Scrisoare extrem de dura trimisa Guvernului Romaniei de cei 16 presedinti de curti de apel, in contextul iminentei adoptari a Ordonantei de Urgenta privind unele masuri fiscal bugetare in domeniul cheltuielilor publice, care stabileste ca magistratii vor primi titluri de plata pentru drepturile salariale stabilite prin hotarari judecatoresti sau acte administrative (click aici pentru a citi).

Cei 16 sefi de curti de apel acuza Guvernul ca submineaza si sfideaza puterea judecatoreasca prin nerespectarea hotararilor judecatoresti, masurile propuse prin OUG reprezentand o nesocotire flagranta a ordinii juridice.

De asemenea, presedintii de curti de apel subliniaza ca puterea executiva, in calitate de debitor, nu poate refuza si proroga arbitrar punerea in executare a unor hotarari judecatoresti definitive, refuzul fiind contrar principiilor statului de drept care se intemeiaza, in principal, pe egalitatea statului cu cetatenii in fata legii, pe loialitate si buna credinta care consta in indeplinirea cu buna-credinta a obligatiilor stabilite prin legi si hotararile judecatoresti. Este inadmisibil ca statul sa fie un contraexemplu in respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept. Iar daca statul insusi incalca hotararile judecatoresti sau le executa arbitrar, dupa bunul plac, nici un cetatean nu se mai poate increde in finalitatea actului de justitie, ce consta exact in executarea hotararilor judecatoresti.

Iata scrisoarea presedintilor de curti de apel catre Guvern:

“Scrisoare deschisa

Avand in vedere proiectul privind Ordonanta privind unele masuri fiscal bugetare in domeniul cheltuielilor publice, pusa in dezbatere publica pe siteul Ministerului Finantelor in data de 13 decembrie, presedintii Curtilor de Apel solicita puterii executive sa elimine din proiect toate articolele ce au drept consecinta directa incalcarea flagranta a fortei obligatorii a hotararilor judecatoresti.

Intreg acest demers are ca principal efect subminarea puterii judecatoresti cu directa consecinta a ruperii echilibrului intre puterile statului, de vreme ce masurile puterii executive stau sub semnul hazardului. Acest proiect de act normativ se circumscrie unei pozitii de sfidare a puterii judecatoresti, sfidare care a devenit o stare de normalitate, o constanta, fiind inadmisibil ca intr-un stat de drept, efectivitatea legii sa fie impusa, exclusiv, prin declansarea cu regularitate de proteste din partea corpului judecatorilor.

Masurile propuse prin proiectul supus dezbaterii publice, reprezinta o nesocotire flagranta a ordinii juridice in contextul lipsei se transparenta si previzibilitate, prezentul demers dorindu-se a fi un semnal de alarma la adresa intregii societati, intrucat, daca una dintre puterile constitutionale ale unui stat de drept, care se presupune a fi in echilibru cu celelalte doua puteri, executiva si legislativa, este astfel nesocotita, asteptarile legitime ale cetateanului de rand, nu mai pot fi considerate altceva decat simple utopii.

Lansam astfel un apel la respect interinstitutional, in considerarea nevoii de a asigura stabilitatea sistemului judiciar si protectia drepturilor legitime ale cetatenilor statului roman, puterea judecatoreasca urmarind asigurarea serviciului publicul de care este responsabila, in mod efectiv, astfel incat sa nu fie blocat accesul la justitiei.

In concret, prin proiectul mentionat se propune ca punerea in executare a hotararilor judecatoresti 'se realizeaza prin emiterea unor titluri de plata conform prevederilor din prezenta ordonanta care se vor rascumpara de catre Ministerul Finantelor, esalonat pe o perioada de 7 ani in transe anuale egale. (2) Prin derogare de la legislatia privind datoria publica, titlurile de plata emise prin sistemul trezoreriei statului potrivit alin. (1) sunt instrumente de datorie publica si nu sunt purtatoare de dobanzi. (3) Titlurile de plata sunt nominale si netransmisibile.'

Prin aceasta norma se incalca grav autoritatea de lucru judecat, principiul fundamental al respectarii si executarii benevole si de indata a hotararilor judecatoresti, garantii fara de care nu exista statul de drept.

Puterea executiva, in calitate de debitor, nu poate refuza si proroga arbitrar punerea in executare a unor hotarari judecatoresti definitive, refuzul fiind contrar principiilor statului de drept care se intemeiaza, in principal, pe egalitatea statului cu cetatenii in fata legii, pe loialitate si buna credinta care consta in indeplinirea cu buna-credinta a obligatiilor stabilite prin legi si hotararile judecatoresti.

