Dupa cum deja Lumea Justitiei a prezentat, premierul Ilie Bolojan a anuntat marti, 29 iunie 2025, principalele modificari care vor fi aduse conditiilor de pensionare in cazul magistratilor si cunatumului pensiilor judecatorilor si procurorilor. Este vorba despre cresterea varstei de pensionare la 65 de ani, cresterea vechimii obligatorie in magistratura pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, precum si stabilirea valorii pensiei la 70% din ultimul salariu net, fata de 80% din media veniturile brute din ultimele 48 de luni cat este in prezent (click aici pentru a citi). Toate aceste prevederi se vor aplica doar pentru viitor, in sensul ca magistratii care in prezent indeplinesc conditii de pensionare se vor putea pensiona in continuare pe legea actuala, chiar si dupa intrarea in vigoare a noilor conditii. Practic, varsta de 65 de ani, vechimea de 35 ani in magistratura si cuantumul de 70% din ultimul salariu net se vor aplica doar magistratilor care astazi sunt in activitate, dar nu indeplinesc conditiile de pensionare, precum si celor care vor intra in viitor in magistratura.

Pe langa aspectele privind pensiile, Guvernul intentioneaza sa adopte masuri si in ceea ce priveste salarizarea judecatorilor si procurorilor. Acest lucru a fost anuntat tot de catre Ilie Bolojan, in conferinta de presa sustinuta la Palatul Victoria.

Astfel, Bolojan a acuzat faptul ca actuala lege de salarizare este una neclara si interpretabila, iar tocmai din acest motiv magistratii si personalul din justitie au intentat in ultimii ani peste 20.000 de actiuni in instanta fix pentru obtinerea anumitor drepturilor salariale. In plus, premierul sustine ca, in urma acestor procese, Guvernele Romaniei au fost nevoite sa achite doua miliarde de euro drept diferente salariale.

Totusi, in ceea ce priveste preconizata noua lege a salarizarii care va viza magistratii si personalul din Justitie, Ilie Bolojan a dat asigurari ca nu va exista o reducere a salariilor.

Redam precizarile lui Ilie Bolojan privind noua lege a salarizarii in magistratura:

“A treia problema pe care o avem in sistem, dar care nu este rezolvata prin aceasta propunere, pentru ca trebuie gandita o lege de salarizare clara si nu se poate face intr-un termen foarte scurt, estimez ca se poate face pana la toamna, pe baza unui dialog cu sistemul de justitie. Avem deci legi de salarizare care sunt interpretabile, care sunt neclare si care de multe ori au fost fortate in interpretarea lor. Aceasta situatie care tine atat de calitatea legislatiei, dar si de interpretarea ei ne-a dus in situatia in care in ultimii ani am avut peste 20.000 de actiuni in instantele din Romania, generate de oameni din sistemul de justitie, pentru drepturi salariale, care s-au bazat pe aspecte care tin de discriminare salariala, faptul ca la un parchet special sunt salarii mai mari decat la un parchet normal a fost considerat o discriminare, pe acordarea de sporuri, pe despagubiri pentru conditii necorespunzatoare de munca, pe asa-numitul VRS (valoare de referinta sectoriala), care inseamna un indicator de crestere a salariilor, sau pe acte administrative care au fost validate prin hotaresti judecatoresti.

Cert este ca in urma acestor sentinte in cascada, guvernele Romaniei din ultimii ani au pregatit si au trebuit sa plateasca, prin titluri executorii, aproximativ 10 miliarde de lei, deci aproximativ 2 miliarde de euro, diferente salariale in acest sistem. S-au facut partial esalonari, de exemplu cea de anul trecut n-a fost inca achitata si, de asemenea, inteleg ca mai exista inca un stoc de sentinte, pentru ca aceste sume au fost recalculate, au fost evaluate, alte miliarde de lei, ceea ce inseamna un sistem impredictibil de salarizare, care inseamna pentru statul roman sume importante de bani pe care nu le poate prevedea, pentru care nu exista estimari de la un an la altul. Or, in conditiile in care suntem practic in aceasta criza bugetara, in care efectiv datorita deficitelor mari pe care le-am acumulat si dobanzilor pe care le platim la creditele pe care le imprumutam nu ne mai putem permite aceste lucruri, e nevoie sa intervenim si pentru a veni cu o lege de salarizare care sa nu permita interpretari, care sa fie clara. Nu se pune problema de a veni cu legi care, sa spunem, reduc salarii, ci pur si simplu pentru a avea predictibilitate, pentru a avea stabilitate si a evita aceste zeci de mii de procese care, oricum, sunt nelalocul lor".

