Avocatul Adrian Toni Neacsu (foto) acuza guvernul PSD-PNL-USR-UDMR al lui Ilie Bolojan ca santajeaza Parlamentul cu voie de la Constitutie.

Este vorba despre mecanismul angajarii raspunderii, prevazut de articolul 114 din legea fundamentala, prin care Executivul ocoleste Legislativul in procesul de legiferare. Romania si Franta sunt singurele state din Uniunea Europeana care au in Constitutie aceasta forma de abolire temporara a competentelor Parlamentului, subliniaza Toni Neacsu, dand de inteles ca am putea ajunge in situatia Frantei de acum doi ani, cand s-a lasat cu lupte de strada cand Guvernul de la Paris a crescut varsta de pensionare.

Revenind la Romania: in mesajul publicat pe Facebook luni, 25 august 2025, fostul judecator atrage atentia ca este gresita formula populara „asumarea raspunderii”, intrucat regimul Bolojan nu raspunde in niciun fel – nici penal, nici civil, nici sub alta forma – prin abuzurile pe care le implementeaza ocolind Parlamentul.

Nu in ultimul rand, fostul membru CSM avertizeaza ca premierul Ilie Bolojan l-ar putea egala pe fostul prim-ministru Emil Boc in materie de angajarea raspunderii. In cei patru ani cat a stat la Palatul Victoria (2008-2012), prim-ministrul lui Traian Basescu a uzat de nu mai putin de 15 ori de acest mecanism de suntare a Parlamentului.

In plus fata de cele scrise de Toni Neacsu, adaugam ca aceasta problema persista de 34 de ani: mecanismul angajarii raspunderii Guvernului exista in Constitutia Romaniei inca din anul 1991 (pana la revizuirea din 2003 articolul purtand numarul 113).

Iata postarea lui Adrian Toni Neacsu de pe Facebook:

„Ar fi bine sa nu mai folosim notiunea de 'asumare a raspunderii Guvernului' pentru adoptarea unei legi fara dezbateri parlamentare normale. Guvernul si Ilie Bolojan nu isi 'asuma' nimic si cu atat mai putin ca ar urma sa raspunda in vreun fel pentru masurile pe care le impun. Nu raspund in nici un fel juridic, nici administrativ sau civil si cu atat mai putin penal, daca acele masuri se dovedesc abuzive, exagerate, ineficiente sau doar neconstitutionale ori nelegale.

Formularea tehnica este 'angajarea raspunderii Guvernului' (art 114 din Constitutie) si in realitate este un santaj legalizat prin care Guvernul pune Parlamentul in fata faptului implinit: ori e de acord cu masurile legislative pe care le propune, oricat de incorecte sau aberante ar fi, ori raman fara Guvern si voteaza altul.

Atunci cand Guvernul are peste 65% majoritate in Parlament (cum e acum), toata procedura este de fapt o farsa, pentru ca majoritatea ar garanta oricum trecerea rapida a oricaror legi si le doreste.

Procedura legiferarii prin angajarea raspunderii guvernamentale este in esenta una profund nedemocratica, chiar daca este prevazuta in Constitutie, pentru simplul considerent ca Guvernul se substituie Parlamentului, care potrivit principiului separatiei puterilor in stat este singura autoritate legiuitoare a tarii (art. 61).

Este o legiferare cu forta, la adapostului unui santaj politic, si este anticamera autoritarismului executivului (adica a Guvernului, aka Ilie Bolojan).

Ar trebui sa se aplice doar in mod exceptional, tocmai pentru a pastra aparenta unui stat democratic, iar CCR este autoritatea chemata sa vegheze ca nu se abuzeaza de acest instrument iar Romania nu aluneca dintr-o democratie parlamentara spre un despotism si voluntarism al Guvernului.

In Uniunea Europeana doar Romania si Franta au reglementata in Constitutie aceasta forma de abolire temporara a competentelor originare ale Parlamentului. In celelalte tari e de neimaginat, pentru ca cea mai simpla modalitate sa eviti incalcarea unor principii este sa nu incerci sa reglementezi exceptii de la ele.

Franta, care de altfel este o republica prezidentiala, cu un executiv voluntar, si-a protejat democratia atat printr-o reglementare mai stricta (nu se poate angaja raspunderea pe orice lege ci una trebuie obligatoriu sa fie asupra bugetului de stat sau de asigurari sociale, pentru alta lege putandu-se face doar o data pe sesiune), cat si prin spiritul civic si politic mai matur al electoratului francez (la ultima lege trecuta prin astfel de angajare in 2023, pe cresterea varstei de pensionare cu doar 2 ani in 7 ani, adica de la 62 la 64, au avut loc celebrele batai de strada tipic frantuzesti).

Romania nu are nici una nici alta ci a incredintat Curtii Constitutionale toata exclusivitatea protejarii democratiei noastre de eventuale abuzuri.

Pana acum nu prea a reusit. Guvernul Boc (2008-2012) a folosit de nu mai putin de 15 ori aceasta procedura, exact pe masura autoritarismului exercitat de presedintele Basescu in acea perioada.

Vom vedea daca Pentru noi Bolojan va fi Boc doi”.