In primul rand, nu este admisibil ca statul, puterea executiva, sa fie un contraexemplu in respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept. Daca Statul insusi incalca hotararile judecatoresti sau le executa arbitrar, dupa bunul plac, nici un cetatean nu se mai poate increde in finalitatea actului de justitie, ce consta exact in executarea hotararilor judecatoresti.

Acest precedent este extrem de periculos pentru statul de drept si pentru drepturile si libertatile oricarui cetatean. Daca puterea executiva, debitor fiind, isi aroga dreptul de a selecta care hotarari judecatoresti definitive le va executa si de a stabili arbitrar modul si termenele de punere in executare a acestora, justitia din Romania devine o forma fara fond.

In al doilea rand, prin Hotararea CEDO in cauza Stere contra Romania s-a constatat o incalcare a art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie. In concret, Curtea a apreciat ca fost rupt justul echilibru ce trebuie pastrat intre protectia proprietatii si cerintele interesului general, prin anularea unei decizii definitive care se bucura de autoritate de lucru judecat si care stabilise in favoarea reclamantilor creante impotriva statului.

Jurisprudenta invocata in precedent este aplicabila si in ce priveste hotararile judecatoresti definitive prin care s-a statuat cu privire la drepturile salariale ale personalului din justitie, prin urmare este previzibil ca vor urma o avalansa de condamnari ale Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

Nu in ultimul rand, cetatenilor li s-a inoculat ca ar exista un fals conflict ce se perpetueaza de multi ani intre puterea judecatoreasca si celelalte puteri ale statului. Puterea judecatoreasca, obligata la retinere, echilibru si decenta printr-un sistem foarte strict de incompatibilitati a fost permanent intr-o pozitie dezavantajoasa. In acelasi timp, justitia a fost folosita deseori in lupte electorale, cu teme straine acesteia, contrare interesului unei bune functionari a sistemului judiciar ca serviciu public.

Puterea judecatoreasca a avansat de ani de zile propuneri pentru solutionarea inechitatilor din sistemul de salarizare, prin adoptarea unei legi unice si clare, inclusiv de salarizare a personalului din justitie, propuneri care au fost ignorate de puterea legislativa si executiva.

Asadar, pasivitatea si lipsa de viziune a celorlalte doua puteri, in domeniul de competenta, nu poate fi imputata puterii judecatoresti.

In consecinta, presedintii Curtilor de Apel solicita ferm Guvernului sa nu adopte aceste prevederi vadit neconstitutionale si sustin eforturile Consiliului Superior al Magistraturii si ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie in toate demersurile ce au drept scop salvagardarea statului de drept, independentei si eficientei justitiei in Romania si protectiei drepturilor si libertatilor legitime ale cetatenilor.

In acelasi timp, data fiind gravitatea situatiei, presedintii Curtilor de Apel vor convoca Adunarile Generale ale Judecatorilor pentru a hotari cu privire la actiunile necesare pentru apararea principiilor constitutionale ale independentei justitiei, precum si ale drepturilor si libertatilor fundamentale ale fiecarui cetatean, justitia fiind un serviciu public pus in slujba cetateanului.

Curtea de Apel Alba Iulia – Judecator OANA MARIA PETRASCU

Curtea de Apel Bacau - Judecator LOREDANA LENUtA ALBULESCU

Curtea de Apel Brasov - Judecator DANIELA NICULEASA

Curtea de Apel Bucuresti – Judecator LIANA NICOLETA ARSENIE

Curtea de Apel Cluj - Judecator DANA CRISTINA GiRBOVAN

Curtea de Apel Constanta - Judecator ALINA GABRIELA JURUBIta

Curtea de Apel Craiova - Judecator ADRIAN GLUGA

Curtea de Apel Galati - Judecator COSMIN RaZVAN MIHAILA

Curtea de Apel Iasi - Judecator DIANA-MIHAELA CHEPTENE-MICU

Curtea de Apel Oradea - Judecator FLORICA ROMAN

Curtea de Apel Pitesti - Judecator EMILIA RALUCA TRANDAFIR

Curtea de Apel Ploiesti - Judecator PAUL MIHAIL FRAtILESCU

Curtea de Apel Suceava - Judecator TITIANA ILIES

Curtea de Apel Targu Mures - Judecator IOANA-DELIA LUCACI

Curtea de Apel Timisoara - Judecator DIANA PATRASCU-DUMA, vicepresedinte,

Curtea Militara de Apel Bucuresti - Judecator PETRE-VALENTIN BADITA”