Iata toate declaratiile facute de prim-ministrul Romaniei Ilie Bolojan in legatura cu pensiile si salarizarea magistratilor:

“Asa cum stiti avem, o urgenta legata de clarificarea modului in care se pensioneaza magistratii din Romania, pentru ca rezolvarea acestei situatii era prinsa intr-unul din jaloanele care ne permit accesarea de fonduri europene si avem retinute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze, pe care nu le-am indeplinit in momentul de fata din ultima cerere pe care am depus-o, dintre care peste 230 de milioane de euro reprezinta sumele care sunt retinute pana la rezolvarea acestei solutii de catre Romania si avem ca termen luna noiembrie sa indeplinim aceste jaloane, altfel vom pierde banii si deci pe toate cele trei componente operationalizarea agentiei care monitorizeaza performanta companiilor, AMEPIP-ul, asa cum o stiti, dar si privind transparenta modului in care sunt desemnati oamenii in consiliile de administratie, unde avem si acolo o suma importanta, tot de peste 220 de milioane de euro retinute, sa le putem rezolva.

Avem nevoie de aceste fonduri, dar in afara de asta, ceea ce inseamna in fapt urgenta. Rezolvarea acestei probleme are alte cateva elemente foarte importante, unul care tine de echitatea sociala, pentru ca in conditiile in care aceste pensii sunt mult mai mari decat orice alte pensii din sectorul public si privat din Romania pe contributivitate, apare o nedreptate sociala datorita acestei diferente foarte mari. De asemenea, rezolvarea acestei probleme, dar si a sistemului de salarizare din justitie tine de eficienta acestui sistem si tine de imbunatatirea calitatii actului de justitie in Romania, pentru ca se presupune si cred ca este corect ca atunci cand un om este la maturitatea varstei profesionale, ceea ce cu siguranta inseamna peste 45-50 de ani, dupa ce a acumulat o experienta importanta in profesie, sa poata pune aceasta experienta in serviciul public si cu siguranta cand vom avea un corp de magistrati, care va ramane in activitate pana la varsta standard de pensionare, daca clarificam cadrul legal, daca imbunatatim si calitatea legislatiei, cu siguranta vom avea o calitate a serviciului de justitie din Romania mult imbunatatita, pentru ca unul din fundamentele unui stat este sistemul de justitie si este foarte important pentru Romania sa avem un sistem de justitie functional, un sistem de Justitie de incredere, un sistem de justitie eficient si independent.

Care sunt problemele acumulate in tot acesti ani in zona de justitie, si as puncta doar trei dintre ele care sunt foarte importante pe componenta pe care v-am prezentat-o. Una din problemele majore este iesirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem in ultimii ani, si am avut posibilitatea ca timp de trei luni de zile, la inceputul acestui an, sa semnez pensionari de magistrati, suntem in situatia in care doua treimi, de exemplu, dintre magistratii din Romania ies la pensie la 47, 48, 49 de ani, ceea ce este o varsta foarte redusa, este o varsta a maturitatii profesionale in orice domeniu si e doar o problema de calitate, dar nu doar una de calitate, este si o problema de sustenabilitate in anii urmatori, pentru ca nu mai avem oameni care sa inlocuiasca oamenii experimentati din sistemele noastre publice care se pensioneaza prea repede.

Nu mai exista oameni pe piata muncii, generatiile care vin si intra practic in perioada activa sunt la jumatate sau si mai mici decat cele care ies in pensie sau urmeaza sa iasa in pensie, prin urmare avem o criza a fortei de munca pe care, cel putin cei din sectorul privat o resimt foarte mult, dar si cei care sunt in sectorul public. Prin urmare, aceasta propunere vine sa creasca varsta de pensionare si sa elimine aceasta problema care s-a acumulat in acesti ani. O a doua problema care este acumulata in acesti ani este faptul ca valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Am avut doua etape a acestei acumulari negative.

