trebuie sa fie conform cu minuta.

(4) In cazurile prevazute la alin. (3), daca vreunul dintre membrii completului de judecata este impiedicat sa semneze, hotararea se semneaza in locul acestuia de presedintele completului. Daca si presedintele completului este impiedicat a semna, hotararea se semneaza de presedintele instantei. Cand impiedicarea il priveste pe grefier, hotararea se semneaza de grefierul-sef. In toate cazurile se face mentiune pe hotarare despre cauza care a determinat impiedicarea.

(5) Hotararea se redacteaza in doua exemplare originale, dintre care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se depune, spre conservare, la dosarul de hotarari al instantei”.

Prezentam punctul de vedere al Procurorului General Alex Florenta:

„IV. Analiza fondului

Ca urmare a sesizarii Ministrului Justitiei s-a procedat la verificarea jurisprudentei nationale, constatandu-se ca, intr-adevar, exista doua orientari jurisprudentiale cu privire la problema de drept susmentionata.

Intr-o prima orientare jurisprudentiala (Anexa nr.1, poz.1-15) judecatorii au dispus repunerea cauzelor pe rol, repartizarea lor altui complet de judecata si reluarea cercetarii judecatoresti, fie in baza art.123 alin.3 si 4 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, fie a art.395 si art.354 alin.3 din Codul de procedura penala.

Intr-o a doua orientare jurisprudentiala (Anexa nr.2, poz.16 – 70), instantele au retinut ca in cazul in care un membru al completului de judecata a promovat, a fost transferat sau a fost delegat la o alta instanta dupa momentul ramanerii in pronuntare, judecatorul care a luat parte la judecata ramane obligat sa se pronunte. In motivarea acestei solutii sunt invocate prevederile art.395 alin.3 teza I din Codul de procedura civila combinat cu art.2 alin.2 din acelasi cod. In plus, s-a mai aratat ca in cuprinsul art.392 alin.1 din Codul de procedura penala, ce stabileste judecatorii care iau parte la deliberare, nu se stipuleaza conditia ca judecatorul sa fie membru al aceluiasi complet, nici conditia de a fi judecator al aceleiasi instante in momentul deliberarii, asa incat, daca legiuitorul nu distinge, nici interpretul nu o poate face; prin urmare, este suficient ca judecatorul sa fi fost membru al completului la momentul dezbaterilor pentru a fi tinut sa delibereze, sa redacteze si sa pronunte hotararea in cauza, chiar daca intre timp nu mai este judecator al instantei respective, cu exceptia situatiei in care ar fi suspendat din functie sau i-ar fi incetat calitatea de judecator. De asemenea, instantele care au imbratisat aceasta opinie au retinut ca numai intr-o astfel de interpretare dispozitiile legale incidente asigura respectarea principiului nemijlocirii si al continuitatii completului si garanteaza solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.

Prin prezentul recurs in interesul legii, sustinem cea de-a doua orientare jurisprudentiala, pentru urmatoarele argumente:

Principiul continuitatii completului de judecata este unul fundamental atat in procesul civil (conform art.19 din Codul de procedura civila), cat si in procesul penal (art.354 alin.2 din Codul de procedura penala) si presupune regula unicitatii completului de judecata, care trebuie sa ramana acelasi in tot cursul judecarii cauzei.

Schimbarea completului de judecata reprezinta exceptia de la aceasta regula si este permisa conform art.354 alin.2 teza finala pana la inceperea dezbaterilor. Ulterior inceperii dezbaterilor, orice schimbare intervenita in compunerea completului atrage, conform art.354 alin.3 din Codul de procedura penala, reluarea dezbaterilor.

Se observa ca, in continutul art.354 alin.3 din Codul de procedura penala, legiuitorul nu face distinctie intre diferitele cauze care ar putea constitui o schimbare a compunerii completului de judecata si face referire explicita doar la etapa dezbaterilor.

Repunerea pe rol a unei cauze penale poate avea loc doar in anumite situatii expres si limitativ prevazute de lege, respectiv: 'daca in cursul deliberarii instanta apreciaza ca o anumita imprejurare trebuie lamurita si este necesara reluarea cercetarii judecatoresti sau a dezbaterilor' (art.395 alin.1); 'daca judecata a avut loc in conditiile art.375 alin.1 si 2 (in procedura accelerata, cand inculpatul recunoaste faptele retinute in sarcina sa si se declara de acord sa fie judecat exclusiv pe baza probelor administrate in faza urmaririi penale), iar instanta constata ca pentru solutionarea actiunii penale se impune administrarea altor probe in afara inscrisurilor prevazute la art.377 alin.1-3', in acest caz dispunandu-se efectuarea cercetarii judecatoresti potrivit procedurii comune (art.395 alin.2); 'in situatia in care in cadrul completului de judecata nu se poate intruni majoritatea ori unanimitatea' in chestiunile supuse deliberarii, iar judecata se reia in complet de divergenta (art.394 alin.5).

In ipoteza ce face obiectul prezentei sesizari, apreciem ca devin incidente prevederile art.395 alin.3 teza I din Codul de procedura civila in conformitate cu care 'judecatorul care a luat parte la judecata este tinut sa se pronunte chiar daca nu mai este judecator al instantei respective, cu exceptia cazului in care, in conditiile legii, i-a incetat calitatea de judecator sau este suspendat din functie'. Apreciem ca sunt incidente dispozitiile art.2 alin.2 din Codul de procedura civila, iar acestea se aplica si in materie penala, intrucat Codul de procedura penala nu reglementeaza o astfel de situatie si nici nu contine dispozitii contrare.