Am avut ani, inainte de 2020, in care, practic, datorita formulei prevazute in lege, si anume ca pensia unui magistrat sa fie 80% din venitul brut, subliniez, brut, in fapt 80% din venitul brut inseamna mai mult decat venitul net. Deci ani de zile pensiile au fost mai mari decat salariile, lucru care este total anormal si nu exista nicaieri, in afara a unor pensii private sau a altor forme in care cetateanul aflat in activitate isi plateste el un fond de pensii pentru ca vrea sa aiba o pensie mult mai mare, dar cel putin pe componenta de necontributiv nu exista o astfel de situatie. Am avut faza in care ne gasim astazi, in care s-a introdus o frana la aceasta prevedere si s-a adaugat, dar nu mai mult decat ultimul venit, da? Ceea ce inseamna ca, practic in acesti ani, pensiile in aceasta zona au fost la nivelul ultimului salariu si suntem in situatia in care, daca facem un calcul al unei pensii medii in sistemul de justitie, constatam ca aceasta se ridica la aproximativ 24.000-25.000 de lei, deci aproximativ 5.000 de euro net. Daca faceti o comparatie cu o pensie medie din Romania, care este undeva intre 500 si 600 de euro, deci ne dam seama ca este o diferenta foarte mare si nicaieri in sistemele europene nu exista o astfel de prevedere in care pensiile sa fie mai mari decat salariile sau pensia sa fie exact cat ultimul salariu.

Astazi, actuala prevedere ne duce in aceasta directie. De asemenea, a treia problema pe care o avem in sistem, dar care nu este rezolvata prin aceasta propunere, pentru ca trebuie gandita o lege de salarizare clara si nu se poate face intr-un termen foarte scurt, estimez ca se poate face pana la toamna, pe baza unui dialog cu sistemul de justitie. Avem deci legi de salarizare care sunt interpretabile, care sunt neclare si care de multe ori au fost fortate in interpretarea lor. Aceasta situatie care tine atat de calitatea legislatiei, dar si de interpretarea ei ne-a dus in situatia in care in ultimii ani am avut peste 20.000 de actiuni in instantele din Romania, generate de oameni din sistemul de justitie, pentru drepturi salariale, care s-au bazat pe aspecte care tin de discriminare salariala, faptul ca la un parchet special sunt salarii mai mari decat la un parchet normal a fost considerat o discriminare, pe acordarea de sporuri, pe despagubiri pentru conditii necorespunzatoare de munca, pe asa-numitul VRS (valoare de referinta sectoriala), care inseamna un indicator de crestere a salariilor, sau pe acte administrative care au fost validate prin hotaresti judecatoresti.

Cert este ca in urma acestor sentinte in cascada, guvernele Romaniei din ultimii ani au pregatit si au trebuit sa plateasca, prin titluri executorii, aproximativ 10 miliarde de lei, deci aproximativ 2 miliarde de euro, diferente salariale in acest sistem. S-au facut partial esalonari, de exemplu cea de anul trecut n-a fost inca achitata si, de asemenea, inteleg ca mai exista inca un stoc de sentinte, pentru ca aceste sume au fost recalculate, au fost evaluate, alte miliarde de lei, ceea ce inseamna un sistem impredictibil de salarizare, care inseamna pentru statul roman sume importante de bani pe care nu le poate prevedea, pentru care nu exista estimari de la un an la altul. Or, in conditiile in care suntem practic in aceasta criza bugetara, in care efectiv datorita deficitelor mari pe care le-am acumulat si dobanzilor pe care le platim la creditele pe care le imprumutam nu ne mai putem permite aceste lucruri, e nevoie sa intervenim si pentru a veni cu o lege de salarizare care sa nu permita interpretari, care sa fie clara. Nu se pune problema de a veni cu legi care, sa spunem, reduc salarii, ci pur si simplu pentru a avea predictibilitate, pentru a avea stabilitate si a evita aceste zeci de mii de procese care, oricum, sunt nelalocul lor.

Ce propunem pentru primele doua probleme, care inseamna acumulari negative din acesti ani: in primul rand, legat de varsta si de vechime, propunem cresterea varstei de pensionare si intrarea si in sistemul de justitie in pensie, la varsta de pensionare standard de 65 de ani.

De asemenea, fata de vechimea pe care astazi o prevede legea de 25 de ani, ceea ce permite, deci, pensionarea la 48 de ani, propunem o crestere a vechimii dupa care te poti pensiona, la 35 de ani. Asta inseamna ca exista posibilitatea ca un magistrat, care lucreaza de la inceput in sistemul de magistratura din Romania, sa iasa la pensie mai repede, daca doreste, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. In aceste conditii, ar urma ca pentru fiecare an, pentru care opteaza sa iasa mai repede la pensie, sa pierda doua procente din pensie, in asa fel incat, pe logica de contributivitate de-a lungul intregii cariere, sa existe, deci, aceasta formula. Si aceste prevederi, deci, sunt de natura sa creasca varsta de pensionare, sa elimine aceasta inechitate si sa avem toti magistratii.