In plus, invocam si art.392 alin.1 din Codul de procedura penala, care stabileste judecatorii care iau parte la deliberare si care nu stipuleaza, in mod expres, conditia ca judecatorul sa fie membru al aceluiasi complet, nici conditia de a fi judecator al aceleiasi instante in momentul deliberarii. In aceasta situatie, daca legiuitorul nu distinge, nici interpretul nu o poate face si, prin urmare, este suficient ca judecatorul sa fi fost membru al completului la momentul dezbaterilor pentru a fi tinut sa delibereze, sa redacteze si sa pronunte hotararea in cauza, chiar daca, intre timp, nu mai este judecator al instantei respective, cu exceptia situatiei in care ar fi suspendat din functie sau i-ar fi incetat calitatea de judecator.

Conform art.121 alin.2 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, in cazul in care pana la pronuntarea hotararii oricare dintre membrii completului de judecata se afla in imposibilitate de a participa la deliberari, ceilalti membri ai completului pot lua masuri fie pentru amanarea pronuntarii, fie pentru repunerea cauzei pe rol, daca imposibilitatea de a participa la deliberari este permanenta sau de lunga durata.

Apreciem ca factori obiectivi de natura administrativa, precum transferul, delegarea, detasarea sau promovarea efectiva la instanta superioara a unui judecator care a inchis dezbaterile si a ramas in pronuntare cu privire la solutia asupra fondului actiunii penale, nu se circumscriu sintagmei 'imposibilitatea de a participa la deliberari'.

Aplicarea in practica a acestei opinii ar fi de natura sa respecte atat dreptul la un proces echitabil sub aspectul duratei rezonabile a procedurilor judiciare, cat si principiul bunei administrari a justitiei.

Repunerea pe rol a cauzei cu indeplinirea tuturor actelor procedurale si procesuale necesare, chiar daca reprezinta o garantie a principiului continuitatii completului de judecata si a principiului nemijlocirii, ar duce in mod vadit la o prelungire nejustificata a procedurii.

Din aceasta cauza, apreciem ca orice alt argument de natura practica si care tine de echitatea procedurii trebuie pus in balanta cu imperativul judecarii unei cauze intr-un termen rezonabil care comporta din partea judecatorului national luarea unor masuri concrete, pozitive, in vederea atingerii acestui deziderat. Or, interpretarea textelor de lege in sensul prezentei opinii poate fi circumscrisa scopului atingerii acestui obiectiv al procesului echitabil sub aspectul duratei rezonabile. Cu alte cuvinte, ambele probleme care se ridica tin de echitatea procedurii in ansamblu. Din aceste considerente apreciem ca reglarea jurisprudentei instantelor de judecata, in sensul identificarii unor solutii practice conform opiniei pe care o sustinem, este de natura sa asigure in acelasi timp atat respectarea principiilor continuitatii completului de judecata si al nemijlocirii, cat si durata rezonabila a procedurii.

Invocam in sprijinul prezentei solutii si Raportul Inspectiei Judiciare nr. 23-2131/2023, intocmit ca urmare a controlului tematic efectuat in legatura cu practica instantelor privind situatia descrisa mai sus. Astfel, Inspectia Judiciara a propus, pe de o parte modificarea art.392 din Codul de procedura penala si, pe de alta parte, aprecierea asupra oportunitatii emiterii unei hotarari care sa prevada expres posibilitatea conducerii administrative a instantei din care face parte judecatorul care a promovat la instanta superioara de a solicita amanarea promovarii efective a acestuia pana la o data preconizata a fi dezirabila pronuntarii si motivarii hotararilor a caror deliberare nu se consemneaza intr-o minuta potrivit art.405 alin.1 din Codul de procedura penala. De asemenea, analizand raportul de control, Consiliul Superior al Magistraturii a propus de lege ferenda, prin Hotararea Plenului nr.102 din 13 mai 2024, modificarea art.392 si art.395 din Codul de procedura penala in sensul statuarii in mod expres ca: 'Judecatorul care a participat la judecarea fondului cauzei penale este tinut sa se pronunte chiar daca nu mai este judecator al instantei respective, cu exceptia cazului in care, in conditiile legii, i-a incetat calitatea de judecator, este suspendat din functie sau i-a fost aplicata sanctiunea disciplinara a retrogradarii intr-un grad profesional inferior instantei respective', iar repunerea pe rol sa aiba loc doar in cazurile exceptionale mentionate.

Desi pentru o mai judicioasa aplicare a legii Consiliul Superior al Magistraturii a formulat o propunere legislativa, consideram ca nu suntem in situatia unui vid legislativ. Legislatia exista, este aplicata neunitar, iar interpretarea unitara poate fi realizata printr-o interpretare sistematica a dispozitiilor legale existente.

Avand in vedere aceste aspecte, apreciem ca pana la o eventuala modificare legislativa, proces care se poate dovedi de durata, interventia Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a reglementa printr-o hotarare pronuntata intr-un recurs in interesul legii aceasta situatie ar fi de bun augur si ar duce la respectarea duratei rezonabile a procedurii in numeroase cauze”.

* Cititi aici intregul recurs in interesul legii