Azi avem, din pacate, o mica parte care au preferat sa ramana sa lucreze si le multumesc pentru ca au optat sa ramana in sistem si sa lucreze dupa varsta standard de pensionare. In activitate, deci vom avea practic intregul corp al magistratilor in activitate, la maturitatea varstei profesionale si eu cred ca in anii urmatori se va vedea acest lucru prin calitatea actului de justitie din Romania, prin sentinte unitare, prin mai multa celeritate si, in general, prin imbunatatirea cadrului in care functionam. Un al doilea element este cuantumul pensiei. Am facut o analiza a sistemelor de pensionare din tarile Uniunii Europene si, in afara de specificul fiecarei tari, de usoare diferente care sunt, pot sa spun ca varsta de pensionare, deci, este cea de 65 de ani in aproape toate tarile Uniunii Europene, cu posibilitatea de munca pana la 68-70 de ani, deci suntem cu varsta de pensionare in linia europeana. De asemenea, in ceea ce priveste cuantumul pensiei, majoritatea tarilor au un procent care se refera la valoarea salariilor incasate de catre cel care lucreaza in ultimii ani de activitate, patru ani, cinci ani si asa mai departe, si din aceasta medie de salarii exista calculat in diferite tari, pe diferite sisteme, procente.

In unele tari avem un sistem de plata total contributiv, deci nu exista nicio diferentiere intre sistemul din magistratura si ceilalti, sa spunem, functionari. in cele mai multe tari exista o formula care insa ne duce in situatia de a ne apropia la o valoare care inseamna 60-70% din castigurile salariale nete din ultimii ani de activitate, subliniez nete. In aceasta situatie, avand analiza care este... sunt documente publice si dumneavoastra le puteti accesa sistemele de salarizare din fiecare tara europeana, am facut o propunere care tine cont atat de acest principiu de baza, dar si de formulele aflate in legislatia romaneasca si cele care tin de decizii ale Curtii Constitutionale. In fapt, propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat sa fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez, deci nu 80% din brut, cum este astazi, ceea ce depaseste salariul net, ci maxim 70% din ultimul salariu net, o valoare care oricum este la marja superioara a situatiei din tarile Uniunii Europene. Calculul efectiv se face raportandu-se la veniturile brute. Deci se propune sa existe un procent de 55% din venitul brut in ultimii cinci ani de zile, dar nu mai mult de 70% din salariul net, din ultimul salariu net. Aceasta este un aspect important care, practic, aduce si acest nivel de pensii intr-o zona de normalitate, atat in ceea ce priveste procentul din salariile nete, dar si in ceea ce priveste varsta standard de pensionare. Aceste propuneri mai au si alte elemente, dar sunt aspecte de tehnicalitati care nu cred ca tin de un anumit interes al opiniei publice. Vom comunica in aceasta dupa-amiaza textele de lege, cu toate detaliile, in asa fel incat sa poata fi analizate. Vom purta discutii in zilele urmatoare cu toti cei interesati, in asa fel incat sa explicam, sa discutam, sa vedem daca sunt observatii, daca sunt propuneri de imbunatatire, in asa fel incat saptamana viitoare sa putem avea acest pachet definitivat.

Avem astazi o situatie in care sunt magistrati care au indeplinit conditiile standard de pensionare si pentru ca acestia sa nu paraseasca sistemul, aceste propuneri sunt completate de dispozitii tranzitorii, care permit celor care astazi lucreaza in sistemul de justitie si indeplinesc conditiile de pensionare, sa se pensioneze dupa vechea lege si sa lucreze in activitatea atata cat doresc, atata cat au capacitatea si dorinta, in asa fel incat sa nu avem niciun fel de fluctuatii majore in sistemul de justitie si activitatea instantelor si a parchetelor sa se desfasoare in conditii normale in perioada urmatoare. Aceste propuneri sunt in masura sa respecte principiile care tin de legislatie. De asemenea, au fost analizate deciziile Curtii Constitutionale in asa fel incat aceste propuneri sa indeplineasca aceste decizii”.